454 matches
-
CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. NM INDETERMINARE. În mod obișnuit, determinarea contextuală (discursivă sau situațională) rezolvă cazurile de ambiguitate sau măcar oferă soluția cea mai plauzibilă. Există însă situații, arată H. P. Grice, atunci cînd se uzează de metaforă, în care implicatura conversațională are o determinare mai curînd inferioară decît superioară. Ca atare, conținuturile comunicate indirect prin enunț, care nu țin exclusiv de rolul informativ al enunțului, realizează o indeterminare (sau nedeterminare). Aceasta se întîmplă deoarece multe expresii lasă nedeterminat, în unele situații
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dintre secțiunile pragmaticii (de natură filozofică) a făcut distincția între enunțurile cu valoare propozițională, ce se poate trata de semantica formală, și valorice care nu se comunică direct, fiind implicite enunțurilor și sesizabile numai recurgînd la reguli, maxime sau implicaturi conversaționale. Ca atare, potrivit pragmaticienilor, nu există informație numai în valoarea propozițională a enunțurilor, valoarea pragmatică fiind o forță de orientare care se adaugă la aceasta, căci există două tipuri de informație, una de tip descriptiv și reprezentațional și alta de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
plecare teoria jocurilor de limbaj, propusă de L. Wittgenstein, teoria actelor de vorbire, precum și teoria acțiunii comunicative a lui J. Habermas. Pragmatica studiază interacțiunile verbale în strînsă legătură cu teoriile enunțării, cu actele de vorbire sau cu principiile și maximele conversaționale. Interacțiunea verbală face, de asemenea, obiectul studiilor de a n a l i z ă a d i s c u r s u l u i (discurs politic, jurnalistic, literar etc.), de analiză a conversației sau a schimburilor verbale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; CUTTING 2002; WOOFFITT 2005. RN INTERVENȚIE. Prin termenul intervenție se denumește contribuția unui locutor într-un schimb, astfel încît orice conversație ia forma unei succesiuni de intervenții ale participanților. Fiind o etapă în cadrul discursului dialogic (sau conversațional), orice intervenție este stimulată și determinată de intervențiile anterioare și de cele următoare, împreună cu care realizează organizarea conversației. Numărul intervențiilor este variabil iar dimensiunea este și ea variabilă (căci pot fi cuvinte izolate, propoziții sau fraze, construcții complexe sau chiar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o evaluare (Astăzi arăți odihnită). Deși au multe trăsături comune, intervenția și luarea de cuvînt sînt elemente distincte în a n a l i z a d i s c u r s u l u i și în analiza conversațională. După unii specialiști, intervenția are o funcție ilocuționară, încît, ca unitate de discurs, poate fi realizată prin constituenți nonlingvistici și, prin urmare, în vreme ce intervenția este o unitate funcțională, luarea de cuvînt este o unitate coextensivă intervenției unui singur vorbitor. V.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
duc din nou?), iar cea exclamativă are o curbă descendentă pronunțată (Mă duc din nou!). Problema intonației se pune în cazul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i conversațional și, uneori, a celui narativ, fiind remarcată fonic în cazul redării orale și prin semne de punctuație dacă discursul este scris. V. prozodie. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001. RN INTRADISCURS. Intradiscursul este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nici preconstructul nu sînt fapte de discurs propriu-zise, din planul corespunzător enunțurilor, după cum susține, în 2006, J.-M. Adam. V. interdiscurs, intertext. MAINGUENEAU 1996; MAINGUENEAU - CHARAUDEAU 2002; ADAM 2006; MACHEREY 2007. AF INTRUZIUNE. Termenul intruziune a fost folosit în analiza conversațională fondată în 1978 de H. Sacks, E. Schegloff și J. Jefferson, devenit unul dintre parametrii situației complexe de interlocuțiune, cu cel puțin trei participanți, în momentul în care coordonarea interacțiunii verbale nu se suprapune pe realizarea ei practică. Organizarea sistemului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Schegloff și J. Jefferson, devenit unul dintre parametrii situației complexe de interlocuțiune, cu cel puțin trei participanți, în momentul în care coordonarea interacțiunii verbale nu se suprapune pe realizarea ei practică. Organizarea sistemului de intervenții verbale este perturbată de delictul conversațional reprezentat de intruziune atunci cînd alternanța contribuțiilor realizate de interlocutori nu urmează principiile etice ale succesiunii secvențiale. În acest caz, locutorul A, angajat într-o intervenție în curs, așadar, avînd cuvîntul, îl selectează pe locutorul B (prin indicii de natură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spus ceea ce se spune. Aplicarea acestei legi a discursului urmărește evitarea multiplelor tipuri de obscuritate în exprimare (fraze prea întortocheate, eliptice, vorbe fără șir etc.) și lipsa de economie în mijloacele utilizate. Legile discursului numite de Herbert Paul Grice maxime conversaționale sînt norme ce trebuie respectate în cadrul interacțiunii verbale (conversație, dialog etc.). Normele pe care le respectă interlocutorii pentru reușita comunicării depind, după Grice, de principiul cooperării, conform căruia, cînd interpretăm discursul, pornim de la ipoteza că emițătorul intenționează să fie sincer
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
receptorul să le perceapă ca atare (și acesta este chiar modul în care receptorul le percepe). Pentru Herbert Paul Grice, ironia, metafora, litota și hiperbola pot fi analizate plecînd de la transgresarea maximei calității. Grice evidențiază faptul că, pe lîngă maximele conversaționale, se impune și respectarea altor reguli: estetice, sociale, morale. Importantă este cerința de a fi politicos. Aceasta înseamnă să nu-ți impui cu orice preț ideile, ci să dai alternative receptorului și, mai ales, să-l faci pe destinatar să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru a releva existența organizărilor raționale, ea folosește conceptul "expunere", care reprezintă funcția discursivă constînd, pentru un segment de discurs dat, din acreditarea și întărirea verosimilității conținutului asertat într-un alt fragment de discurs. O dată cu analiza discursului și cu analiza conversațională, dezvoltate ca secțiuni ale pragmaticii lingvistice, s-a întemeiat și o logică a acțiunilor, în care principiile logice sînt raportate la actele de vorbire. Pornind de aici, se poate prezice existența unor relații între aceste acte pe care le inițiază
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vorbire. Pornind de aici, se poate prezice existența unor relații între aceste acte pe care le inițiază conversațiile (o întrebare cere un răspuns; o invitație sau un ordin cere o conformare etc.). Ca atare, logica acțiunilor stă la baza organizării conversaționale și privește, în general, secvențele de secțiuni canonice sau realizate în mod preferențial de către vorbitori. În acest cadru, se relevă că practica discursului obișnuit presupune o competență logică și silogistică și, în același timp, o competență aritmetică și una geometrică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
abandonare de către locutor. Problema luărilor de cuvînt relevă o complexitate sporită atunci cînd situația de interlocuție nu este duală, participanții multipli producînd multiplicarea cazurilor de intruziune și de construcții prin colaborarea luărilor de cuvînt ale locutorilor diferiți. V. alteritate, analiză conversațională, regulator, replică. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN M MARCATOR CONVERSAȚIONAL. Prin sintagma marcatori conversaționali se denumesc o serie de elemente verbale și non-verbale care sînt caracteristice situațiilor de interacțiune și care joacă rolul de semnalmente în ceea ce privește producerea discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cînd situația de interlocuție nu este duală, participanții multipli producînd multiplicarea cazurilor de intruziune și de construcții prin colaborarea luărilor de cuvînt ale locutorilor diferiți. V. alteritate, analiză conversațională, regulator, replică. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN M MARCATOR CONVERSAȚIONAL. Prin sintagma marcatori conversaționali se denumesc o serie de elemente verbale și non-verbale care sînt caracteristice situațiilor de interacțiune și care joacă rolul de semnalmente în ceea ce privește producerea discursului în desfășurare; ele stabilesc și indică o legătură între segmentele lingvistice sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu este duală, participanții multipli producînd multiplicarea cazurilor de intruziune și de construcții prin colaborarea luărilor de cuvînt ale locutorilor diferiți. V. alteritate, analiză conversațională, regulator, replică. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN M MARCATOR CONVERSAȚIONAL. Prin sintagma marcatori conversaționali se denumesc o serie de elemente verbale și non-verbale care sînt caracteristice situațiilor de interacțiune și care joacă rolul de semnalmente în ceea ce privește producerea discursului în desfășurare; ele stabilesc și indică o legătură între segmentele lingvistice sau între formele lingvistice din
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
recunoscută, și, de aceea, există o mare varietate de sintagme numitoare pentru ea: "semnal de coordonare", "conector fatic", "suport al discursului", marcator discursiv, "particulă enunțiativă", particulă de discurs și multe altele. Această situație reflectă diversitatea perspectivelor posibile în studiul marcatorilor conversaționali, "mici cuvinte" care, dacă țin de mărcile verbale, sînt adesea monosilabice. Fiecare dintre aceste denumiri vizează una dintre trăsăturile următoare ale marcatorilor: 1) toate fac obiectul unui contur prozodic particular (intonație și ritm), 2) ele sînt, din punct de vedere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
premergător sau retroactiv este variabil (local sau global), 5) valoarea lor semantică nu se redă sub formă de conținut propozițional, dar se sprijină pe funcțiile pe care le asigură, pe rolul de conexiune de la toate nivelurile care țin de pragmatica conversațională. Exemple: Ia uite!, vai, da! Chiar așa? Zău? Cred că! Știi? Da? Aceste mici cuvinte sînt considerate adesea ca fiind caracteristici ale discursului oral și ele sînt primele care sînt suprimate în versiunile scrise ale unui dialog, căci sînt semnele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Cred că! Știi? Da? Aceste mici cuvinte sînt considerate adesea ca fiind caracteristici ale discursului oral și ele sînt primele care sînt suprimate în versiunile scrise ale unui dialog, căci sînt semnele unei limbi secundare. Importanța lor pentru decriptarea mecanismului conversațional nu se poate însă nega, studiul lor presupunînd unele probleme de metodologie. V. context, etnometodologie, relație interpersonală, secvență conversațională. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MARCATOR DISCURSIV v. MARCATOR CONVERSAȚIONAL MATERIALISM v. MATERIALITATE MATERIALITATE. În general, materialitatea este considerată ca fiind trăsătura
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
primele care sînt suprimate în versiunile scrise ale unui dialog, căci sînt semnele unei limbi secundare. Importanța lor pentru decriptarea mecanismului conversațional nu se poate însă nega, studiul lor presupunînd unele probleme de metodologie. V. context, etnometodologie, relație interpersonală, secvență conversațională. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MARCATOR DISCURSIV v. MARCATOR CONVERSAȚIONAL MATERIALISM v. MATERIALITATE MATERIALITATE. În general, materialitatea este considerată ca fiind trăsătura obiectelor și proceselor ce se pot percepe cu simțurile, prin urmare, ca fiind raportabile la un corp, la întindere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dialog, căci sînt semnele unei limbi secundare. Importanța lor pentru decriptarea mecanismului conversațional nu se poate însă nega, studiul lor presupunînd unele probleme de metodologie. V. context, etnometodologie, relație interpersonală, secvență conversațională. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MARCATOR DISCURSIV v. MARCATOR CONVERSAȚIONAL MATERIALISM v. MATERIALITATE MATERIALITATE. În general, materialitatea este considerată ca fiind trăsătura obiectelor și proceselor ce se pot percepe cu simțurile, prin urmare, ca fiind raportabile la un corp, la întindere, la deplasare etc. În mod evident, prin conținutul și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de concomitență, redate de obicei prin gerunziu. Regularitățile constitutive ale unei matrici discursive sînt de ordinul mărcilor sau de cel al descrierilor și al combinărilor. V. dominantă discursivă, gen de discurs, registru, tipologie de discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MAXIMĂ CONVERSAȚIONALĂ. H. P. Grice a demonstrat, în 1979, că cel care se implică într-un schimb comunicativ se conformează unui principiu al cooperării ce presupune un anumit număr de maxime sau de reguli specifice, care se pot grupa în patru categorii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relație sau de pertinență și 4) reguli de modalitate. Deși formulate ca mijloace de codare, aceste maxime sînt în realitate concepute pentru a realiza procesul de decodare și de a determina maniera în care destinatarii reconstruiesc anumite implicaturi (sau implicații) conversaționale. Maximele conversaționale pot fi ignorate sau încălcate cu intenții și cu efecte variabile, dar ele pot intra în conflict una cu alta, ca, de exemplu, maxima de calitate cu maxima de cantitate, dacă locutorul ezită între o informație vagă dar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de pertinență și 4) reguli de modalitate. Deși formulate ca mijloace de codare, aceste maxime sînt în realitate concepute pentru a realiza procesul de decodare și de a determina maniera în care destinatarii reconstruiesc anumite implicaturi (sau implicații) conversaționale. Maximele conversaționale pot fi ignorate sau încălcate cu intenții și cu efecte variabile, dar ele pot intra în conflict una cu alta, ca, de exemplu, maxima de calitate cu maxima de cantitate, dacă locutorul ezită între o informație vagă dar sigură și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dar incertă. Pentru H. P. Grice, regulile sînt universale și se aplică chiar altor tranzacții decît schimbul realizat prin vorbire (de exemplu, în comportamentul unei persoane care o ajută pe alta să-și repare mașina). Această mare importanță a maximelor conversaționale nu este însă admisă de toți cercetătorii, fiindcă unii pragmaticieni se îndoiesc de universalitatea lor și le pun în discuție statutul. H. P. Grice concepe aceste maxime într-o perspectivă foarte generală, fără a se preocupa de aplicabilitatea lor, extrem de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semantică a discursului, microuniversul nu admite decît intertextualitate și sincretism semiotic, spre deosebire de "universul discursului" care vizează constituirea unei contextualități globale a enunțurilor. V. dialogism, obiect al discursului, schematizare, univers al discursului. GRIZE 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. CC MINIMALIZARE. Între maximele conversaționale identificate de pragmaticieni, a fost identificată și cea a minimalizării, pe care L. R. Horn, în lucrările publicate după 1980, a integrat-o unui principiu de minimalizare a formelor lingvistice, care corespunde principiului minimului efort și care se opune unui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]