454 matches
-
contemporană standard, București, Editura Academiei Române. Manoliu-Manea, M., 1977, "Ambiguitate și redundanta în istoria propoziției relative romanice: despre schimbarea sintactica", în PLG VII, București, Editura Academiei Române, p. 57-68. Manoliu-Manea, M., 1993, Gramatică, pragmasemantică și discurs, București, Litera. Manoliu-Manea, M., 1993a, " Maximele conversaționale ale lui Grice și discursul politic românesc", în: Manoliu-Manea (1993), p. 241-247; prima apariție: "Grice's Conversațional Maxims and the Romanian Political Discourse", în A. R. A. Journal, 11 (1988), p. 198-210. Manoliu-Manea, M., 1993b, " Conjuncțiile adversative romanice și universul așteptărilor
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
schimbarea sintactica", în PLG VII, București, Editura Academiei Române, p. 57-68. Manoliu-Manea, M., 1993, Gramatică, pragmasemantică și discurs, București, Litera. Manoliu-Manea, M., 1993a, " Maximele conversaționale ale lui Grice și discursul politic românesc", în: Manoliu-Manea (1993), p. 241-247; prima apariție: "Grice's Conversațional Maxims and the Romanian Political Discourse", în A. R. A. Journal, 11 (1988), p. 198-210. Manoliu-Manea, M., 1993b, " Conjuncțiile adversative romanice și universul așteptărilor infirmate", în: Manoliu-Manea (1993), p. 148-157. Manoliu-Manea, M., 2001, "Intraductibilul și - o paradigmă pragmatică" în Linguistique et
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
de spirit în jurul noilor informații pe care le asimilează, spre deosebire de cel deștept care preia datele exacte și nici nu își dorește vreodată o schimbare a lor sau a realității ce gravitează în jurul lor. Dezvoltarea implicită a vocabularului și sporirea aptitudinilor conversaționale sunt doar două criterii prin care omul cult își consolidează poziția de lider. Singurul dezavantaj al învestirii sudorii în efort pentru dezvoltarea culturală este oboseală psihică. Un om cult, ce poate fi auzit de o întreagă lume, isi șlefuiește prepetuu
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Radu Stoichiţoiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2308]
-
așa cum arată Fludernik în Histories of Narrative Theories (II), ascensiunea și ascensiunea naratologiei nu înseamnă numai elaborări ale teoriei narative, ci înseamnă și valorificări ale teoriei lumilor posibile, teoriei informaționale și tehnologiei media , înseamnă amestecul de filosofie, lingvistică și analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și eticii în paradigme naratologice distincte , precum și extinderea teoriei narative care acoperă alte genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
el, încă foarte bățos. - Orarul tău, fraiere. Robby căută fără prea multă tragere de inimă prin rucsac și scoase o listă mototolită făcută la calculator: istoria artei, algebră 1, științe, Fundamentele probabilității, ed. fizică, statistică, literatură nonficțională, studii sociale, spaniolă conversațională. M-am chiorât la lista asta prostește, până când s-a așezat și el la masă și i-am înapoiat-o. - E o nebunie, am bâiguit. E revoltător. La ce instituție îi trimitem? Robby se concentră subit asupra bolului cu cereale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
secundare, relevante pragmatic). Spre deosebire de iată (în varianta regională), uite este utilizat în comunicarea orală în toate regiunile românești și în toate registrele limbii vorbite. Utilitatea lui practică, imediată, îi conferă neutralitate sub aspect sociocultural 22. Totuși, pentru varianta "politicoasă", prezentativul conversațional a dezvoltat forma uitați: A: Cum dracu l-or băgat ăștia? Uitați ce-au făcut aicea! (IVLRA: 118). Uite poartă obligatoriu accent și ocupă, în raport cu funcția îndeplinită, o poziție inițială, mediană sau finală în enunț. În replici inițiatoare de conversație
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
conversație (dar nu numai) uite poate fi însoțit de alocutive de interpelare de toate tipurile: Cine-i doamnă? Ce s-a întâmplat?, zice. Uite, doamnă, patrușapte de ani n-a fost bolnav... (IVLRA: 185). Uite este interjecția tipică a prezentării conversaționale în limba română; apare numai în conversație (dialog − real sau simulat), presupunând obligatoriu prezența alocutorului. A. În calitate de marcă a cunoașterii perceptuale, uite este utilizată prototipic pentru îndeplinirea unor funcții de identificare, însoțind, adesea, diverse deictice. Sunt prezentate alocutorului: (a) obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
enunț. − Mergi mai departe, îi strigam, să încercăm și fără palmă, hai! (I. Nicolau, Haide, bre!). Formațiunea în discuție prezintă un comportament diferit, în raport cu prezența sau absența pauzelor în comunicare. "Urmat de pauză, hai poate marca un moment al negocierii conversaționale, al invitării interlocutorului să se implice într-o acțiune (hai, așteaptă un pic); fără pauză, întărește valoarea imperativă și autoritară a unui ordin, a unui îndemn (hai să mergem!), cuvântul având de altfel, și singur, valoare verbală (hai acasă!)." (Zafiu
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
etc.), cu spontaneitatea tipică pentru conversația curentă (cf. Ilie 2001, precum și Ionescu-Ruxăndoiu 2004: 417). 25 Pentru tratarea fenomenului de clișeizare a unor structuri în limba română, vezi Dascălu Jinga, în acest volum, p. 26 În structura de adâncime a textului conversațional, există indiferent de modalitatea specific-culturală de realizare a demarajului conversațional, enunțul mobilizator "vorbește" și enunțul demobilizator"taci!" (orice început de replică conține ideea de exprimare verbală: "spune, răspunde, vorbește"). Conversația este, prin urmare, o acțiune continuă de mobilizare (sau automobilizare
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
precum și Ionescu-Ruxăndoiu 2004: 417). 25 Pentru tratarea fenomenului de clișeizare a unor structuri în limba română, vezi Dascălu Jinga, în acest volum, p. 26 În structura de adâncime a textului conversațional, există indiferent de modalitatea specific-culturală de realizare a demarajului conversațional, enunțul mobilizator "vorbește" și enunțul demobilizator"taci!" (orice început de replică conține ideea de exprimare verbală: "spune, răspunde, vorbește"). Conversația este, prin urmare, o acțiune continuă de mobilizare (sau automobilizare) și demobilizare verbală a interlocutorilor. 27 Cf. GALR I: 667
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
și ceea ce aude celălalt sunt, de regulă, lucruri foarte diferite”. Deborah Tannen, care a studiat neînțelegerile ivite Într-o conviețuire, scrie: Există obiceiul de a crede că În perechile care trăiesc Împreună și se iubesc partenerii ajung să Înțeleagă stilul conversațional al celuilalt. Cercetările au demonstrat Însă că interacțiunea repetată nu duce nepărat la o mai bună Înțelegere. Dimpotrivă, poate favoriza judecățile greșite În legătură cu intențiile celeilalte persoane, sporind astfel așteptările ca aceasta să se poarte ca Înainte. Cauza multor confuzii se
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
ce Înțeleg eu prin inteligență socială, comunitară, comună sau cum doriți să o numiți? Nu este vorba despre inteligența care se ocupă de relațiile sociale, ci de inteligența generată de acestea. Am putea spune că este vorba despre o inteligență conversațională. Atunci când două persoane discută, fiecare din ele vine cu bagajul său de informații, cu capacitatea sau „sclipirea” sa, Însă conversația nu va fi o sumă a acestora. Interacțiunea sporește sau reprimă aceste calități. Cu toții am descoperit că unele relații ne
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Tudor Arghezi, Ion Barbu, Nichita Stănescu. Revenind la nivelul abstract, bazat însă pe modelul propus, M. înțelege structura de adâncime a textului ca fiind guvernată de categorii pragmatico-teleologice, asociate tipurilor de activități umane deja constituite, demonstrativul, argumentativul, prescriptivul, descriptivul, narativul, conversaționalul. Pentru textul poetic (literar) autoarea adoptă categoria estetică a „autoformativității”, generatoare a unei activități pentru care forma devine scopul însuși al acțiunii formative. Imaginarul, una dintre categoriile fundamentale ale poeticității, se bucură de o atenție specială, stabilindu-se câteva premise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
patru valori pentru structurile în care verbul ocupă prima poziție: topic de continuitate (topicul nul este coreferențial cu o expresie nominală anterior menționată) (72a); topic deictic (topicul nul este legitimat doar dacă este legat deictic și folosit într-o manieră conversațională) (72b); structuri V1 narative (72c); structuri V1 rematice (întreaga propoziție conține informație nouă și introduce referenți neactivați în discurs) (72d). (72) a. Mecti, adunca, unu exemplu face.PS.3SG astfel un exemplu a provari lu primu modu INF încerca.INF
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
asigurate de angajator. O altă firmă finlandeza angajează muncitori în fabrică de prefabricate cu experiență în domeniu. Contractele sunt pe minim 6 luni, iar salarizarea poate ajunge la 1.800 de euro pe lună. Angajatorii cer limba engleză la nivel conversațional și vârsta între 25 și 45 de ani. O companie de recrutare, de data aceasta, din România recrutează ingineri sau tehnicieni sudori pentru orasul Olkiluoto din Finlanda. Diferența dintre firma românească și celelalte este că a noastră oferă un "salariu
Mii de joburi din Finlanda așteaptă să fie ocupate de români () [Corola-journal/Journalistic/70898_a_72223]
-
Babel Language Center propune pentru toamna/iarna 2005 tendințe de ultimă oră în predarea și învățarea limbilor străine. „Engleza în viteza 5“ este un curs ce se adresează începătorilor care doresc să avanseze într-un timp scurt la un nivel conversațional de limba engleză și sunt dispuși să studieze și individual, cel puțin 2 ore pe zi. Cursul este destinat atât celor care pornesc „de la zero” în însușirea acestei limbi, cât și celor pre-intermediari, care au câteva cunoștințe de bază de
Agenda2005-34-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284100_a_285429]
-
tocmai acele găuri și acei timpi morți în înjghebarea tramei, cusută și peticită din episoade cu valoare intrinsecă. O altă așteptare woodyallenescă - dacă îmi permiteți barbarismul - la care a trebuit să renunț. Poante... Nu există decât una, așa că talentele mele conversaționale, care recurgeau adesea la replici de la Woody (preferata mea și cea mai frecventă era ,Te deranjează dacă mănânc în timp ce fumezi?"), vor avea de suferit. A doua problemă se agravează în lipsa umorului de limbaj și are de-a face cu predictibilitatea
Woody, du-te și te culcă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10911_a_12236]
-
enormă circăraie" (Academia Cațavencu, 23.09.2009). Panarama intră în seria metaforelor depreciative folosite pentru descrierea vieții politice actuale (alături de circ și bâlci): "Panaramele social democrate" (Cotidianul, 19.05.2008), "Ziua panaramelor" (Jurnalul național, 3.06.2006). În uzul curent, conversațional, panaramă e și un echivalent glumeț pentru "spectacol", ca în dialogul între turiști imaginat într-un reportaj: "Bă, fii atent ce panaramă. Lasă naibii mașina și hai repede că se suie ursul în pom, ai luat aparatul din mașină?" (Evenimentul
Panaramă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6845_a_8170]
-
Rodica Zafiu Multe adverbe își schimbă treptat sensul și modul de utilizare, devenind semnale sau mărci discursive, instrumente conversaționale și argumentative, mijloace de întărire sau de atenuare, de marcare a acordului sau a dezacordului. Adverbul practic, de exemplu, e folosit în enunț ca echivalent al locuțiunilor "de fapt", "în realitate", introducînd o informație aflată în opoziție cu aparențele și
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
acordului sau a dezacordului. Adverbul practic, de exemplu, e folosit în enunț ca echivalent al locuțiunilor "de fapt", "în realitate", introducînd o informație aflată în opoziție cu aparențele și cu așteptările presupuse ale interlocutorului: "Practic, n-am avut vacanță". Sensul conversațional, care poate fi destul de diferit de cel originar, e adesea înregistrat cu întârziere de dicționare. DEX, de exemplu, nu cuprinde sensul de marcă discursivă al lui practic, deși acesta este bine fixat în limbă. Evoluția discursivă, enunțiativă a unor adverbe
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
ale acordului, pentru că se referă la situații și evenimente regulate, previzibile - deci certe. La automat - care intră în aceeași serie, prin trăsătura "previzibil, inerent, inevitabil" - saltul față de sensul de bază este totuși mai mare și mai recent, astfel încât folosirea sa conversațională creează adesea impresia de inadecvare, improprietate. Oricum, automat este specific oralității, apariția sa în scris fiind destul de rară. Chiar în corpusurile recente de limbă vorbită (IVRA, CORV = Laurenția Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită (CORV). Eșantioane, București, Oscar Print, 2002
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
2003). Destul de rar este înregistrată oralitatea reală: "Dumnealui a considerat prea mult acel vot de blam împotriva sa și s-a luat automat că are cineva ceva cu elť, ne-a declarat O.D." (Evenimentul, 19.01.2001). Dacă abuzul conversațional de automat ca adverb al enunțării și ca marcă discursivă (cu valoarea "sigur", "normal") e nerecomandabil, folosirea sa cu sensul "inevitabil" ("devine automat adevărat", "înseamnă automat că ai dreptate") este curentă și ar trebui înregistrată ca atare în dicționare.
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
Cosmin Ciotloș Ion Mureșan, Oglinda aburită. Eseuri conversaționale Bistrița, Charmides, 2013, 228 pag. Eseurile conversaționale din Oglinda aburită ar putea destitui una din cele mai rezistente legende privitoare la Ion Mureșan: aceea a parcimoniei. Un autor care în aproape treizeci și cinci de ani (câți au trecut de la debut) publică
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
Cosmin Ciotloș Ion Mureșan, Oglinda aburită. Eseuri conversaționale Bistrița, Charmides, 2013, 228 pag. Eseurile conversaționale din Oglinda aburită ar putea destitui una din cele mai rezistente legende privitoare la Ion Mureșan: aceea a parcimoniei. Un autor care în aproape treizeci și cinci de ani (câți au trecut de la debut) publică, mari și late, patru cărți (dacă o
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
în schimb, altele, scurte editoriale tematice, lăsate însă pe dinafara cuprinsului. În ciuda tradiției genului (pe care Alexandru Vlad o reconstituie foarte exact în cuvântul-înainte al cărții), secvențele de aici mi se par mai degrabă schițe decât eseuri (fie ele și conversaționale). Sigur, apetitul speculativ al lui Ion Mureșan e în permanență alert, și, sigur, ideația concurează anecdoticul. Dar ele nu apar niciodată decât la capătul câte unui ceremonial, de factură prozastică, acesta. E de-ajuns să parcurgem câteva începuturi, în succesiunea
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]