341 matches
-
Cântată' 'rustica); Concerte pentru diferite instrumente (vioară, flaut, fagot, flaut); trei cvartete de coarde; suite de dansuri (jocuri) populare din diferite zone ale țării (Maramureș, Bihor, Banat, Crișana, Transilvania, Brașov); 12 Marșuri pentru fanfara, ulterior orchestrate pentru orchestră simfonica; muzică corala (Cântece din Năsăud, "Floarea soarelui" - 12 Coruri pe versuri de Monica Pillat, Cântece din Maramureș, Colinde maramureșene, volumele de coruri: "Dragu-mi la veselie...", "Vino, bade, joi la noi...", "Badea-i cu două drăguțe...", Coruri bărbătești); 12 Psalmi pentru voce și
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
Societatea Filarmonică Română din București (1868), unde a activat ca dirijor și director. În total, a petrecut 35 de ani la pupitrul dirijoral, reușind să formeze un nou public interesat de muzica simfonică. A scris vodeviluri, muzică vocal-simfonică, de cameră, corală, lieduri și muzică de scenă. Printre lucrările sale se numără: un cvartet de coarde, o sonatină pentru pian, cinci canțonete comice pentru vioară și pian, vodevilurile proiectate pentru spectacole bucureștene "Păunașul codrilor" (1857) și "Spoielile Bucureștilor" (1863), muzica însoțitoare la
Eduard Wachmann () [Corola-website/Science/308782_a_310111]
-
Orientalis (Polonia, Ohridsko Leto și Belef (Belgrad), Olanda etc. Palmaresul Corului Național de Cameră Madrigal se identifică cu cel al dirijorului sau, Marin Constantin, și întreaga activitate de 47 de ani este mereu împreună. (www.marinconstantin.org).Marin Constantin și corala să, Madrigal, au prezentat muzică corala românească, tradițională și contemporană, pe cele mai mari scene ale lumii, la Carnagie Hall, în 1969, la sediul Națiunilor Unite (www.uno.org),Mla Basilica Șan Marco din Veneția în 1994 invitați în An
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
Belgrad), Olanda etc. Palmaresul Corului Național de Cameră Madrigal se identifică cu cel al dirijorului sau, Marin Constantin, și întreaga activitate de 47 de ani este mereu împreună. (www.marinconstantin.org).Marin Constantin și corala să, Madrigal, au prezentat muzică corala românească, tradițională și contemporană, pe cele mai mari scene ale lumii, la Carnagie Hall, în 1969, la sediul Națiunilor Unite (www.uno.org),Mla Basilica Șan Marco din Veneția în 1994 invitați în An Marcian de Vatican, la Pantheon, de
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
de pe lângă Palatul Culturii din Ploiești,la Tarcento-Italia . 1977-iulie, Turneu artistic că dirijor al Ansamblului „Prahova” la Messina-Italia. 1977-membru în Juriul național de specialitate la Festivalul”Cîntarea României”-secțiunea teatre de estrada profesioniste. 1977-Director artistic în turneul de la Varna Bulgaria cu Corala feminină „Camerata” a Palatului de Cultură din Ploiești,dirijor Prof.Gheorghe Ionescu. 1979-Turneu artistic la Zacopane-Polonia,în calitate de Conducător artistic al Ansamblului”Crăițele” din Valea Doftanei împreună cu Marga Comisu-Dumitrescu,coregraf. Marele Premiu „Toporașul de Aur” la Concursul Internațional de folklor de la
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
1977,Ploiești.Imprimare Radio București la 23 martie 1986. “SUNTEM AICI,PENTRU TOTDEAUNA”(Country for ever”),publicat de ziarul Flamura Prahovei ,din Ploiești,măi 1977. “CINSTIRE MUNCII”(Homage to work)cor pe 4 voci,versuri Nicolae Dumitrescu,publicată în culegerea corala “Din cântecele noastre”,1981. “S-A LEGAT DORUL DE MINE” cor bărbătesc,p.a Corul I.P.P.G din Câmpina,dirijor Huba Bertalan. LUCRĂRI TIPĂRITE 1.VOTĂM VIITORUL-culegere de texte și cîntece pentru formațiile artistice,în colaborare cu C.Manolache și
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
O frumoasă culegere de cântece patriotice și mun- citorești,sugestiv intitulată „Oamenilor cântecele noastre,editata de Centrul Județean de Îndrumare a Creației Populare-Prahova.Merită reliefata mai întâi muncă lui Leonida Brezeanu și Alex.I.Bădulescu,cei care au conceput această suita corala”... DORU POPOVICI-„Concert-spectacol ”Cine-a născocit iubirea?”... Comentariu pe marginea spectacolului Teatrului de Revista din Ploiești,publicat în „Săptămâna culturală” Nr.470 din 07.XII.1979,București. „La Ploiești la Teatrul de Revista a avut loc un remarcabil spectacol intitulat
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
nr.6/ 1978, București. „Pe cai, pe cai,pe cai,” piesă Vioricăi Huber Rogoz... un spectacol destul de atrăgător...Să nu uităm muzică lui Leonida Brezeanu,sugestiva,melodioasa,cu care pleci, fredonând-o și după spectacol.” IOVAN MICLEA-cronica Concursului de creație corala dedicat celei de „ A 40-a aniversare a P.C.R”în care se menționează că studentului Leonida Vasilescu-Brezeanu i s-a acordat „ Mențiune” pentru piesă corala „Floarea muncii”.vezi Revista Muzică nr.9/10 din 1961. de AUR de la Târgoviște
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
melodioasa,cu care pleci, fredonând-o și după spectacol.” IOVAN MICLEA-cronica Concursului de creație corala dedicat celei de „ A 40-a aniversare a P.C.R”în care se menționează că studentului Leonida Vasilescu-Brezeanu i s-a acordat „ Mențiune” pentru piesă corala „Floarea muncii”.vezi Revista Muzică nr.9/10 din 1961. de AUR de la Târgoviște, solista Silvia Preda a inter- pretat ( în data de 5 dec.1974,) romanța„Ți-am dăruit o crizantema” compusă de Leonida Brezeanu,pe versurile lui Nicolae
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
dec.1974,) romanța„Ți-am dăruit o crizantema” compusă de Leonida Brezeanu,pe versurile lui Nicolae Dumitrescu. Acompaniamentul a fost asigurat de Orchestră festivalului.(extras din programul festivalului.) Comitetul de Cultură și Educație Socialistă-Prahova, în ianuarie 1975,se publică piesă corala pe voci egale „Votăm ai patriei aleși” de Leonida Brezeanu,pe ver- șurile poetului Nicolae Dumitrescu. SEBASTIAN NISTOR „Premiere la Teatrul Municipal”,(în cotidianul „ Flamura Prahovei”, din 29 mai, 1976, Ploiești. „Colectivul de artiști păpușari de la CIUFULICI a avut până
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
biserică din București, ctitorie a voievodului Constantin Brâncoveanu. Aici se află o parte din mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei. Moaștele au fost donate Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din București de către Bazilica Sfântul Nicolae din Bari, Italia. Corala Divina Armonie participă duminica la Sfânta Liturghie. S-a născut la inițiativa unor oameni iubitori de cultură și de artă. Acatistul Sfinților Martiri Brâncoveni Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei și cu sfetnicul Ianache
Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București () [Corola-website/Science/313155_a_314484]
-
(n. 5 mai 1932, București - d. 3 octombrie 2008, Mannheim, Germania) a fost un compozitor, profesor, muzician, autor, publicist și muzicolog român. A scris muzică cultă, contemporană, simfonică, vocal-simfonică, de cameră, corală), muzică electronică și muzică de scenă. A studiat în particular pianul cu Maria Fotino și compoziția cu Marțian Negrea, după care a urmat cursurile Conservatorului din București. A fost asistent (1962-68), lector (1968-73), conferențiar (1973-85) și profesor (din 1993) la
Aurel Stroe () [Corola-website/Science/314250_a_315579]
-
aproape două decenii a corurilor de amatori din toată țara. A dirijat 1300 lucrări corale cu Filarmonica “George Enescu” între care:”Damnațiunea lui Faust” de Berlioz având la pupitrul orchestrei pe Constantin Silveștri ,Oratoriul “Anotimpurile “ de Haydn, Concert de muzică corala veche, Marea Missa în Și minor și Johannes Passion de Bach, Concert Handel,
Dumitru D. Botez () [Corola-website/Science/323409_a_324738]
-
elev al lui J. Reincken și continuator al școlii germane nordice de orgă. De la reprezentanții acestei școli, Bach și-a însușit stilul amplu și fastuos, precum și dramaturgia și lirismul acestei muzici de orgă. De la Böhm preia tradiția prelucrării polifonice a coralelor, pe care o va duce la mare înflorire în formele bazate pe coral. Dornic să asimileze cât mai mult, se îndreaptă spre Hamburg pentru a-l auzi și cunoaște pe organistul și compozitorul Johann Adam Reincken. Lipsit de mijloace pentru
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
dintr-o culegere de cântece laice), prelucrat de Bach în diferite variante, nu este altceva decât cântecul „Inima îmi este cutremurată”. Acest coral apare ca un laitmotiv în „Patimile după Matei”. Nu numai cântecul popular german constituie fondul melodic al coralelor, ci și cel al altor popoare. Astfel, o melodie din colecția “Balletti” de Giovanni Gastoldi apare în coralul „În tine îmi este bucuria”, iar chansonul „Mi-ajung toate durerile” se regăsește într-un coral din „Patimile după Matei”. Și din
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Marot în colaborare cu compozitorul Claude Goudimel, Bach a prelucrat numeroase melodii. Amintim coralul „Când vom fi în cele mai mari primejdii” (dedicat ginerelui său, Emmanuel Altnikol), care are melodia împrumutată din această colecție. Muzica religioasă, creată pe baza acestor corale, are o puternică tensiune emoțională și viguroasă expresivitate. Desigur, prelucrările sale armonice n-au lăsat intact sensul originar al liniilor melodice, fapt ce ilustrează poziția sa față de texte. El schimbă des destinația unor cantate, mergând până la includerea în lucrările religioase
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
do minor” (1716) pentru orgă este o dovadă impresionantă a modului cum configurează imagini contrastante pe aceeași temă. Cantatele sale religioase, scrise pentru duminicile și sărbătorile de peste an, variază ca număr de părți (două sau trei) și cuprind arii, coruri, corale și pagini orchestrale. Unele arii au și forma ariei da capo. Cantatele sunt acompaniate de orgă sau orchestră, cărora le conferă ample preludii și interludii. Bach a scris și solo cantate pentru o voce, cu acompaniament de orgă sau orchestră
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Bach a scris cinci Pasiuni, dintre care s-au găsit, în mod cert, două: "Johannespassion" (1723), retușată în mai multe rânduri, și "Matthäuspassion" (1729), cea mai izbutită. Patimile după Ioan și Matei au o construcție asemănătoare, cuprinzând recitative, arii, coruri, corale și pagini orchestrale. Fragmente din Patimile după Marcu, a cărei manuscris s-a pierdut, le regăsim în „Oda funebră” (1732), scrisă la moartea reginei Christina Eberhardine, soția regelui de Saxa, Frederic August. În afara coralului, care este pivotul secțiunilor, a fragmentelor
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
orizontul expresiv. Ariile sunt comentarii lirice cu mijloacele de exprimare ale epocii. Zguduitoarea arie „Îndură-te Doamne”, prin patosul interiorizat și profund, redă căința amară a lui Petru, după ce s-a lepădat, ca un mare laș, de Christos. Corurile și coralele, similar corurilor tragediei antice, participă și subliniază acțiunea. Pagini solemne, coralele invită la reculegere și meditație, în schimb, corurile sunt elementul dinamic, subliniind fervoarea pasiunii și compasiunea eroilor. Cu ajutorul recitativului evanghelistului sunt narate faptele din momentul în care Christos le
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
epocii. Zguduitoarea arie „Îndură-te Doamne”, prin patosul interiorizat și profund, redă căința amară a lui Petru, după ce s-a lepădat, ca un mare laș, de Christos. Corurile și coralele, similar corurilor tragediei antice, participă și subliniază acțiunea. Pagini solemne, coralele invită la reculegere și meditație, în schimb, corurile sunt elementul dinamic, subliniind fervoarea pasiunii și compasiunea eroilor. Cu ajutorul recitativului evanghelistului sunt narate faptele din momentul în care Christos le spune ucenicilor săi că va fi prins și răstignit, drama continuând
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Ofranda muzicală” și „Arta fugii” virtuozitatea de scriitură polifonică este un scop, în Missă contrapunctul, canonul și fuga, în cele mai ingenioase împletiri, sunt valoroase mijloace de exprimare muzicală, lucrarea fiind considerată de către Hubov o “enciclopedie a artei contrapunctice”. Numeroase corale de mici dimensiuni, de mare simplitate și cu structură armonică, participă la desfășurarea dramei și subliniază expresia prin mijloace diversificate. Cele trei oratorii ale sale sunt cantate mai dezvoltate, în care autorul înlănțuie piese din cantatele anterioare. Astfel, Oratoriul de
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
mai limpede, mai puțin încărcată. La baza muzicii sale de orgă stă coralul, prezent sub forma coralului variat sau a fanteziei pe temă de coral. În volumul "Orgelbüchlein" (Cărticică de orgă), destinat predării artei organistice, găsim și "Choralvorspielen" (preludii ale coralelor), improvizații pe teme de coral. În corale, în sonatele și concertele pentru orgă predomină țesătura vertical armonică. Cele „Opt mici preludii și fugi”, ca și „Passacaglia”, au fost scrise pentru clavecin cu două claviaturi și pedală. În celebra „Toccată și
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
muzicii sale de orgă stă coralul, prezent sub forma coralului variat sau a fanteziei pe temă de coral. În volumul "Orgelbüchlein" (Cărticică de orgă), destinat predării artei organistice, găsim și "Choralvorspielen" (preludii ale coralelor), improvizații pe teme de coral. În corale, în sonatele și concertele pentru orgă predomină țesătura vertical armonică. Cele „Opt mici preludii și fugi”, ca și „Passacaglia”, au fost scrise pentru clavecin cu două claviaturi și pedală. În celebra „Toccată și fugă în re minor”, toccata este o
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
în costume naționale, cu colaci moldovenești și cu versuri rostite de unul dintre bătrânii satului. La această sărbătoare a participat a participat o mulțime mare de credincioși atât localnici, cât și din localitățile învecinate. Cântările bisericești au fost interpretate de Corala „Armonia” de la Constanța. În piciorul Sfintei Mese din altar au fost așezate părticele de moaște, preotul paroh precizând că cele așezate la ridicarea bisericii nu s-au mai găsit, fiind pierdute, probabil, în timpul războiului. Sărbătoarea a marcat și 400 de
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Neuma poate fi oricare din semnele din sistemele de notație muzicală care au înlocuit notația ecfonetică. Notația neumatica continuă să fie utilizată în prezent în cântarea bizantina și gregoriana, în special în comunitățile monastice. Cântarea religioasă "corala" utilizează notația contemporană. Primele notații ecfonetice, apărute din secolul al V-lea, utilizau simboluri care încadrau porțiuni ale textului, fiind probabil o notație simplificată pentru diferite „formule muzicale”. Originea neumelor nu este cunoscută cu certitudine. Există mai multe teorii plauzibile
Neumă () [Corola-website/Science/317828_a_319157]