10,796 matches
-
Agamemnon (id.), Concert p. vioară și orchestră, 11 suite p. vioară solo, 12 valsuri moldovenești p. pian; apoi Crezul p. cor și armoniu, psalmul 101 p. quartet vocal și armoniu, Psalmul 1 p. voce și armoniu, alt mare Psalm p. cor, mare Suită de arii și dansuri românești p. pian, 7 cântece de răsboiu p. voce și orchestră ori pian, 10 coruri profane etc... Aceasta, Domnule Ministru, face un total de 20 (douăzeci) de ani, deși de activitate excepțională dar nesocotiți
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
și armoniu, psalmul 101 p. quartet vocal și armoniu, Psalmul 1 p. voce și armoniu, alt mare Psalm p. cor, mare Suită de arii și dansuri românești p. pian, 7 cântece de răsboiu p. voce și orchestră ori pian, 10 coruri profane etc... Aceasta, Domnule Ministru, face un total de 20 (douăzeci) de ani, deși de activitate excepțională dar nesocotiți la gradații, nici la pensie! Iată de ce nădăjduiesc, Domnule Ministru, că în marea Domniei-Voastre iubire și solicitudine pentru artă și artiști
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
arhieresc, păstrate și în prezent. De asemenea, prezența familiei regale la slujbele religioase a contribuit la întărirea tradiției corale la Liturghie, ale cărei începuturi datează din anul 1893 și se mențin și în prezent. Printre cei mai importanți dirijori de cor trebuie amintiți: Toma Iliescu, fost corist al Operei Italiene din București, Atanasie Verzianu, autor de manuale didactice de muzică, de la sfârșitul secolului al XIX - lea, cum l-am prezentat într o lucrare de specialitate<footnote Vasile, Vasile - Pagini nescrise din
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
din cataloagele celor două fonduri menționate, Neamț și Athos. Monahii de la Mănăstirea Sinaia, păstoriți de arhimandritul Macarie Bogus, continuă tradițiile cântării bizantine, editând recent două CD-uri cu Cântări pentru Postul Mare și Cântări închinate Maicii Domnului și am ascultat corul mixt ce însoțește răspunsurile la liturghiile duminicale și ale marilor sărbători, după ce cântările vecerniei și ale utreniei tradiționale au fost înălțate de pricepuții psalți ai așezământului monastic. Interesant este faptul că cele nouăsprezece manuscrise muzicale nu figurează printre cele 2500
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Maestrul a mai cântat: F. Schubert, Moment muzical și F. Kreisler, Caprice vienois. În sala plină nu s-au remarcat oficialitățile în afara nelipsitului procuror Constantin Iennescu și nici prea multi din așa-zisa „lume bună”; dar erau în schimb membrii corurilor și numeroși tineri, printre care mulți elevi care consideră aceste concerte ale lui George Enescu că sărbători. footnote>. Zece ani mai tarziu (1931), cănd personalitatea muzicală a lui Paul Constantinescu se va fi conturat pe deplin, traiectoria vieții lui se
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Petrescu. Prin osârdia părintelui Petrescu multe lucrări bizantine de mare valoare au fost scoase la iveală. Sunt teme din secolul al XIII-lea de un interes covârșitor, atât de perfecte și conținând atâta dramatism încât rămân și acum actuale. Toate corurile și ariile acestui oratoriu sunt documente din secolul al VIII-lea, afară de „Aleluia”, de la începutul părții a II-a și de finalul părții a III-a (Prohodul), două documente din secolul al XVII-lea. Este o anume doză de „științificărie
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
2, reprodus în volumul Constantinescu, Paul, Despre „poezia” muzicii, Argument, nota asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav- Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p.46-50. footnote> La 3 martie 1946, Orchestră Filarmonicii (cu suplimenți la tube de la Radio), Corul „România” dirijat de Nicolae Lungu, alături de soliștii I. D. Petrescu, Nella Dimitriu, Nicolae Secăreanu, Mircea Buciu, Valentin Teodorian, Elisabeta Moldoveanu și Marietta Carțiș interpretează Oratoriul sub baghetă lui GEORGE ENESCU. După cum se știe, aceasta prima versiune a Oratoriului a generat un
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
În ziarul „Lumea”, ăn 2, nr. 30 din 28 aprilie 1946, parina 2, Virgil Gheorghiu face o paralelă între cele două baghete: La întâia audiție a oratoriului, Maestrul Enescu a pătruns talcul de pioasa declamație, nota austera recitativă a dramei. Corul duios, de rugăciune abia murmurata, simpla expunere de suferință, întâmplare biblică sublim comentată de cor, au fost înțelese și redate de maestrul Enescu cu o știință dirijorala nedepășita, reușind să împace siguranță partiturii proaspete din mână soliștilor cu argumentul emotiv
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
face o paralelă între cele două baghete: La întâia audiție a oratoriului, Maestrul Enescu a pătruns talcul de pioasa declamație, nota austera recitativă a dramei. Corul duios, de rugăciune abia murmurata, simpla expunere de suferință, întâmplare biblică sublim comentată de cor, au fost înțelese și redate de maestrul Enescu cu o știință dirijorala nedepășita, reușind să împace siguranță partiturii proaspete din mână soliștilor cu argumentul emotiv al simfoniei. D. Constantin Silveștri tânărul dirijor român afirmat încă de mulți ani, dar necunoscut
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
28 aprilie. Oratoriul Bizantin de Crăciun „Nașterea Domnului” cuprinzând părțile: I. Bună Vestire; ÎI. Nașterea; III. Magii, a fost reprezentat în primă audiție la 21 dec. 1947 și 5 ianuarie 1948. Soliști: Valentina Crețoiu, Nella Dimitriu, Aurel Alexandrescu, Nicolae Secăreanu, Corul „România” condus de N. Lungu. Orch Filarmonicii. Dirijor era Constantin Silveștri, care între timp devenise directorul Filarmonicii<footnote Cosma, Viorel, Filarmonica „George Enescu” din București (1868-1968), București, 1968, Întreprinderea Poligrafica Timișoara. Pagina 204. footnote>. Succesul repurtat de reprezentație a necesitat
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Pavel a zis: «Mai Întâi să se cerceteze fiecare pe sine Și numai astfel să mănânce din pâine Și să bea din pahar, căci cel se mănâncă Și bea În chip nevrednic mănâncă Și bea spre pierderea lui Însuși» (I Cor. 11, 28). De astfel Și evanghelistul Luca mi se pare că a gândit același lucru când a arătat că În timpul Patimii celei de taină, Iosif, sfetnicul cel cu bun chip, a luat cu giulgiu curat Și nepătat trupul Domnului, punându
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Faust creând o fugă infernală. Mefistofel apare Însă dezarmat În fața inocenței Margaretei, a cărei temă rămâne intactă și care reușește să-l alunge spre sfârșitul părții. Simfonia se Încheie cu un „Chorus misticus” ce are un caracter senin și optimist. Corul de voci masculine cântă versurile lui Goethe din Faust: Vocea tenorului solist se remarcă apoi peste murmurul corului și cântă ultimele două versuri, accentuând puterea de salvare a eternului feminin. Interesant este și faptul că, deși ideea de a scrie
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
care reușește să-l alunge spre sfârșitul părții. Simfonia se Încheie cu un „Chorus misticus” ce are un caracter senin și optimist. Corul de voci masculine cântă versurile lui Goethe din Faust: Vocea tenorului solist se remarcă apoi peste murmurul corului și cântă ultimele două versuri, accentuând puterea de salvare a eternului feminin. Interesant este și faptul că, deși ideea de a scrie o lucrare bazată pe drama lui Goethe Îl preocupa de mult timp pe Liszt, acesta nu a luat
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
și prezentare de Diac. Ioan I. Ică Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2005, p. 399. footnote>. „Formula schimbului” își are rădăcinile în gândirea paulină; deși Hristos era bogat, „pentru voi a sărăcit, ca voi cu sărăcia Lui să vă îmbogățiți” (2 Cor. 8, 9; cf. Fil. 2, 6-8). „Schimbul” semnifică exact aceasta: un schimb de proprietăți, nu stabilirea unei identități a esenței. El, Care era Fiul lui Dumnezeu prin natura Sa, a devenit om pentru a ne face fii prin înfiere sau
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
footnote>. Duhul este „arvuna paulină a moștenirii noastre” (Efes. 1, 14). Duhul transpune în practică înfierea noastră ca fii permițându-ne să strigăm „Avva, Părinte!”. Înghite mortalitatea în nemurire, pentru că „sângele și carnea nu pot moșteni Împărăția lui Dumnezeu” (1 Cor. 15, 50) decât dacă sunt unite cu sufletul și Duhul. Contrar gnosticilor, Sfântul Irineu insistă că trupul, ca parte integrantă a persoanei umane, este capabil de nestricăciune. Sămânța nestricăciunii există, dar fructul deplin este recoltat doar o dată cu învierea. La momentul
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Filip. 2, 11), „Care dă nemurire celui ce este muritor și conferă nestricăciune celui ce este stricăciune” (Contra ereziilor, 5.2.3<footnote Contre les heresies, 5.2.3, în col. Sources Chrétiennes, Nș 153, p. 39. footnote>; cf. I Cor. 15, 33). Aceasta ne arată că viața veșnică este un dar de la Dumnezeu și nu aparține naturii noastre. Puterea lui Dumnezeu este demonstrată magnific prin slăbiciunea noastră<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 105-110. footnote>. După Sfântul Irineu
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
sine neliniștea (Geneza 4, 9-11), pe când viața în Duhul Sfânt pacifică sufletul; păcatul aduce mustrarea conștiinței (Rom. 2, 9; Ps. 37, 3), Hristos însă, mângâie cu liniștea și cu lauda conștiinței pe cei virtuoși; păcatul generează boli ale trupului (I Cor. 11, 30), Hristos dăruiește sănătatea morală, sfințenia și fericirea sufletului; păcatul duce în final la moartea sufletului, pentru că Hristos nu e recunoscut ca viață a lui. Prin păcat omul pierde îndrăzneala cea bună către Dumnezeu în rugăciune, deasupra lui planând
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
îi și vine acea spaimă”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni”, omilia VII, p. 108. footnote>. Mântuitorul a cerut Apostolilor să fie sare și lumină pentru aproapele (Matei V, 14-16), mireasmă a Lui (II Cor. II, 15-17). Cine săvârșește fapte potrivnice voinței lui Dumnezeu, se face pricină de sminteală pentru semeni (II Cor. VI, 3-10) și va răspunde pentru păcatele lor, la care a contribuit în vreun chip. Unul dintre scriitorii latini ai Bisericii, îndrăgostit
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
VII, p. 108. footnote>. Mântuitorul a cerut Apostolilor să fie sare și lumină pentru aproapele (Matei V, 14-16), mireasmă a Lui (II Cor. II, 15-17). Cine săvârșește fapte potrivnice voinței lui Dumnezeu, se face pricină de sminteală pentru semeni (II Cor. VI, 3-10) și va răspunde pentru păcatele lor, la care a contribuit în vreun chip. Unul dintre scriitorii latini ai Bisericii, îndrăgostit și el de frumusețea cea netrecătoare Fericitul Augustin -, vorbește despre o altă consecință gravă a păcatului, și anume
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
în aproape toate scrisorile, când Ionel Perlea descrie climatul artistic excepțional întâlnit în teatrele din Italia. Admirația sa pentru orchestră a fost totală (doar formațiile din Viena și Berlin - scria maestrul - se puteau apropia de orchestra Scalei), în schimb nivelul corului rămânea singular, la o ștachetă mondială. Operele lui Verdi, Puccini, Rossini, le cântă toți instrumentiștii aproape fără partituri, fiindcă „le visează”. „Rigoletto” ți-l cântă și în somn! Dăruirea instrumentiștilor este ca o femeie frumoasă, senzuală, înamorată, care se dăruiește
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
mi s-au pus la dispoziție interpreții cei mai buni, în frunte cu formidabila Ebe Stignani, rolurile mici susținute de cele mai superbe voci. Repetiții cîte am vrut, o orchestră compusă din 18 primi, 16, 13, 10 și nouă contrabași, corul dumnezeesc studiat, iar toți maeștrii substituți ai întregei Scale au fost la dispoziția spectacolului; nici lui Toscanini nu i s-ar fi putut pune mai mult la dispoziție. După primele 3 repetiții de lectură cu orchestra, știam deja totul pe
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
spectacol nu rezistă mai mult de maximum 4 ori, în afară de Traviata, Bohème etc. Desigur te va interesa să știi că la Scala, ca în toate teatrele italiene, nu există nici un fel de angajament pe an, decât numai pentru directorul artistic, cor, orchestră (și încă aceștia în teatrele de provincie numai pe luni determinate), corepetitori, personal tehnic și administrativ. Dirijorii și cântăreții sunt angajați pe număr de spectacole. Așa că boerii de la București nici nu-și dau seama ce regim avantajos au, în ceea ce privește
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
se prezintă la dirijor perfect învățat, pe dinafară! E lucru minunat! Mi-aduc aminte de Bebe [Petre Ștefănescu-Goangă, n.n.], care venea încă la repetiția generală la „Maeștrii” cu partitura în mână! Apoi tot aparatul scenic, dirijorii de pe scenă, maestrul de cor, asistat de doi dirijori ajutori, el nu dirijează, supraveghează numai! De cor nu-ți mai vorbesc, este cel mai formidabil cor ce l-am auzit. Orchestre de talia Scalei mai sunt și la Viena și Berlin, dar cor ca la
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
aduc aminte de Bebe [Petre Ștefănescu-Goangă, n.n.], care venea încă la repetiția generală la „Maeștrii” cu partitura în mână! Apoi tot aparatul scenic, dirijorii de pe scenă, maestrul de cor, asistat de doi dirijori ajutori, el nu dirijează, supraveghează numai! De cor nu-ți mai vorbesc, este cel mai formidabil cor ce l-am auzit. Orchestre de talia Scalei mai sunt și la Viena și Berlin, dar cor ca la Scala, nu cred să mai existe în toată lumea! De când am venit în
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
încă la repetiția generală la „Maeștrii” cu partitura în mână! Apoi tot aparatul scenic, dirijorii de pe scenă, maestrul de cor, asistat de doi dirijori ajutori, el nu dirijează, supraveghează numai! De cor nu-ți mai vorbesc, este cel mai formidabil cor ce l-am auzit. Orchestre de talia Scalei mai sunt și la Viena și Berlin, dar cor ca la Scala, nu cred să mai existe în toată lumea! De când am venit în Decembrie în Italia, am dirijat aproape fără încetare, începând
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]