4,412 matches
-
clasă; Dacă plâng sau cumva râd C-ar fi vai de capul meu, Începusem să-nțeleg... Timp n-avui să mai întreb: Că de-atunci, îmi pare rău, Văleu!...și pe loc m-a altoit. Cu puterea Lui cerească! Măi copile,... să te crească !...nu vezi?!...a reușit, Ieși din clasa mea, degrabă! Ia să-ți dau o chelfăneală, Ba îi cer și socoteală; Nu-s destui care-L întreabă? Ce e rău și ce e bun?!... Tu-l întrebi pe
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_scoala_marin_voican_ghioroiu_1340032658.html [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
cu smerenie toate etapele slujbei, s-au închinat, au plătit liturghie și au cerut binecuvântarea preotului în fața altarului. Ca niciodată, Nicolae a tras-o pe Romelia în fața lui și împingându-o spre preot îi zise: - Te rog, părinte! Binecuvântează această copilă să o protejeze și să o ajute Bunul Dumnezeu! - În numele Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor, Amin! Fii binecuvântată copilă, în tot ce-ți pregătește Bunul Dumnezeu! Preotul o mirui pe
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1457561347.html [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
împingându-o spre preot îi zise: - Te rog, părinte! Binecuvântează această copilă să o protejeze și să o ajute Bunul Dumnezeu! - În numele Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor, Amin! Fii binecuvântată copilă, în tot ce-ți pregătește Bunul Dumnezeu! Preotul o mirui pe Romelia și își așeză mâna pe căpușorul ei, înclinând ușor din cap către părinți, într-un semn de aprobare. Nicolae zăbovi un pic mai mult decât de obicei în fața
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1457561347.html [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
inutil de energie. Oricum, părerea lui nu conta. Atunci când Lena lua o hotărâre, nimic nu o întorcea din drum și vai de cel ce încerca să-i stea în cale, să i se opună. Vasile se gândea doar la biata copilă și suferea că-i este imposibil a-i schimba destinul... Era 8 iulie a anului 1957, într-o dimineața de luni. Cerul părea că vrea să se împotrivească din toate puterile, cu toate energiile, celor ce aveau să se petreacă
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1457561347.html [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
s-a gândit să-i cumpere ceva special, care să țină până își termină clasele primare. Nu a fost să fie așa. Când a fost Valentina prinsă de o ploaie, cum sunt atâtea la munte, servieta s-a udat, iar copila ca să o usuce, a așezat-o lângă sobă. Pielea de porc s-a încrețit nemaiputând fi utilizată ca ghiozdan, așa că Vasile s-a gândit să nu o arunce, ci să o folosească la cărat pachetul și sufertașul cu mâncare. De
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
forestieră. În noaptea asta îi va ține de urât paznicului, iar de mâine va vedea el ce va face. Era prea furios și se simțea frustrat atât de viață și de bucuria vieții, cât mai ales ofuscat. * * * Anii au trecut, copilele au crescut, viața și-a urmat cursul, fără prea multe schimbări în peisajul zonal. Ocolul Silvic din Trăisteni încă mai tăia copaci dând de lucru la salariații săi, printre care și lui Vasile Nechifor. Vasile nu a avut încotro și
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
și cu piper, să scoată tot focul din el, apoi, văzând cum sănătatea lui a devenit tot mai șubredă, ajuns pe patul de spital sub îngrijirea medicilor, s-a dovedit a fi prea târziu. Pe 24 august moare, lăsând atât copilele și pe Fana, fără nici un sprijin material. Plămânii lui erau așa de plini cu pungi de apă, încât a murit sufocat într-o noapte. Această pierdere, a marcat profund restul familiei. Copilele creșteau văzând cu ochii. Au început să se
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
prea târziu. Pe 24 august moare, lăsând atât copilele și pe Fana, fără nici un sprijin material. Plămânii lui erau așa de plini cu pungi de apă, încât a murit sufocat într-o noapte. Această pierdere, a marcat profund restul familiei. Copilele creșteau văzând cu ochii. Au început să se formeze legături sufletești deosebite între surori. Cea mai mică, ultima născută, Ana, se simțea mult mai legată sufletește de Eleonora, decât de sora sa geamănă, Maria, cum ar fi fost normal între
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
sare, să scoată cât mai multe scântei. Între copiii rudarilor și fetele Fanei se stabiliră cu aceasta ocazie, strânse legături de prietenie. Aveau rudarii un fecior, numit Cosmin, cu vreo doi ani mai mare decât brunețica și simpatica Ana, o copilă bondoacă, subțirică, cu ochii sai verzi și cositele negre ca pana corului. Copii îi spuneau de fapt “Bibicu' ” lui Cosmin. Nimeni nu știa de unde i-a apărut acest apelativ pe care micul rudar îl acceptase cu plăcere. Lui Cosmin îi
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
te-am iubit, chiar dacă am făcut-o ca o școlăriță, uneori cu teamă, alteori cu jenă, dar mereu când trăiam sublimul, uitam de toate acestea și eram fericită în brațele tale, chiar dacă mă mai pot numi încă mult timp o copilă. -Repet, ai grijă de tine și ne-ai face bine la amândoi dacă vei păstra în continuare discretă relația noastră. -Doar n-am să fiu ca Ramona, să mă laud la tot liceul cu ce noi cuceriri am reușit să
(ROMAN) EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_ep_stan_virgil_1388997825.html [Corola-blog/BlogPost/361622_a_362951]
-
cu ochii, Nu mi-a lipsit nici casa Nici aerul, nici viața, Nu mi-a lipsit nimic Din tot ce e lumesc, Am hoinărit desculță În lanuri de uitare, Cu flori de nemurire Prinse în părul alb, Nu mai eram copilă Eram de-o veșnicie Uitată pe cărarea Ce duce către cer. Cu pașii grei purtați alene Ma îndreptam spre porți închise Și mă rugam ca firul vietii Sa mai amâne cursul său, S-apuc să bat în lemnul tare Ținut
RĂTĂCIT PE CALEA VIEŢII de ALINA AVRAM în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/alina_avram_1435719823.html [Corola-blog/BlogPost/343320_a_344649]
-
simțea că nu mai putea merge nici la serviciu, acel lucru pe care îl făcea de obicei cu plăcere, totul devenise cumplit, o corvoadă insuportabil de îndeplinit, nu, nu Louise, orice, numai asta nu... Începu să bea, dar imaginea fragedei copile în sicriu îl urmărea ziua și noaptea, orice ar fi făcut, nu era destul de tare. Se gândi că după ce totul se va termina s-ar putea să-și pună capăt zilelor. * - Tată, rosti Louise, în sfârșit, într-o seară. Trebuie
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1473357294.html [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
fost și nu sunt nici măcar punctul în care privirea ta fixa iubirea de copil n-am reușit dar tu îmi spui îmi șoptești mereu că da tată, mi-e dor de talpa gândului tău așternută blând pe umbra mea de copilă nărăvașă mi-e atât de dor încât cântecul frunzei părăsește ramul în fiecare anotimp și-l va părăsi mereu când în șoapta ta îmi voi strecura inima așa cum palma mi-o strecuram în palma ta ascultându-ți inima cum calcă
CU GÂNDUL MEREU LA TATA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1424477724.html [Corola-blog/BlogPost/377852_a_379181]
-
de gânduri îl năpădeau și nu reușea să se concentreze pentru a se liniști ori pentru a descoperi calea cea bună. "Soarta animalului ăla de om este clară. Sper că legea nu-l va ierta și va da socoteală... Dar, copila noastră? Cine-i mai poate îndrepta viața? Ce viitor mai are ea acum după un așa necaz? O să fie ocolită de toți băieții, că vestea s-a dus și se mai duce... Se uită toate în timp, dar o treabă
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
dar cum fac eu... - Plângerea o depuneți chiar azi la Secția de Poliție unde ați reclamat și dispariția fetiței. Sunteți pe teritoriul ei de competență. În acest teritoriu a fost răpită. În plus, cei de acolo au găsit-o pe copilă și au fost la fața locului. După ce o confirmă, o înaintează procurorului sau o depuneți dumneavoastră la Parchet. Vă spun ei la secție ce și cum. - Bine, dar așa...simplu, cum... - Eu voi înscrie în certificatul pe care vi-l
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
cât de fericită a fost în noaptea nunții când s-a dăruit, fecioară, proaspătului soț și lacrimile i-au spălat din nou obrajii. „Doamne, cum am uitat atunci de frică, de rușine și durere! De ce nu i-ai dat și copilei mele ceasul acesta de fericire, Doamne? Te rog din tot sufletul, Doamne și pe tine, Maică Fecioară, să-i dați sănătate și curaj fetiței mele! Nu știu cum va fi la școală... Îmi este tare teamă că băieții o vor lua peste
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
a mea și a sorții deopotrivă, ea mi l-a scos în cale pe micul om care mi-a mulțumit, chiar înainte de Crăciun! Eu sunt unchiul Drosselmeyer. O senzație nedefinită de aproape bine. Încep și să râd, amintindu-mi de copilă și de crema de cacao, un râs zguduitor, epuizant, Doamne, ce bine e să râzi! Așa adorm, ghemuit, așa îi pun punct zilei ăsteia nebune, palide, cu o atingere de roșu în obraji. Acum nu mai exist, acum dispar. De
„Un leu, nenea! Sau cât ai dumneata...” by https://republica.ro/eugenie-de-craciun-zun-leu-nenea-sau-cat-ai-dumneata [Corola-blog/BlogPost/337867_a_339196]
-
copacilor rămân în trunchiuri în inele de forță ale esențelor viitoarelor cărți bănci uși de o mie de ori deschise gesturi pripite le ard cenușa umple pământul forța izvoarelor reîncarcă în care de lux sărăcia lumii răsturnând-o în mintea copilei cu ochii cărbunelui prezentului, bogăție la limita nemișcării oasele trosnesc sub apăsarea durerii mâna lunecă pe zidul viselor amânate a-i fi joc atunci când umbrele odată cu noaptea fug în adâncuri căutând iar și iar viață soarele scrâșnește acoperit de norul
SOARELE SCRÂȘNEȘTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1454341534.html [Corola-blog/BlogPost/377490_a_378819]
-
un nor de fum verde, după care se închise ca și când nimeni n-ar fi încercat niciodată să o atingă. Văzând că fratele ei nu mai apare, fetița începu să îl strige pe nume cu disperare. Seara, obosită de atâta strigat, copila se întoarse plângând acasă, fără frățiorul ei. - De ce nu ai avut grijă de el? De ce nu ai sărit după el? - Nu știu să înot, suspină copila ca răspuns la întrebările vânătorului, tatăl ei. Am crezut că mă păcălește, că doar
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
fetița începu să îl strige pe nume cu disperare. Seara, obosită de atâta strigat, copila se întoarse plângând acasă, fără frățiorul ei. - De ce nu ai avut grijă de el? De ce nu ai sărit după el? - Nu știu să înot, suspină copila ca răspuns la întrebările vânătorului, tatăl ei. Am crezut că mă păcălește, că doar se joacă. El înota ca un pește, nu i se putea întâmpla nimic rău, nu-i așa? Vânătorul dădu fuga la lac și se aruncă în
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
decât un nor de fum verde și nici el nu mai apăru vreodată la suprafață. De supărare că-și pierduse și bărbatul și băiatul în aceeași zi, nevasta vânătorului plânse și plânse și plânse, până ce își pierdu vederea cu totul. Copila ei rămase de-acum singură să aibă grijă de casă și crescu învățând să vâneze în acea pădure, având grijă să ocolească zi de zi lacul care îi înghițise tatăl și fratele. Într-o zi, întârzie în pădure mai mult
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
mănânci? Iar din când în când e bine, Să iubești câte-o mândruță. Luați exemplul de la mine, Și vă țineți de căruță! I I I Azi privesc, e lună plină, În zăvoi vreau să mă duc; Unde, unde-mi ești copilă? Vino să mă vezi...cum sunt. Mă-ndrept spre crâșma veche, Merg atent, pășesc discret; Mi se pare că-n ureche... Nenea Chirea cântă-ncet: La fântâna de la Dealul, Unde-mi adăpam eu calul, Nu cu apă, ci-i dam
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
fierul avea efecte miraculoase. Se simțea mai bine. 1880-04-28 Relațiile dintre Eminescu și Veronica erau rupte, îi scria cu apelativul Doamnă și-i comunica înapoierea scrisorilor, declarând-o "liberă de orice legătură". Mai schimbau scrisori pe tema actelor pentru pensia copilelor pe care Veronica le cerea înapoi. 1880-06-27 Veronica îl anunța ultimativ ca în următoarele zile " scrisorile Dumitale vor fi distruse". Mihai îi mărturisește lui Kogălniceanu dorința sa de a o lua pe Veronica în căsătorie, însă Kogălniceanu îi spune că
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1464077641.html [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
o sa ma doară ... Ochii tăi blânzi , cu iubire Și căldura ne priveau ... Jocurile tale toate , Serile ne - nveseleau . Îți plăceau atât de tare Luminițele din brad ! Acum , ele , toate - s lacrimi Și obrajii mei îi ard ... Cât te-ai bucurat , copile , Ieri , de primă ta zăpadă ! Fericirea asta , mare , Omu ' - ar trebui s- o vadă ... Focul pâlpâind în sobă , Ti -adună frații , copile ... Bucuroși de-o mângâiere , Ei torceau în rând cu tine . V-a lăsat orfani de mici , Mama voastră
FEBRUARIE ... de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/georgeta_giurea_1486557391.html [Corola-blog/BlogPost/344220_a_345549]
-
tare Luminițele din brad ! Acum , ele , toate - s lacrimi Și obrajii mei îi ard ... Cât te-ai bucurat , copile , Ieri , de primă ta zăpadă ! Fericirea asta , mare , Omu ' - ar trebui s- o vadă ... Focul pâlpâind în sobă , Ti -adună frații , copile ... Bucuroși de-o mângâiere , Ei torceau în rând cu tine . V-a lăsat orfani de mici , Mama voastră iubitoare - Căci părere este viața , Pentru necuvântătoare ... Aș fi vrut sa treaca iarnă , Să te văd prin pomi pe-afară , Fascinat de
FEBRUARIE ... de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/georgeta_giurea_1486557391.html [Corola-blog/BlogPost/344220_a_345549]