19,438 matches
-
citit integral Saeculum pe octombrie. Din păcate, n-am găsit mare lucru. Jurnalul din 1982 al lui E. Barbu e plictisitor de-a binelea. Ce crede maestrul C. Ciopraga despre Leonid Dimov nu ni s-a părut foarte captivant. Iar convingerea junelui Andrei Milca (într-un necrolog) că Geo Dumitrescu a tăcut 20 de ani după Libertatea de a trage cu pușca, fiindcă, devenit "cumva incomod pentru noul regim comunist", a fost dat afară din partid, ne-a trezit amintiri nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
nefaste ale încrederii mele oarbe în "lumea nouă" și de supunerea la poruncile celor de sus de a scrie "pentru popor". Anii de scris forțat si convențional mi-au anemiat sângele estetic și, ceea ce e mai grav, o făceam din convingere și de bună credință. Prin 1953-1954, am amuțit cu adevărat în poezie (nu și în muzică), după ani de "pierderi planificate"! Cuvintele s-au întors la mine în 1956, în satul 2 Mai. Cu uimirea regăsirii am scris atunci, la
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
Margaretei Manu Magda conține o analiză subtilă a dialogului în dialog - procedeu foarte prezent în oralitatea populară - în funcție de competența comunicativă a locutorilor, de gradul lor de cultură, de implicarea afectivă, și mai ales - element adesea neglijat - de rolul argumentativ (autenticitate, convingere etc.) al replicilor citate. Se atrage atenția asupra reproducerii aproximative care simulează autenticitatea, asupra formelor de filtrare și distorsionare a replicii (prin formule de rezumare, omitere, reliefare, delimitare). Pe tot parcursul volumului - fie că este vorba de secvențele de inițiere
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
eliberare din tiparele doctrinare. În ce-l privește pe confratele său român, acesta pornea către bastionul marii revoluții proletare de pe un teren modelat politic și ideologic. Cum am notat deja, Istrati avea un trecut de simpatizant al mișcării socialiste și convingeri exprimate răspicat despre necesitatea transformării revoluționare a lumii apăsate de exploatarea burgheză. Nu era, însă, membru de partid, refuzase înregimentarea doctrinară, optând pentru o participare personală, întemeiată pe o "credință" proprie, personalizată, pasibilă de interogări și confruntări cu realitățile concrete
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
a se justifica: totul e esențialmente trăit, la temperaturi și tensiuni maxime, scoase de sub regimul speculației intelectuale. "Mărturia sunt eu - scrie el -, imparțialitatea o ignor. Și eu nu practic simpatia sau antipatia, ci dragostea și ura. Ceea ce aduc aici sunt convingeri care mă costă scump și ar putea într-o zi să mă coste chiar viața" (Spovedanie, ed. cit., p. 30). Or, la acest nivel al implicării afective, decepția apare cu atât mai gravă: Istrati este omul care înțelesese să se
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
nenorocirile operei socialiste?" - se întreabă el retoric, ironizându-i pe cei care și-au luat de "nevastă, Doctrina" (Op.cit., p. 82). Dacă am vorbi în termenii lui Max Weber, angajarea sa este una care ține de așa-numita "morală a convingerii", radical opusă "moralei acțiunii" sau a "puterii", adică una ce vizează - cum spune Paul Ricoeur comentându-l pe sociologul german - un optimum etic sau "le souhaitable humain" - ceea ce este de dorit pentru om. (v. Paul Ricoeur, Lectures 1. Autour du
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
Uniunii Sovietice ca funcționând violent-unilateral și exclusivist și, pe deasupra, pe baza unor premise deja falsificate. Istrati denunță fără rezerve "putreziciunea precoce", "minciuna, ipocrizia, delațiunea, asasinatul" ca mijloace de a ajunge la putere fără a mai lăsa loc acelei "etici a convingerii", proclamate totuși retoric, fără nici o bază în realitatea concretă. Ceea ce scriitorul numește "mașina de fabricat fericirea" produce mai degrabă sfărâmări de oase, " Este vânat omul oriunde se află", "în Rusia, pacea nu există pentru nimeni", cenzura înăbușă orice critică, se
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
ușor constata, opoziția demascatoare a lui Panait Istrati față de ceea ce el consideră a fi sabotarea "celei mai frumoase opere de justiție socială", caricaturizarea ei birocratică , "fripturismul" ca și generalizat în rândurile reprezentanților regimului sovietic, e întemeiată pe numita "etică a convingerii", ridicată la scriitorul nostru la un nivel de tensiune extremă, care împinge în plan secundar orice alt argument de ordinul "responsabilității" și al "puterii"; primele bănuieli, cele esențiale, țin, cum notează într-un loc, de "moralitatea puterii revoluționare" (p.78
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
care se ignoră" (v. B. Fundoianu, Conștiința nefericită, Ed. Humanitas, București, 1993, p. 267, 277). Confruntarea sa cu acest eveniment va fi, ca atare, modelată deopotrivă de realitatea imediată, de evidențele unei manipulări punctuale de către agenții ideologiei Sovietelor, și de convingeri mai generale, de natură filosofică, de genul celor ilustrate prin citatele de mai sus. Pe teren concret, Fondane se izbește, ca și Istrati cu ani în urmă, de "imposibilitatea de a vorbi liber" și de conceperea reuniunii în cauză mai
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
unei concepții mai generale. Amândoi se întâlnesc, însă, în refuzul îngrădirii libertății individuale de către organizații și programe constrângătoare, ce nu țin seama de concretul faptelor și existențelor particulare. Ambii se încadrează perfect în categoria oamenilor ce slujesc unei "morale a convingerii", vizând amintitul "optimum etic" și se opun eticii forței și puterii, acelei "morale a realității" care, prea adesea, nu e dispusă să țină seama de exigențele morale propriu-zise și acționează în funcție de interese strict politice, de conjunctură. Cei doi scriitori se
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
exigența față de sine îl făcea să se considere cu modestie, departe de orice infatuare. Avea conștiința că ajunsese la un liman, dar că e numai la un început de drum, și ar fi voit să-l străbată cu întreg entuziasmul convingerii și încrederii care-l însuflețea. Știa prea bine că începuse și se formase ca un autodidact. Dar mai știa și că aceasta îl ferise de subordonări care să-i afecteze fondul genuin, imboldurile native, originalitatea. Era dornic să învețe, dar
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
cât e greu acum de imaginat cum a apărut cartea în comunism -, dar mai important mi se pare nu actul autodenunțului în sine, cât perplexitatea care generează scrierea lui atât de conștiincioasă, tensiunea insinuată între entuziasmul și exaltarea juvenilă în fața convingerilor comuniste și confuzia scepticismului, a îndoielii, neînțelegerea mecanismului de control, de cenzură și pedeapsă. O mulțime de lucruri nu pricepe tânărul comunist, dar e prea devreme pentru a vedea că sistemul însuși e de vină. Este un naiv și în
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
nu se victimizează nici o clipă și rămâne ferm în crezul lui: "știam că era interzis să-i scriu șmameiț, și nu numai că acceptasem interdicția, dar eram întru totul de acord, nu din frică, nu din supunere oarbă, ci din convingere, din necesitate înțeleasă, fără regret, fără durerea unui sacrificiu. Situația era simplă. A te chinui pe marginea ei ducea la o melodramă mediocră sau la duplicitate împotriva firii." Radu Cosașu nu țintește gloria curajului de a-și fi recunoscut atât
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
litere ale alfabetului." Intrăm aici într-o logică a alienării despre care știm astăzi prea multe pentru a mai insista asupra ei. Pe scurt, dihotomia les mots versus les choses este tradusă de Gleize în termenii expresie versus experiență. O dată cu convingerea că experiența este ireductibilă la expresie, se naște antiliteratura supusă unicului criteriu al autenticității. Expresia se va strădui să devină experiență cu orice preț - al incoerenței, al ilizibilității, al vulgarității. Ce înseamnă asta? Că poezia modernă apare în momentul în
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
accident la săniuș. Dar la personajul acesta voi reveni pentru că i s-a hărăzit în carte cel mai important rol. Vom vedea. Mai fusese un băiat în familie, Victor, liceean. împins mai mult de setea copilărească de aventură, decât de convingerile politice, hotărăște să fugă la partizani, în pădurile din lunca Dunării, face chiar rost de o armă, dar e interceptat de securiști și împușcat, împreună cu un coleg. Mai este un fiu, Vlad, fratele mai mare al celor doi, student în
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
în 1974, și romanul Trans-Atlantic, publicat la Paris în 1953 (și în Polonia în 1957) - o metaforă originală a atitudinii autorului față de vârfurile culturii polone din trecut, care-i va aduce reproșuri violente din partea compatrioților. Aura de om dificil cu convingeri excentrice, care stăruie în jurul lui, și controversele aprinse, declanșate de cărțile sale, îl smulg din anonimatul literar relativ repede, numele lui plonjând în agitația celebrității. Prozele Pornografie (Paris, 1960) și Cosmos (Paris, 1965), cu subiecte interferente pe anumite registre ale
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
cu motivații diferite, cel mai adesea ca o lamentație de ce rău se privesc unii pe alții scriitorii de dincoace și de dincolo de Prut. Sunt sceptic în privința romanului basarabean. Am pornit la drum (la drumul lecturii) cu acest scepticism, datorită unor convingeri, idei și, poate, datorită unor prejudecăți. În această stare am început relația mea specială cu el și în această stare am rămas pe tot parcursul cercetării. Știu că nu e decent să mărturisesc acest scepticism, dar știu la fel de bine că
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
Dumitru Hurubă Trăind cu convingerea că viața unui semiratat e ușoară, cam toți ne înșelăm, fiindcă nu e deloc așa. În general, un semiratat, în cel mai adevărat și mai înălțător sens al cuvântului, este un suferind care trebuie înțeles, compătimit și acceptat ca prezență
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
lent din gînduri care cuprind, privind înapoi, imagini și chipuri, frămîntări și angoase, exuberanță și exaltare, încredere în destin și resemnare intermitentă în fața ilogicului divin al cotidianului mărunt. Dureri și bucurii, gînduri fugare, notate doar pe jumătate și nici măcar atît, convingeri de un minut, disperări nesfîrșite, angoase minuscule și angoase eterne, căutări întrerupte de certitudini axiomatice care durează pînă la prima crampă de stomac. Totul trăit cu acuitatea și iminența prezentului. Eugen Ionescu și lumea lui interioară: nicăieri mai mult și
" Traiesc de un car de vreme. Am pierdut mult, mult timp" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12485_a_13810]
-
un țel anume. în cazul de față țelul privește expertiza, ca unic agent făcător și desfăcător de destin, păstrând cu consecvență o adresă precisă: pe cel ce se socoate expert, fără a bănui vreo clipă pericolele care îl pândesc atunci când convingerile și conștiința de sine se substituie realității. în astfel de situații se deschid pentru cercetător paginile unui roman, a cărui anecdotică pasionantă și instructivă merită să fie adusă la cunoștința cititorului. Va fi vorba aici despre o ipostază caracterială necunoscută
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
unor regimuri totalitare. Ideea reducerii unei societăți totalitare la dimensiunile unui azil (sanatoriu) nu este nouă în istoria literaturii universale. Arhetipul cărții lui Leonard Oprea este, fără dubiu, monumentalul roman al lui Thomas Mann, Muntele vrăjit. Personajele cu temperamente și convingeri diametral opuse, bine individualizate din azilul în care se tratează Inochente Damian, discuțiile și reflecțiile cu substrat filozofic, cultural, religios la care participă acestea, paginile reproduse din lucrări științifice (extrasele din tratate de psihiatrie) și chiar numele prietenei protagonistului, Clavdia
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
parte, o dată pe săptămînă, la o ședință de comitet pentru planificarea și proiectarea unor noi construcții. Nu-i strică unui romancier să participe la discuții despre finanțarea unor școli. Adevărat, la început am făcut-o din idealism, dar și din convingerea că e o experiență unică. Dar nu acestea m-ar fi ținut treizeci de ani în kibuț. M-a ținut acolo convingerea că mă găsesc în fața unei ferestre larg deschise către natura umană. Dacă aș fi rămas în oraș m-
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
participe la discuții despre finanțarea unor școli. Adevărat, la început am făcut-o din idealism, dar și din convingerea că e o experiență unică. Dar nu acestea m-ar fi ținut treizeci de ani în kibuț. M-a ținut acolo convingerea că mă găsesc în fața unei ferestre larg deschise către natura umană. Dacă aș fi rămas în oraș m-aș fi învîrtit printre vecini și printre confrații mei scriitori. Aș fi stat cu ei la cafenea și aș fi discutat cronicile
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
-l cerceteze și pe el Dumnezeu cu darul și cu mila Sa cea bogată. Pentru monahii pustiului era o pricină de mare binecuvântare să îngrijească un bătrân până la trecerea lui din această viață. Privind la scopul lor - mântuirea sufletului, nutreau convingerea că mai degrabă bolnavul îi slujește pe ei, decât ei pe bolnav. Citim în Paterice cum monahi tineri care au primit ca ascultare să se îngrijească de bolnavii aflați la sfârșit de drum în viața de aici, împlineau aceasta cu
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
nu neapărat specializat, și comandamentul exegezei sine qua non. Mai școlărește spus, echilibrul dintre ,rezumat" și ,comentariu". Poate că pentru cei familiarizați cu ...proza lui Corin Braga nu mai este o noutate ceea ce - pentru mine - face parte de mult dintre convingerile esențiale: una din calitățile esențiale ale scriitorului Corin Braga, indiferent de tipul de text pe care îl scrie, este talentul de povestitor. Corin Braga povestește cu har, dar și cu pasiune, fascinat el însuși de subiectul narațiunii, ca și de
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]