799 matches
-
a descries în 2003 drept "posibl capodopera fundamentală a muzicii new-age." Titlul "" este Latină pentru "Nou Magnificat". Inspirată din muzica clasică Vestică și muzica sacră, "Novus Magnificat" a fost auto definit ca "Un Magnific și Exaltat pentru orchestră digitală, voci corale, și imagini special electronice" și "Dedicat Creatorului..." Muzica a fost interpretată un Emulator II, unul din primele sintetizatoare de sampling digitale disponibile: acesta furnizând și combinând sunete reale ale instrumentelor simfonice și ale corurilor într-o singură clapă, prinsă de
Novus Magnificat () [Corola-website/Science/327201_a_328530]
-
Timișoara. O viață dedicată muzicii între anii 1959-1982, ca și prim-dirijor la Filarmonica "Banatul" din Timișoara, alături de colegii lui de la vremea respectivă: Mircea Popa (1947-1964), Alexandru Șumski (1965-1968), Remus Georgescu (1968-), Peter Oschanitzky (1983-1993). A beneficiat cu ocazia concertelor corale de profesionalismul dirijorilor permanenți de cor Mircea Hoinic (1951-1972), Ion Românu (1957-1969) și Diodor Nicoară (1969-2006). Instituțiile artistice din Arad și Timișoara fiind în plină ascensiune, are ocazia să acompanieze soliști deja confirmați și e un susținător fervent al celor
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
Piața Iuliu Maniu, nr. 13, începând cu anul 1971. Primele activități artistice sunt menționate în secolul al XVII-lea (1646), însă cele mai importante se desfășoară la începutul secolului al XIX-lea (în 1810, corul bărbătesc al asociației meșteșugarilor). Activitățile corale sunt permanente de-a lungul timpului în viața cultural-artistică, remarcându-se între 1924-1936 formația corală de fete, iar după 1945, Corul Ateneului Popular. Actualmente sunt deosebit de active ansamblul folcloric "Rapsodia Sălajului" (1958), orchestra de muzică populară "Meseșul", corurile "Camerata Academica
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
secolul al XVII-lea (1646), însă cele mai importante se desfășoară la începutul secolului al XIX-lea (în 1810, corul bărbătesc al asociației meșteșugarilor). Activitățile corale sunt permanente de-a lungul timpului în viața cultural-artistică, remarcându-se între 1924-1936 formația corală de fete, iar după 1945, Corul Ateneului Popular. Actualmente sunt deosebit de active ansamblul folcloric "Rapsodia Sălajului" (1958), orchestra de muzică populară "Meseșul", corurile "Camerata Academica Porolissensis", "Gloria Dei", "Țara Silvaniei", ansamblul folcloric al Casei de Cultură a Sindicatelor, ansamblul folcloric
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
Simfonia nr. 11, precum și în lucrările sale satirice precum "Rayok". Influența lui Prokofiev este evidentă în primele sale lucrări pentru pian, cum ar fi prima sonată și primul concert. Influența muzicii folclorice și religioase ruse este evidentă în lucrările sale corale "a capella" din anii 1950. Relația lui Șostakovici cu Stravinski era foarte ambivalentă; Șostakovici i-a scris lui Glikman: „Stravinski, compozitorul pe care îl venerez. Stravinski, gânditorul pe care îl disprețuiesc.” Era atras în special de Simfonia Psalmilor, prezentând o
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
muzică populară. Născut la 5 septembrie 1936, el este fiul lui Vasile și Ioanei Sulac, ambii originari din satul Chirsova, trecuți cu traiul la Sadâc. A cîntat mai întîi într-un colectiv de amatori, iar din februarie 1959 - în capela corală „Doina”. În perioada 1961-1965 a făcut parte din ansamblul de tineret al Filarmonicii chișinăuniene. Din 1965 este solist al orchestrei de muzică populară moldovenească „Fluieraș”, iar din 1970 devine solist al ansamblului „Lăutarii”. Vasile Zamfir - virtuosul viorist autodidact Vasile a
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
ținută ale elevilor și profesorilor cu ocazia diverselor manifestări, susținând viața culturală din județ și municipiu, am creat brandul Ioan Sima (Liceul de Artă „Ioan Sima”).” Ioan Chezan. Tot de numele maestrului Chezan se leagă și înfiintarea și conducerea reuniunii corale Camerata Academica Porolissensis, care a luat ființă în 1971, aflându-se de atunci până în prezent sub bagheta maestrului. În 2008 a susținut public disertația de doctorat, cu titlul „Profesionalismul corului de cameră cu statut de ansamblu amator”, coordonat de prof.
Ioan Chezan () [Corola-website/Science/329762_a_331091]
-
de colinzi. În afară de culegere de folclor, Mihai Pop Bruchenthal s-a ocupat și de compoziție. Moștenirea sa recenzată până în prezent cuprinde 164 de compoziții de factură clasică și 1340 de piese de stilistică populară. Între acestea se numără: 11 imnuri corale, 7 cântece patriotice, 10 poeme corale, 10 preludii, 58 madrigale și cantate corale, 9 lieduri și romanțe, 18 cântece pentru copii, 18 piese de muzică instrumentală, 7 de muzică de cameră, 10 de muzică simfonică, 3 creații coralo-simfonice și 4
Mihai Pop Bruchenthal () [Corola-website/Science/311228_a_312557]
-
Mihai Pop Bruchenthal s-a ocupat și de compoziție. Moștenirea sa recenzată până în prezent cuprinde 164 de compoziții de factură clasică și 1340 de piese de stilistică populară. Între acestea se numără: 11 imnuri corale, 7 cântece patriotice, 10 poeme corale, 10 preludii, 58 madrigale și cantate corale, 9 lieduri și romanțe, 18 cântece pentru copii, 18 piese de muzică instrumentală, 7 de muzică de cameră, 10 de muzică simfonică, 3 creații coralo-simfonice și 4 de muzică scenică. Din anul 1935
Mihai Pop Bruchenthal () [Corola-website/Science/311228_a_312557]
-
de compoziție. Moștenirea sa recenzată până în prezent cuprinde 164 de compoziții de factură clasică și 1340 de piese de stilistică populară. Între acestea se numără: 11 imnuri corale, 7 cântece patriotice, 10 poeme corale, 10 preludii, 58 madrigale și cantate corale, 9 lieduri și romanțe, 18 cântece pentru copii, 18 piese de muzică instrumentală, 7 de muzică de cameră, 10 de muzică simfonică, 3 creații coralo-simfonice și 4 de muzică scenică. Din anul 1935 și până în 1972 a dirijat Corul Lyra
Mihai Pop Bruchenthal () [Corola-website/Science/311228_a_312557]
-
Constantinescu, etc. În 2004, cu 3 ani înaintea intrării României în U.E., a primit titlul de AMBASADOR Cultural al Uniunii Europene. Ca o recunoaștere a calităților vocale și interpretative, Corul de Copii Radio a participat la Simpozionul Internațional de Muzică Corală de la Copenhaga din 2008, fiind prima formație românească prezentă în cadrul acestei importante manifestări corale. În ultimii ani, sub îndrumarea dirijorului Voicu Popescu, asistat de pianista Camelia Chițibea, ansamblul explorează noi forme de expresie artistică, îndreptându-se preferențial către manifestări conceptuale
Corul de Copii Radio () [Corola-website/Science/297769_a_299098]
-
titlul de AMBASADOR Cultural al Uniunii Europene. Ca o recunoaștere a calităților vocale și interpretative, Corul de Copii Radio a participat la Simpozionul Internațional de Muzică Corală de la Copenhaga din 2008, fiind prima formație românească prezentă în cadrul acestei importante manifestări corale. În ultimii ani, sub îndrumarea dirijorului Voicu Popescu, asistat de pianista Camelia Chițibea, ansamblul explorează noi forme de expresie artistică, îndreptându-se preferențial către manifestări conceptuale și de cooperare culturală cum ar fi: Songbridge-Canada, Brundibar-Franța, Les Instants Sacrés-Franța, Amadeus-România, Voci
Corul de Copii Radio () [Corola-website/Science/297769_a_299098]
-
din Westminster Abbey. Opera lui Georg Friedrich Haendel reprezintă, împreună cu creațiile lui Johann Sebastian Bach, punctele culminante ale muzicii baroce. Stilul operistic al lui Haendel s-a dezvoltat de la folosirea modelelor convenționale la tratarea dramatică a recitativelor, ariilor și părților corale. Marile sale opere se caracterizează printr-o magistrală îmbinare a patosului, scenelor dramatice și interludiilor orchestrale, prin folosirea modulațiilor armonice, instrumentalizării colorate, ritmului pregnant și intervenției soliștilor instrumentali sau vocali. El a influențat generațiile următoare de compozitori, ca Joseph Haydn
Georg Friedrich Händel () [Corola-website/Science/298452_a_299781]
-
ca plin de aluzii politice antidemocratice. Paralel cu activitatea didactică, alături de prietenul său, compozitorul Paul Constantinescu, profesorul Emil Vasilescu a fost un mare animator cultural al Ploieștiului din acea perioadă, manifestându-se în special ca dirijor și întemeietor de formațiuni corale. După război, a înființat și dirijat coruri școlare și de adulți, pe mai multe voci, cu care a câștigat numeroase premii. Erau cele mai bune coruri din Prahova: marele Ansamblu Coral CFR, de cca 100 de persoane (1948-1951), corul Întreprinderii
Emil Vasilescu () [Corola-website/Science/308829_a_310158]
-
Ansamblu Coral CFR, de cca 100 de persoane (1948-1951), corul Întreprinderii de Salubritate (1953-1955), al Fabricii de Cărămidă Blejoi (1950-1952), corul Primăriei Ploiești (1948-1949) și corul Sindicatului de Învățământ Prahova (1955-1959). Mai amintim și două coruri bisericești. Toate aceste ansambluri corale au fost fondate exclusiv de profesor. Profesorul a fost un pasionat armonizator de coruri clasice și un apreciat pianist și violonist, pe scena Filarmonicii de Stat ploieștene. În alte ocazii, a interpretat piese clasice, alături de fratele său George Vasilescu, director
Emil Vasilescu () [Corola-website/Science/308829_a_310158]
-
(n. 16 ianuarie 1927, Storojineț, România, astăzi în Ucraina, d. 30 mai 2013, București, România) a fost un compozitor, pianist și dirijor român. A scris muzică cultă de scenă, de film, corală, vocală, de cameră, simfonică, vocal-simfonică și concertantă. La Conservatorul de muzică din Cernăuți a studiat pianul cu Titus Tarnavski (1941-1943). Între 1947 și 1956 a urmat cursurile Academiei Regale de Muzică și Arte Dramatice din București (ulterior denumită Conservatorul Ciprian
Radu Paladi () [Corola-website/Science/330167_a_331496]
-
Orchestra Filarmonică din Iași, apoi cu Orchestra Filarmonică din Botoșani și în înregistrarea acestei lucrări cu Orchestra Națională Radio. Radu Paladi a deținut funcțiile de director și dirijor al Orchestrei filarmonice din Botoșani (1969-1972), a fost conducător a numeroase formații corale de amatori din România, și a fost membru în jurii la concursuri de compoziție, de interpretare corală sau instrumentală. Muzică de scenă Muzică de film Muzică corală Muzică vocală Piese pentru pian solo Muzică de cameră Muzică simfonică și vocal-simfonică
Radu Paladi () [Corola-website/Science/330167_a_331496]
-
Națională Radio. Radu Paladi a deținut funcțiile de director și dirijor al Orchestrei filarmonice din Botoșani (1969-1972), a fost conducător a numeroase formații corale de amatori din România, și a fost membru în jurii la concursuri de compoziție, de interpretare corală sau instrumentală. Muzică de scenă Muzică de film Muzică corală Muzică vocală Piese pentru pian solo Muzică de cameră Muzică simfonică și vocal-simfonică Muzică concertantă DISCOGRAFIE TIPARITURI
Radu Paladi () [Corola-website/Science/330167_a_331496]
-
dirijor al Orchestrei filarmonice din Botoșani (1969-1972), a fost conducător a numeroase formații corale de amatori din România, și a fost membru în jurii la concursuri de compoziție, de interpretare corală sau instrumentală. Muzică de scenă Muzică de film Muzică corală Muzică vocală Piese pentru pian solo Muzică de cameră Muzică simfonică și vocal-simfonică Muzică concertantă DISCOGRAFIE TIPARITURI
Radu Paladi () [Corola-website/Science/330167_a_331496]
-
105 (1964), poco tranquillo, allegretto, andante, poco vivo; Nouă impresiuni pentru pian, opus 108 (1965), în Piese pentru pian de compozitori români, București, 1966; idem în Rumaniscke Klavierminiaturen fur Kinder und Jugendliche, heraugegeben v. Liviu Cornes, Leipzig, 1976 (impression); MUZICĂ CORALĂ • Două coruri pe texte populare, opus 16 (1931), cor mixt; Patru coruri, patru dansuri, opus 49 (1949), cor mixt și pian; Cântec de recoltă, opus 58 (1950), cor mixt, versuri de Mihu Dragomir; Șase ani de când trecu (1950), cor mixt
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
și televiziunea, arta fotografică, designul, circul, arta populară, arhivele și bibliotecile, editarea de cărți, cercetarea științifică, turismul cultural și altele. Activitatea concertistică academică este asigurată de trei instituții concertistice: Filarmonica Națională ”Serghei Lunchevici” (2 săli de concert, orchestră simfonică, capelă corală, ansamblu de muzică populară); Sala cu Orgă (orchestră de cameră și cor de cameră); Palatul Național (Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova-Concert”: formații artistice de muzică și dansuri populare, de muzică ușoară). Folclorul în Republica Moldova are o puternică bază de
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
mai ales "Marele duet", care dă impresia de simfonie, și " Fantezia în fa minor". Deși a trăit doar 31 de ani, Franz Schubert a scris, ca orice geniu, impresionant de mult. Sute de lieduri, simfonii, uverturi, cvartete, sonate, misse, piese corale și lucrări pentru teatru muzical, toate se regăsesc în creația acestui muzician. Totodată, el este și creatorul impromptu-ului, un gen improvizatoric. Schubert a compus opt astfel de piese, toate constituind o piatră de încercare pentru orice pianist. Schubert s-
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
el a încercat să crească veniturile casei predând ore de muzică, dar le-a abandonat curând în favoarea compoziției: „Compun în fiecare dimineață și când o lucrare este gata, încep alta. În acest an, s-a concentrat pe lucrări orchestrale sau corale, deși a contiunuat să scrie și lied. Multe dintre lucrările sale nu au fost publicate, dar manuscrise și copii circulau între prietenii și admiratorii săi. La începutul anului 1817, Schober i-a făcut cunoștință cu Johann Michael Vogl, un bariton
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
anul 1977. Doctor în Muzică (specialitatea muzică bizantină). A publicat 25 de cărți de autor și co-autor, ediții îngrijite și peste 700 de studii, eseuri, articole, cronici de carte și de concert. Profesor de muzică, dirijor de cor. Compune muzică corală și cântece pentru copii. Culege circa 2000 de piese folclorice, texte și melodii, din aria de investigație a etnografiei și folclorului autohton, în principal din zonele Târnave, Țara Bârsei și Covasna. Elaborează studii și lucrări de muzica bizantină (în notație
Constantin Catrina () [Corola-website/Science/323392_a_324721]
-
imnuri și muzică creștină contemporană, multe biserici alegând o cale de mijloc. Preferința pentru un stil muzical e adesea în corelație cu vârsta medie a membrilor, congregațiile mai în vârstă preferând imnuri tradiționale acompaniate de pian sau orgă și muzica corală. Congregațiile mai tinere preferă muzica contemporană cu instrumente moderne și fără cor. În Jamaica, stilul Gospel Reggae e acceptat datorită caracterului său etnic și a puterii de a atrage oamenii. Bisericile mai mari pot avea o orchestră completă laolaltă cu
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]