1,443 matches
-
dintre geniile omenirii, A. Einstein și T.A. Edison, au fost considerați elevi foarte slabi de către profesorii lor. 4.4. Instrucția acceleratăă: pro și contratc "4.4. Instrucția accelerat\\: pro [i contra" Copiii dotați și talentați, fie ei divergenți sau convergenți din punct de vedere al gândirii, reprezintă o probă de foc pentru capacitatea și ingeniozitatea profesorului. Deși trebuie să abordeze clasa ca un întreg, el se află în fața necesității de a oferi materiale din ce în ce mai interesante și avansate pentru un singur
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cel puțin mijlocii, de unde concluzia necesității acesteia pentru o creativitate superioară. Studii efectuate de alți autori, ca de pildă P. Guilford, au pus în evidență posibilitatea de a distinge două tipuri de inteligență. Psihologul american a reliefat existența unei „gândiri convergente”, care ne poate duce la o singură soluție, spre deosebire de „gândirea divergentă”, care ne oferă mai multe. Aceste rezultate sunt pe linia celor care au vorbit de spirite „analitice” diferite de cele „sintetice” (Fr. Paulhan) sau de „inteligență analitică” deosebită de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
CPV și CNV scapă cel mai ades conștientizării, gradul lor de spontaneitate este ridicat; Într-o comunicare cu dominantă verbală, cum este și cea didactică, CPV și CNV nu se adaugă verbalului, ci formează un întreg bine structurat, complex și convergent. 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentaltc "2.2. Comunicarea accidental\, subiectiv\ [i instrumental\" Finalitatea actului comunicativ, conștientizată sau nu de „actorii” relației, a permis delimitarea altor trei tipuri de comunicare: cea accidentală, cea subiectivă și cea instrumentală (Zajonc, R.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și din alt considerent. S-a demonstrat experimental că informațiile recepționate pe un fond afectiv pozitiv sunt mai bine reținute, în timp ce un climat afectiv stresant (frică, neplăcere, efort excesiv etc.) facilitează uitarea; c. O comunicare complexă (CV, PV și NV) convergentă ușurează realizarea unor sarcini diferite Ă impuse de diversele roluri didactice Ă prin realizarea lor concomitentă, dar prin mijloace diferite (exemplu: verbal se oferă o explicație clasei, paraverbal sunt atenționați cei neatenți prin ridicarea tonului și nonverbal se solicită caietul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
gândiți-vă la o „lecție” prezentată exclusiv verbal, fără nici o modificare a intensității, ritmului, tonalității etc. vorbirii și la suprasolicitarea și blocarea recepției auditive pe care o produce), o astfel de comunicare facilitează procesul concentrării atenției; e. Combinarea variată și convergentă a mesajelor verbale, parași nonverbale, poate reprezenta un spor de claritate (cât de puțini sunt cei care, în explicarea noțiunii de spirală, nu recurg la gestul „clarificator”) și, prin aceasta, economie de timp; f. Comunicarea divergentă însă poate produce confuzii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
instrucție și educație Ă școala Ă poate fi reprezentată, așa cum procedează Carver și Sergiovanni (1969), printr-o figură sugestivă (figura 2) în care factorii educativi ce contribuie la modelarea comportamentului uman sunt ordonați într-un „sistem de interacțiune-influență” ce acționează convergent. Acest sistem constă în acele modele de comportament educațional care poate interacționa eficient cu organizația ca întreg și Ă în același timp Ă cu membrii organizaționali (elevii) în scopul atingerii țelurilor proprii și pentru a influența mediul social înconjurător. Există
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sunt valorizate pozitiv. Firește, elevii aparținând grupurilor din urmă obțineau performanțe școlare incomparabil mai bune (Forsyth, 1983). De aceea, e de dorit ca grupurile din care face parte elevul Ă familia, clasa, grupul de prieteni Ă să exercite acțiuni educative convergente. 4. Omogenitate și eterogenitate în alcătuirea claseitc "4. Omogenitate [i eterogenitate în alc\tuirea clasei" O caracteristică a grupului școlar, care pare să marcheze în mod fundamental comportamentul elevilor, o constituie omogenitatea sa. Într-adevăr, spre deosebire de alte tipuri de grupuri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a lucra metodic și dezvoltarea eului elevilor Ă vor rămâne întâmplătoare atât timp cât se rezumă la acțiuni separate și necoordonate. E nevoie deci de un „consens” al atitudinilor și acțiunilor pedagogice. Ideea de a lucra în echipă (team-teaching) în vederea unei acțiuni convergente presupune discuții între profesorii de specialitate care predau la aceeași clasă, pregătirea comună pentru procesul instructiv (pentru a armoniza mijloacele și exprimarea), repartizarea funcțiilor în cazul unor sarcini speciale, organizarea unor discuții în grup sau consfătuiri ale profesorilor din aceeași
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
orientare privind relația dintre inteligență și creativitate se caracterizează prin efectul de prag, prin urmare coeficientul minim de inteligență necesar pentru ca un individ să exercite comportamente creative de rezolvare a problemelor, precum identificarea problemei, gândire divergentă, asociații distante și gândire convergentă (Guilford, 1976b). Atitudinile față de argumentarea empirică a efectului de prag au alternat între susținere entuziastă (Getzels și Jackson, 1962; Guilford și Christensen, 1973; Guilford și Hoepfner, 1966; Torrance, 1962), rezervă justificată (Fuchs-Beauchamp, Karnes și Johnson, 1993; Tannenbaum, 1983; Yanamoto și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
importantă critică în acest sens o constituie limitarea excesivă a concepțiilor despre creativitate referitoare numai la domenii specifice (precum cele menționate anterior) și la anumite tipuri de procese și performanțe creative (ca, de exemplu, interesul față de gândirea divergentă în detrimentul gândirii convergente). Cu toate că abordarea psihometrică a creativității va avea, cu siguranță, o contribuție de durată, încă nu s-a stabilit dacă ea va fi o contribuție pasivă sau activă. În fond, deși limba latină nu mai există, influența ei persistă. Cercetătorii care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
The psychoeconomic approach to creativity”, Nerv Ideas in Psychology, 10, pp. 131-147. Runco, M.A. (1984), „Teachers’ judgments of creativity and social validation of divergent thinking tests”, Perceptual and Motor Skills, 59, pp. 711-717. Runco, M.A. (1985), „Reliability and convergent validity of ideational flexibility as a function of academic achievement”, Perceptual and Motor Skills, 61, pp. 1075-1081. Runco, M.A. (1986a), „The discriminant validity of gifted children’s divergent thinking test scores”, Gifted Child Quarterly, 30, pp. 78-82. Runco, M.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ori problemele de perspicacitate presupun un final închis și originalitatea este redusă în cazul problemelor cu final închis. De exemplu, probleme similare celor nouă puncte prezintă un număr limitat de soluții și, în acest sens, ele solicită mai curând gândirea convergentă, nu pe cea divergentă (Guilford, 1968; Runco, 1992a). Pe de altă parte, datorită finalului deschis al variabilelor dependente utilizate de Baughman și Mumford (1995), subiecții examinați au avut posibilitatea să rezolve problemele într-un mod original. Sarcinile cu final deschis
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
formarea unei reprezentări explicite sub forma unei idei sau a unei teorii” (p. 72). Rezumat Utilizarea diversificată a problemelor sau probelor în cercetările experimentale de creativitate este un element esențial. Deși deja am analizat comparativ probele de gândire divergentă și convergentă, investigarea formelor nonverbale de creativitate realizată de Baker-Sennett și Ceci (1996) și Bowers și colaboratorii săi (1990) a constituit, de asemenea, un pas important. Există și alte date care vin în sprijinul distincției dintre creativitatea verbală și cea nonverbală (Runco
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Jausovec și Bakracevic au condus experimentul într-o cameră antifonată, unde temperatura mediului a fost menținută constantă pe parcursul zilei. Analizele au demonstrat o creștere constantă a ritmului cardiac în timp ce subiecții rezolvau așa-numitele probleme de interpolare (care solicită predominant gândirea convergentă) și o scădere bruscă a ritmului cardiac în timpul rezolvării problemelor de perspicacitate. În mod semnificativ, modificările de ritm cardiac au fost în concordanță cu cotele de FoW ale subiecților, cel puțin în cazul unor probleme. S-au înregistrat atât creșteri
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Metaphor and creativity”, în M.A. Runco (ed.), Creativity research handbook, vol. 2, Hampton, Cresskill, NJ. Rubenson, D.L., Runco, M.A. (1992), „The psychoeconomic approach to creativity”, New Ideas in Psychology, 10, pp. 131-147. Runco, M.A. (1985), „Reliability and convergent validity of ideational flexibility as a function of academic achievement”, Perceptual and Motor Skills, 61, pp. 1075-1081. Runco, M.A. (1986), „Maximal performance on divergent thinking tests by gifted, talented, and nongifted children”, Psychology in the Schools, 23, pp. 308-315
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
studiu întreprins asupra a șapte cazuri de femei cu educație artistică. Contrar noțiunii de ansamblu unic de stadii la care este redus procesul de dezvoltare, Franklin a avansat „trei modalități de schimbare: rezolvarea generativă de probleme, explorarea direcționată și tendințele convergente” (1994, p. 172). Prin aceasta, nu să vrem să sugerăm necesitatea aderării la noua convenție care atestă numai aceste trei etape de dezvoltare, ci mai curând ar trebui să încurajăm cercetarea riguroasă a diversificării etapelor și să semnalăm apariția eterogenității
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Guilford a stabilit aproape singur importanța psihometriei în studiului creativității. În modelul structurii intelectului (SI) pe care l-a creat, Guilford (1967) operează cu trei dimensiuni fundamentale ale inteligenței, care formează un cub: 1) operații - cogniție, memorie, producție divergentă, producție convergentă, evaluare; 2) conținut - figurativ, simbolic, semantic, comportamental; 3) produse - unități, clase, relații, sisteme, transformări, implicații. Încrucișând între ele cele cinci operații, cele patru conținuturi și cele șase produse, obținem 120 de factori (o cifră pe care Guilford a mărit-o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cifră pe care Guilford a mărit-o ulterior). Extrem de relevantă pentru creativitate este producția divergentă, care implică o căutare de informații pe scară largă și găsirea mai multor răspunsuri noi la probleme, spre deosebire de un singur răspuns corect, ce reprezintă producția convergentă. Întrucât producția divergentă este doar una dintre cele cinci operații ale intelectului, creativitatea poate fi privită ca subansamblu al inteligenței. Guilford a arătat și faptul că, în mod caracteristic, fațetele care implică creativitatea din modelul inteligenței propus de el nu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
implică creativitatea din modelul inteligenței propus de el nu se puteau măsura pe baza testelor de inteligență convenționale (și nici după o jumătate de secol nu se poate face acest lucru). De cele mai multe ori, testele de inteligență convenționale necesită operațiuni convergente pentru a alege un singur răspuns corect dintre mai multe variante. Guilford (1975) a identificat câțiva factori implicați în rezolvarea creativă a problemelor (vezi și Ochse, 1990, pentru o trecere în revistă), printre care: a) sensibilitatea la probleme - capacitatea de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
scump - cu alte cuvinte, îi lasă pe alții să se ocupe de ideile respective, în vreme ce ei trec mai departe, la următoarea idee care nu este bine primită. Sternberg și Lubart (1995) afirmă că creativitatea este formată din șase elemente principale convergente: inteligența, cunoașterea, modurile de gândire, personalitatea, motivația și mediul. Prin urmare, inteligența nu este decât una dintre aceste șase forțe care, îmbinându-se, generează gândirea și comportamentul de tip creativ. Conform acestei teorii, trei aspecte ale inteligenței sunt esențiale pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
reducă. Sternberg și Lubart arată că redefinirea problemelor implică atât o capacitate cât și o atitudine - capacitatea de a o face eficient, dar și atitudinea prin care hotărăsc, în primul rând, să o facă. Sternberg a elaborat mai multe teste convergente vizând capacitatea de a vedea problemele într-un mod nou. În unul dintre tipurile de probleme (Sternberg, 1982; Tetewsky și Sternberg, 1986), care se bazează pe așa-numita „noua enigmă inductivă” a lui Nelson Goodman (vezi Goodman, 1955), subiecților li
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
evidentă decât aceea din rândurile elitei puterii” (Mills, 1969, p. 283). Pentru Mills, logica economiei capitaliste este cea care favorizează interpătrunderea diferitelor ierarhii instituționale și amestecul elitelor specializate, creând astfel o „elită a puterii” compozită poate, dar animată de preocupări convergente. Într-adevăr, interesele diferitelor sectoare coincid. Lumea afacerilor produce armament care face obiectul unor comenzi guvernamentale în măsura în care corespund nevoilor resimțite de militari. Astfel, suntem confruntați cu un veritabil complex militaro-politico-industrial apar interese ce se revelează a fi comune (ibidem). De
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
social. O altă dimensiune a beneficiilor vizează resursele umane, respectiv implicarea de noi resurse umane prin acțiuni de voluntariat (elevi, studenți), creșterea coeziunii interne a echipei implicate în derularea proiectului din cadrul companiei respective, calificarea personalului în alte domenii de activitate convergente programului de responsabilitate socială derulat etc. Modul în care corporațiile răspund activ la așteptările contextului social în ceea ce privește asumarea de responsabilități, practic capacitatea unei corporații de a răspunde presiunilor sociale, reprezintă r.s.c. Acest concept diferențiază mai multe tipuri de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
concept - categorie filosofică - o etapă importantă este definirea forțelor motrice, a principiilor care animă conceptul și-l aduc în lumea reală și căror obiective servește conceptul. Literatura de specialitate oferă o gamă largă de opțiuni (caseta 2), care nu sunt convergente, împărțite de altfel și între actorii implicați în procesul de globalizare: oamenii obișnuiți, economiști, societatea civilă organizată, corporațiile transnaționale, proglobiștii, scepticii sau refractarii, organizațiile criminale, instituțiile internaționale etc. Obiective ale procesului de globalizare-selecție Formarea statului global, crearea civilizației globale. Integrarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ale imobilelor, zidurile tip cetate ale reședințelor celor bogați, violența străzii, portul armelor și folosirea lor etc. 5.2. Reacții și răspunsuri la liberalizarea pieței muncii Atitudinile imigranților față de populația majoritară și a populației majoritare față de emigranți nu sunt întotdeauna convergente. Pentru identificarea soluțiilor se apelează la termeni ca toleranță, înțelegere, asimilare, integrare, respingere, societăți paralele etc. Ca urmare, și reacțiile pot fi diferite, privite de o categorie sau alta a celor care trebuie să conviețuiască pe același teritoriu național. Reacții
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]