2,395 matches
-
noaptea de Înviere. Genia, simțurile sunt avangărzi ale ispitirii, fiecare răspuns concretizează intenția de a culege nimicul, cenușa nu lasă nici măcar o dâră de cretă în oglindă. Miros! Primăvara în siropul de tuse scutură păpădia. Vara, greierii inspiră aroma grâului copt. Toamna gutuile parfumate îmbibă fotografiile. Se desfac florile albe în vârful salcâmilor ianuarie sfidează anotimpurile. Mirosul resuscitează memoria. Portocala de Crăciun, una împărțită la cinci, a cincea parte încă o dată tăiată în trei tata, de dragul nostru, spunea că ni-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pe plaja nudiștilor. Purta barbă, mai degrabă arăta a rocker decât a popă. Multe s-au auzit despre popa-starețul, dar nimeni nu a avut curajul să deschidă gura. Avea bani să cumpere carne după pofta inimii. Hodorogul prefera fibră bine coaptă. Părinte Visarion, acelea de liceu nu cunosc meserie. Este una, Cleopatra, la hotel "Speranța": aere de franțuzoaică, face sport, mănâncă fructe de mare, bea șampanie și smotocește pula mai ceva ca ghițălu țâța vacii. Pe ea să o cauți când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ruinelor. Prin zgârietura ferestrei, moartea se strecura subțire ca un fir de ață; printre fisurile zidului, moartea se îngroșa ca o funie. Lumina, despletită în mii de șerpi fosforescenți, invada altarul. Acoperișul era perforat ca după un bombardament cu mere coapte. Petru a pășit în pronaos, a îngenuncheat în fața Ușilor Împărătești, a plecat fruntea în cenușă, apoi, ca un copil ce crede că nu este văzut dacă nu vede, și-a ascuns ochii în palme. Ultimele lacrimi mereu sunt amare sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
bibliotecă printre cărți necitite? Dumnezeule, de când atâta reversibilitate sub cerul tău? Ceasul numără invers creșterea pomului; fructul desface mugur; spicul dospește pâine; lacrimă sapă izvor; iarba căruntă începe a înverzi; râul se întoarce în elicele morii; soarele răsare din mărul copt; omul ascultă clopotul și se întoarce în pântecele mamei ca într-un mormânt cald; glonțul sărută trupul păsării și iute revine în inima puștii; pruncul se exfoliază de scutece și fuge îndărăt pe buzele mirilor. Ceasul numără până în rădăcină creșterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
invoce acest pasaj în dosarul lui de mărturii pro domo. Mărul discordiei între savanți și exegeți este sensul acestui „sărut pe gură”. E vorba despre un gest ritualic sau despre unul erotic-pasional? Sărutul trebuie pus în legătură cu semnificația termenului koinonos! Textul copt folosește acest termen grecesc pentru a descrie relația dintre Isus și Maria Magdalena. Ei formează un cuplu în care fiecare membru are importanța, sensul și rolul său. Gnosticismul presupune dualitatea principiilor - mai bine zis, bipolaritatea principiului divin. Dumnezeu este prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
până la ultima consecință. Realizatorii ediției National Geographic nu pot fi acuzați de impostură intelectuală. Ei au fost într-un fel duși de valul publicității și al prejudecăților într-o bună măsură. Deocamdată, în condițiile în care o ediție a textului copt n-a văzut încă lumina tiparului - mai mult, în condițiile în care se așteaptă recoltarea tuturor fragmentelor vândute ici-colo de un anticar veros -, orice verdict definitiv asupra Evangheliei lui Iuda trebuie amânat. Cred însă că lectura prezentată mai sus, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
la donatiști! Contraargument de bun-simț: ce se întâmplă cu creștinii care au primit botezul de mici, fără să fie conștienți de „povara harului” pe care o duc în suflet? Aceștia sunt excluși de la mântuire, din moment ce mintea lor nu era destul de coaptă atunci când au fost botezați? Alții susțin că păcatul iremisibil este orice păcat comis în mod conștient, deliberat. Contraargument: cine nu știe că e păcat să te culci cu soția altuia, să înșeli în afaceri, să minți, să depui jurământ mincinos
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
încă unul și încă unul negura arăta acum ca un fagure cu cer albastru. Reuși chiar să treacă prin ea. De cealaltă parte, viscolul și gerul se înmuiaseră, florile de gheață dispăruseră acum toată fereastra era o mare de grâu copt, cu maci și albăstrele până departe. "Și tu să mă ierți", șopti mama. Abia atunci au cutezat să-și întindă mâna și așa, în vârful picioarelor, au intrat amândoi în cerul copilului acolo unde gândurile lui desenaseră, cu lumină, primăvara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și mi se părea ba că e prea multă liniște, ba ploaia strălucește nu-știu-cum, ba că n-aveau ce căuta ghiocei la vremea fragilor și în iarbă erau și ghiocei, și lăcrămioare, și fragi, ba, uite, pe crengi erau mere coapte, dar și flori... ploaia trezise mirosul de salcâm înflorit, dar și de tei... iar la picioare... zmeura coaptă se răsfăța pe rugii cu frunze verzi și ruginii... Deodată, un fulger mă orbi, tunetul se rostogoli aproape, de parcă se zguduia tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
ce căuta ghiocei la vremea fragilor și în iarbă erau și ghiocei, și lăcrămioare, și fragi, ba, uite, pe crengi erau mere coapte, dar și flori... ploaia trezise mirosul de salcâm înflorit, dar și de tei... iar la picioare... zmeura coaptă se răsfăța pe rugii cu frunze verzi și ruginii... Deodată, un fulger mă orbi, tunetul se rostogoli aproape, de parcă se zguduia tot pământul, am închis ochii de frică, am rupt-o la fugă după frații mei și ne-am repezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
înțeapă în buzunarul tricoului. În fine, a sunat ! Am băgat mâna să văd și n-o să vă vină să credeți ! Acolo, în buzunarul de la piept, era un spic de grâu. Cu boabe galbene-aurii, mirosind a... grâu ! Era primăvară și grâul copt n-avea ce căuta și eu, oricum, nu adun, niciodată, nici boabe de grâu, nici spice ! ... Doar aseară, când învățam, mă uitam la icoana de pe peretele din cameră, cu Iisus și ucenicii trecând printr-un lan de grâu. Mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
în casă până eo m-oi răpezî cu dânsu până la pichetu rusăsc. I-om adormi noi pi rusnaci cu niște șnaps dacă n-or hi dormind buștean de-amu." În încăperea scundă e cald, miroase a fum și a cartofi copți. De altfel, cojile carbonizate, puse într-un castron pe masa scundă, divulgă conținutul cinei lui Petrică din seara de duminică. Dora scotocește în poșetă, scoate un pix, rupe o foaie dintr-un carnețel. Ar vrea să îi scrie câteva cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
îl asigure că este în siguranță. Dar este oare chiar în siguranță în această căsuță de pe frontiera cu Ucraina ? Și poate ea oare rezuma, în câteva cuvinte scrise pe un colț de masă maculată pe alocuri cu resturi de cartofi copți, aventura pe care a trăit-o și pe care o continuă ? Și oare dorește să îi spună totul, fără ascunzișuri, ca în zilele lor bune ? Nu, desigur că nu este posibil. Se limitează deci să scrie doar numele lui: "Victor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și cafenii. Ai venit în căutarea altor vremuri, nu-i așa ? În căutarea urmelor lui Simion, care nu a fost un trecător oarecare ? întreabă Teodora în timp ce întețește focul și pune pe plită niște oale și ulcele de culoarea pâinii prea coapte, din care încep să se degaje arome de plante și flori. Locul ăsta, la câțiva kilometri de Hliboca, în care sălășluiește doar o bătrână vrăjitoare, nu mai este înscris pe nici o hartă și nu mai are nici un nume, dar a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de atingerea unilaterală a înțelegerilor inițiale. La toate necazurile îndurate s-a mai adăugat și un fel de alean al străinătății, un sentiment al depărtărilor care îți pustiește sufletul și-ți răvășește gândurile despre spațiul natal, cu miros de mere coapte și cu zâmbete din partea celor dragi. În orice muncă te-ai afla, băștinașul te privește de sus, chiar dacă ești cu mult peste nivelul lui de pregătire. El știe doar că tu, oricine ai fi, vii din Terra Nova și trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
noi în sat ca să mi-o aduci la casă noră? Numaidecât te-ai împotmolit la Mariuța lui Costan! Și asta ai făcut-o fără să scoți măcar și o singură vorbă! Să știi, băiatul mamei, că te credeam mult mai copt! Mult mai înțelept! Că abia te-am scăpat de Ioana lui Dorin, iar tu te-ai și dus la Mariuța aceea a Dobarului! Parcă tu nu știi că aceia au dus-o numai într-o veselie! Aceia nu știu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a prins, într-un rând, de guler, și m-a întors cu josu-n sus, urlând ceva în genul "Împielițatule, dă-mi bilețelul de amor, că te fac arșice, dacă nu...", deși m-a scuturat ca pe un pom cu roade coapte, văzând că nu-mi cade nimic de prin buzunare sau de prin sân, mi-a dat două scatoalce și mi-a recomandat să nu-i mai calc pragul doamnei Valy, lăsându-mă, doar pentru puțin timp, fără sursă de câștig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
crabi trandafirii, plini de țepi mărunți, sashimi de somon, de ton, de bonito, chiar și inimă de rechin. Nimic nu pare a fi digerabil" îmi spun, înciudat, dar chiar în clipa aceea ochii îmi cad pe două căpșuni mari și coapte, care escortează, ca un cuplu de paji fideli, trupul pântecos și aburind al unei dihănii oceanice necunoscute. Tot acest ceremonial gastronomic poate fi experimentat în aproape orice loc de pe coasta de est a Japoniei, însă niciunde el nu are, parcă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cuptor focul își ascute năvala? Și mai aveam oare eu dreptul să trag linia care separă scaunele adevărate de scaunele povestite? Mai era oare această distincție valabilă sau vechile noastre categorii filosofice își scuturaseră sensul ca pe un polen prea copt pentru a mai sluji, rămânând goale și de prisos asemenea unei coji aruncate în drum? Ea se întoarse spre mine, și mă privi cu ochi calzi. "Poți mânca mochi?" mă întrebă. În clipa aceea fu ca o tremurare în aer
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cu gând mare de a-și termina de melițat până pe la achindii. Magnolia era o fată din cale afară de frumoasă, cum alta în Cristinești nu era. Părul pe care-l purta tot timpul în cosițe era aidoma spicelor de grâu coapte. În loc de ochi avea două migdale învelite-n albastrul Dumnezeiesc, luați de pe cer, motiv din cauza căruia deruta era la înălțime pentru orice persoană care încearcă a-și liniști curiozitatea. Gâtul asemănător al unei lebede stăpânea albul rupt din Univers, pregătit pentru
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
septembrie, câmpurile de grâu trebuie arate și semănate, spunându-se „să nu fii zgârcit la semănat, că te vei căi la secerat“. Încă se mai seamănă varză, spanac și morcovi. Tot acum se răsădește salata de iarnă, se culeg castraveții copți și se adună semințele coapte din grădini. Pomenirea morților De Ziua Crucii sau Cârstovul viilor (14 septembrie) există obiceiul pomenirii morților, dându-se de pomană ulcele noi cu miere sau apă și un colac cu o lumânare deasupra. Se mai
Septembrie la români: credințe populare. De se consideră pregătirea pentru o nouă viață by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/73943_a_75268]
-
fi puse într-un cazan de trei vedre. Bulionul obținut la foc de lemne va fi acompaniat de o supă de roșii cu legume oltenești, servită și admirată de vedete. "Toamna în grădina olteanului" va prezenta pe lângă bulion și roșii coapte, ciorbă de roșii 'raci umpluți', sarmale oltenești și multe alte surprize culinare. Ceva inedit pentru bucureșteni vor fi sărmăluțele oltenești, dar mai ales "racii umpluți" cu sos special. "Nu sunt raci adevărați sunt ardei roșii care se cultivă special pentru
Bucureştenii, asteptaţi în acest weekend la târgul de produse ecologice şi tradiţionale din parcul ASAS () [Corola-journal/Journalistic/68891_a_70216]
-
cu circumspecție și îndepărtate de pe fizicul exploziv al Etei, de pe trupul său inteligent, cum îl descoperă amantul nărăvit, de pe "carnea ei intimă, trandafirie, plină de gusturi neuitate". Când vine și revine momentul prezentării pretinsei "bunicuțe" (o superbă matroană, o zeiță coaptă, de seducții garantate), protagonistul se înflăcărează naratologic și se lansează în descripții amănunțite. Erotica este, de altfel, specialitatea lui Virgil Duda. Însă cu cât analizele sunt mai minuțioase și examenul persoanei iubite, mai aprofundat, cu atât realitatea propriu-zisă a Etei
Nu mai suntem tineri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7888_a_9213]
-
grandioasă și solemnă, și cântând imnuri, de trei ori în jurul Sfanțului Mormânt. Odată procesiunea încheiată, Patriarhul Ortodox al Ierusalimului sau alt arhiepiscop ortodox citește rugăciunea Pogorârii Sfintei Lumini, își dă jos robele și intră singur în mormânt. „Prelații armeni și copți rămân în antecamera, unde spun că ședea îngerul când s-a arătat femeii credincioase (Maria Magdalena) după învierea" lui Iisus. Atunci, adunarea cântă „Doamne miluiește" (Kyrie eleison în greacă) până când (după cum se crede) Lumină Sfântă coboară și aprinde candela "neadormita
Paște 2014: Teoria care distruge totul! Minunea luminii de la Ierusalim: Fosforul alb by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/79263_a_80588]
-
Atunci, adunarea cântă „Doamne miluiește" (Kyrie eleison în greacă) până când (după cum se crede) Lumină Sfântă coboară și aprinde candela "neadormita" de unde patriarhul aprinde peste 33 de lumânări legate împreună. În tot acest timp patriarhul este urmărit de prelații armeni și copți. Patriarhul iese apoi la iveală din încăperea mormântului și rostind rugăciuni, aprinzând fie 33, fie 12 lumânări le împarte celor adunați acolo. Pelerinii susțin că Focul Sfânt nu le arde părul, fata etc. În primele 33 de minute după ce a
Paște 2014: Teoria care distruge totul! Minunea luminii de la Ierusalim: Fosforul alb by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/79263_a_80588]