469 matches
-
răsădirea copăceilor să se sape cu giumătate de an mai nainte, pentru ca aerul atmosferic să pătrundă țărna și ploaia și căldura să străbată întrânsa. Copăceii, deci și gropile, au să fie în depărtare de 8-12 palme de laolaltă. La scoaterea copăceilor din shoală, trebuie foarte bine să luăm sama ca, pe cât se va putea, să nu se vatăme rădăcinile. Scoaterea copăceilor se poate face și cu un hârleț obicinuit, înfingându-l din două sau trii părți împrejur și, apoi, ridicând copăcelul prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
căldura să străbată întrânsa. Copăceii, deci și gropile, au să fie în depărtare de 8-12 palme de laolaltă. La scoaterea copăceilor din shoală, trebuie foarte bine să luăm sama ca, pe cât se va putea, să nu se vatăme rădăcinile. Scoaterea copăceilor se poate face și cu un hârleț obicinuit, înfingându-l din două sau trii părți împrejur și, apoi, ridicând copăcelul prin plecarea în gios a hârlețului. Fiind că, cu toată paza, nu se poate feri vătămarea rădăcinilor, apoi toate părțile vătămate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
scoaterea copăceilor din shoală, trebuie foarte bine să luăm sama ca, pe cât se va putea, să nu se vatăme rădăcinile. Scoaterea copăceilor se poate face și cu un hârleț obicinuit, înfingându-l din două sau trii părți împrejur și, apoi, ridicând copăcelul prin plecarea în gios a hârlețului. Fiind că, cu toată paza, nu se poate feri vătămarea rădăcinilor, apoi toate părțile vătămate să se răteze cu un cuțit ascuțit la partea sănătoasă, aproape de acea vătămată, spre a le feri de putrezire
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu crengi, înființează un fel de coronă), să rămână neatinsă. La această operație trebuie să luăm sama că tăieturile să se facă curmeziș, în sus, și ca nici o ramură să nu să dezbine, pentru că apoi nu numai ramura, ci și copăcelul se poate strica. În sfârșit, este de însămnat că din shoala de copaci să nu se scoată într-o zi mai mulți copăcei decât s-ar putea răsădi, dar fiind că această analoghie nu se poate întocma nemeri, apoi acii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în sus, și ca nici o ramură să nu să dezbine, pentru că apoi nu numai ramura, ci și copăcelul se poate strica. În sfârșit, este de însămnat că din shoala de copaci să nu se scoată într-o zi mai mulți copăcei decât s-ar putea răsădi, dar fiind că această analoghie nu se poate întocma nemeri, apoi acii rămași să se puie la un loc umbros și să se acopere cu țarină, spre a feri rădăcinile de uscăciune. La răsădire, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
analoghie nu se poate întocma nemeri, apoi acii rămași să se puie la un loc umbros și să se acopere cu țarină, spre a feri rădăcinile de uscăciune. La răsădire, mai este de luat în băgare de samă ca rădăcinile copăceilor să se întindă deopotrivă în toate părțile și să se acopere cu pământ bun și moale. Se înțelege că asemine meșteșugite împlământări de crini tineri trebuie să fie bine păzite de vite și, mai ales, de stricătoarele capre 1. 2
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
petrol. Urmărește armata de macarale "second hand" specializate în a demola zi și noapte clădirile sfărîmate și desfigurate, terminînd treaba pe care o începuseră oamenii mascați, înarmați cu bazookas. Urcă pe "zgîrie-norii" de moloz. Ici și colo zărești cîte un copăcel de smochin sau de alun luptîndu-se pentru dreptul de a supraviețui. Admiră-i pe muncitorii cățărați pe schele, cizelînd, transpirînd, încercînd să salveze ziduri nemarcate pentru demolare. Observă tancurile verzi, pe jumătate camuflate; telefoanele mobile, pisicile vagaboande unse cu smoală
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
casei și a catului de odăițe se afla o fântână cu colac de piatră cu o apă rece și limpede, din care am băut și eu de nenumărate ori. La stradă, era gardul din scânduri și din metru în metru, copăcei de liliac, ce înflorea primăvara înmiresmând atmosfera din jur. Case de acestea se construiau multe în Țicău la vremea aceea, și multe din ele au dispărut acum. Mă întrebați ce căutam eu prin Țicău. Păi, le știu toate acestea pentru că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ce mi-ar fi folosit puterea mîinilor lor cînd ei nu erau în stare să ajungă la bătrînețe? 3. Sfrijiți de sărăcie și foame, fug în locuri uscate, de multă vreme părăsite și pustii. 4. Smulg ierburile sălbatice de lîngă copăcei și n-au ca pîine decît rădăcina de bucsau. 5. Sunt izgoniți din mijlocul oamenilor, strigă lumea după ei ca după niște hoți. 6. Locuiesc în văi îngrozitoare, în peșterile pămîntului și în stînci. 7. Urlă printre stufișuri și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
de toată lucrarea Lui, pe care o zidise și o făcuse. 4. Iată istoria cerurilor și a pămîntului, cînd au fost făcute. 5. În ziua cînd a făcut Domnul Dumnezeu un pămînt și ceruri, nu era încă pe pămînt nici un copăcel de cîmp și nici o iarbă de pe cîmp nu încolțea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pămînt și nu era nici un om ca să lucreze pămîntul. 6. Ci un abur se ridica de pe pămînt și uda toată fața pămîntului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
foc, diavoli estropiați, zombies, mumii, vârcolaci, legiuni de inomabile nevertebrate se azvârl înainte, scuipă sfere de flacără, te năpădesc cu duhori sulfuroase. îi extermin cu zecile, eliberând limbi de jad din magicul caduceu, alunec rapid prin ținutul melancoliei, cu cîte-un copăcel închircit pe alocuri, mă feresc de văpăile dureroase ale celor care-mi vor sângele. Când sânt atins, viața îmi scade, puterea se duce. Din fericire, pe pământ sânt presărate Cristale. Violacee, roze sau limpezi ca gheața. Ele sânt forță și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
la dreapta și la stânga, din câmpurile alăturate răsăreau sate pe care n-ar fi fost în stare să le descrie mai târziu. Coșuri subțiri și case țipător colorate se ghemuiau între vălătuci moi și alburii de ceață în depărtările umede, copăcei rahitici adăposteau păsări, pâlcuri anemice de arbori se alăturau drumului și doar după un timp orizontul se întuneca de pădurile viguroase ca niște armate înstăpânite pe un pământ străin de oraș. Nu le arunca decât o privire. De acum trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
lăsat. — Domnule Owen, spuse ea, v-am căutat toată dimineața la telefon. Speram să vă scutesc de un drum. N-ați apucat să vă uitați pe manuscris? am întrebat eu în timp ce o urmam în biroul mare și confortabil, împodobit cu copăcei bonzai și picturi moderne abstracte. Aveam de gând să-l citesc azi, înainte de a veni dumneavoastră, spuse ea făcându-mi semn să mă așez, dar nu mi-au permis circumstanțele. Ca să fiu sinceră, e mare învălmășeală pe aici. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
memorie amintirile neplăcute și înlocuite cu altele noi, vesele și nevinovate. Scena clasică: o injecție de-amnezie, cu ochii deschiși și doi electrozi bine înfipți în tâmple. Te puneau în fața unui ecran de calculator și te iradiau cu imagini de copăcei verzi și copii mici cu biberoane, până nu mai puteai și urlai de fericire. Între timp, creierul tău se prăjea, dar oricum după aia nu-l mai aveai, ca să-ți aduci aminte. Curgeau și niște bale, nimic important. Filmul părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în manualele din anii 60 și la Litere, în secția de Limbă. Lucrurile se descâlciseră deja: informația de aur a inginerului Grosescu sosea prea târziu, nu mai conta, mă puteam lipsi fără probleme de ea, la fel cum procedasem cu copăceii lui Chomsky în studenție. La întoarcere, aș fi vorbit oricum cu cineva de la catedră. M-am grăbit pe culoar, spre Mihnea și Maria; ajunsesem la doar două uși de ei. În drum, am memorat totuși formula; simplă măsură de precauție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
înainte. Dacă aș fi fost un pic mai atent, aș fi înțeles că Maria greșise. V. RO nu însemna nici Remedios Varo, nici Vitalian Robe. Iar Pr-ul din formula doctorului Grosescu n-avea nimic de-a face cu gramatica și copăceii lui Chomsky: nu venea de la Propoziție, cum crezusem eu, ci de la Probabilitate. Cât despre E S C U (pe care, ignorându-i spațiile, îl confundasem cu-o terminație livrescă), nici vorbă de numele vreunui scriitor. Suceai puțin literele, și-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu toții la Pavlovsk. VItc "VI" Casa de vară a lui Lebedev era mică, dar confortabilă și chiar frumoasă. O parte a ei, destinată închirierii, era împopoțonată în mod deosebit. Pe terasa destul de spațioasă, la intrarea dinspre stradă, erau plasați câțiva copăcei: portocali amari, lămâi și arbuști de iasomie, în putini mari din lemn, vopsite în verde, care, după cum socotea Lebedev, alcătuiau priveliștea cea mai seducătoare. Câțiva dintre acești copăcei îi căpătase împreună cu casa, dar sedus de efectul pe care-l aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
deosebit. Pe terasa destul de spațioasă, la intrarea dinspre stradă, erau plasați câțiva copăcei: portocali amari, lămâi și arbuști de iasomie, în putini mari din lemn, vopsite în verde, care, după cum socotea Lebedev, alcătuiau priveliștea cea mai seducătoare. Câțiva dintre acești copăcei îi căpătase împreună cu casa, dar sedus de efectul pe care-l aveau pe terasă, se hotărâse, datorită unei întâmplări, să mai cumpere la o licitație niște arbuști în hârdaie, pentru a-și completa setul. După ce copăceii au fost, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
seducătoare. Câțiva dintre acești copăcei îi căpătase împreună cu casa, dar sedus de efectul pe care-l aveau pe terasă, se hotărâse, datorită unei întâmplări, să mai cumpere la o licitație niște arbuști în hârdaie, pentru a-și completa setul. După ce copăceii au fost, în sfârșit, aduși și amplasați la locul lor, Lebedev cobora în fugă, de câteva ori pe zi, scările terasei, ieșea în stradă și de acolo își admira proprietatea, mărind de fiecare dată suma pe care avea de gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
noi specializări, pentru ca, în anul 2008, Facultatea de Electrotehnică să devină, prin hotărâre de guvern, Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată. Medalia care ne-a prilejuit succinta incursiune de mai sus, este executată după proiectul arhitectului grafician Iulian Copăcel, aprobat de biroul de conducere al facultății în care a fost cooptat și inginerul Mihai Caba care s-a îngrijit de materializarea proiectului într-o adevărată bijuterie medalistică. Arhitectul grafician preia în zona centrală, imaginile simbol de pe emblema facultății: dinam
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă 56ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie! Și, Doamne, frumos era pe atunci
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pentru ca, in anul 2008, Facultatea de Electrotehnica să devină, prin hotărâre de guvern, Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată{\cîte 56}. Medalia care ne-a prilejuit succinta incursiune de mai sus, este executată după proiectul arhitectului grafician Iulian Copăcel, aprobat de biroul de conducere al facultății în care a fost cooptat și inginerul Mihai Caba care s-a îngrijit de materializarea proiectului într-o adevărată bijuterie medalistica. Arhitectul grafician preia în zona centrală, imaginile simbol de pe emblemă facultății: dinam
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pe arături în aprilie, dintr-o parte brazdele albite, mai la munte, în depresiunea Târgu Ocna, zăpada topită, venea în mai multe rînduri peste zi și pe creste rămînea de fiecare dată mai mult, persistă pe vale, bătută este pe copăcei în strat, la cîțiva mai gros ca palma! grîul bătut că s-a făcut alb-verzui, iarba mai mult albă, trage valea, Oneștiul sub strat grosuț, pomii în floare, pruni moviliți în flori și crengi de alb de zăpadă, biserica din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o scîrboșenie rară, făcut din sfeclă de zahăr. Musolin însă n-avea pretenții și turna în el orice și, mai ales, oricît. Evident că apoi se urca la volan și se răsturna prin vreo văgăună. Veneau însă tractoarele și îndreptau copăcel cioarsa lui de camion și apoi bîr, bîr, pornea mai departe. Dacă a pățit ceva vreodată? Nu, Musolin nu avea nici o zgîrietură și nici camionul lui nu mai avea părți neîndoite ca să se cunoască vreo răsturnare mai recentă. Camionul ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
receptat recunoștința mea. Tramvaiul ne-a adus în port, unde un vapor din cretă ne așteaptă să ne ducă pe una dintre sutele de insule. Toate sînt din rocă dură, sterpe și veșnice. Ne înfioară veșnicia lor și admirăm cîțiva copăcei efemeri care îndrăznesc să-și unduiască existența în bătaia veșnicelor vînturi. Și rezistă, în ciuda rădăcinilor precare intrate în simbioză cu piatra. Alte insule, mai mari, au fost cucerite de o vegetație luxuriantă, care ocrotește vile paradisiace, cu bărcuțe la pontoane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]