303 matches
-
conviețuire 2 2 conviețuitorilor conviețuitor 1 2 CONVIVII conviv 1 2 convivii conviv 1 2 convivilor conviv 2 2 coporațiile coporațiile 1 2 corelegionarii corelegionare 1 2 coreligionar coreligionar 2 2 coreligionare coreligionară 1 2 coreligionari coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conviețuitorilor conviețuitor 1 2 CONVIVII conviv 1 2 convivii conviv 1 2 convivilor conviv 2 2 coporațiile coporațiile 1 2 corelegionarii corelegionare 1 2 coreligionar coreligionar 2 2 coreligionare coreligionară 1 2 coreligionari coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune 2 2 corporațiunile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conviețuitor 1 2 CONVIVII conviv 1 2 convivii conviv 1 2 convivilor conviv 2 2 coporațiile coporațiile 1 2 corelegionarii corelegionare 1 2 coreligionar coreligionar 2 2 coreligionare coreligionară 1 2 coreligionari coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune 2 2 corporațiunile corporațiune
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
CONVIVII conviv 1 2 convivii conviv 1 2 convivilor conviv 2 2 coporațiile coporațiile 1 2 corelegionarii corelegionare 1 2 coreligionar coreligionar 2 2 coreligionare coreligionară 1 2 coreligionari coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune 2 2 corporațiunile corporațiune 1 2 corporațiunilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conviv 1 2 convivii conviv 1 2 convivilor conviv 2 2 coporațiile coporațiile 1 2 corelegionarii corelegionare 1 2 coreligionar coreligionar 2 2 coreligionare coreligionară 1 2 coreligionari coreligionar 9 2 coreligionarii coreligionar 23 2 coreligionarilor coreligionar 25 2 coreligionarul coreligionar 1 2 corepondentul corepondent 1 2 corporație corporație 3 2 corporației corporație 1 2 CORPORAȚII corporație 1 2 corporații corporație 6 2 corporațiile corporație 1 2 corporațiilor corporație 1 2 corporațiuni corporațiune 2 2 corporațiunile corporațiune 1 2 corporațiunilor corporațiune
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu funcții înalte în justiție. De altfel, protestanților le este garantat accesul la toate funcțiile și sînt instituite în șase parlamente camere mixte numite "mi-parties". Totuși, faptul că Henric al IV-lea a socotit necesar să le acorde foștilor săi coreligionari dreptul de a ține adunări și de a păstra 151 de fortărețe pentru a le permite să-și impună eventual drepturile, arată că edictul din Nantes este un act de realism politic din partea regelui și nu traducerea unui adevărat climat
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cel din Nantes. Pastorii au 15 zile pentru a părăsi regatul, dar emigrarea este interzisă celorlalți reformați, sub pedepsele cele mai grave. 200.000 dintre ei părăsesc totuși Franța pentru a se refugia în țările Europei protestante (Olanda, Anglia, Brandeburg). Coreligionarii lor rămași în regat, care sînt considerați toți oficial NC (noi catolici), opun o rezistență pasivă și se străduiesc să-și practice în mod clandestin cultul reunindu-se în "deșert", adică în locuri îndepărtate. În 1702, la chemarea unor predicatori
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dintr? o familie de intelectuali de forma? ie german?. Iorga �l descrie drept �un suflet nobil ? i curat, p? tima? interesat de filologia rom�n? ? i de orice era legat de poporul nostru, (...) vorbea rom�ne? te f? r? accentul ur�ț al coreligionarilor lui care tr? iau de genera? îi printre noi�. Ț�n? rul Tiktin l? a introdus pe Iorga �n atmosferă Occidentului� ? i a abord? rîi disciplinate ? i metodice a studiilor. Tiktin l? a ajutat pe viitorul savant s??? i tip? reasc? primele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Transilvania manifestau cea mai mare ostilitate, �ns? nu baza? i pe o platform? Chasidic?! Majoritatea acestor evrei erau asimilă? i ? i se aflau de zeci de ani �n fruntea politicii de maghiarizare for? at?. Ei nu se sim? eau (că ? i coreligionarii lor din Bucovina) prea ferici? i de sosirea oficialit?? ilor rom�ne? ți corupte din Regat, care �i h? ituiau pe evrei. �n 1923, prietenul lui Iorga, dr. Constantin Angelescu, ministru al �nv??? m�ntului, oferea (pe baza principiului �dezbin? ? i st
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a israelit? a tras concluziile cuvenite ? i a rupt? o cu comunit?? ile evreilor unguri, excluz�ndu? le astfel din evreimea internă? ional?. Evreii unguri nu s? au sinchisit de acest lucru. V�zsonyi a precizat din nou pozi? ia evreilor: �Coreligionarii no? tri str? ini nici m? car nu �n? eleg c? noi s�ntem �n primul r�nd ? i mai presus de orice unguri. Noi nu s�ntem evrei unguri, ci unguri evrei�99. Iorga ar fi fost de acord cu sioni? ții
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
material - lumile opuse ale lui John Winthrop și Benjamin Franklin. Ceea ce unea teologia reformației și filosofia iluministă, era accentul pe care fiecare dintre acestea Îl punea pe autonomia individului. Teologii Reformei se ridicau Împotriva autorității papale și Îi admonestau pe coreligionarii lor, afirmând că preoții erau ființe umane imperfecte, ca și restul lumii și, prin urmare, nu puteau servi ca intermediari divini. Martin Luther, John Calvin și succesorii lor argumentau că interpretarea Bisericii asupra doctrinei biblice nu avea mai multă autoritate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Morlay 90. Folosirea limbii cuceritorilor și bilingvismul se răspîndesc într-atît, încît în secolul al IX-lea un arhiepiscop de Sevilla găsește de cuviință să tra-ducă Biblia în arabă, iar un cronicar creștin din aceeași epocă observa cu amărăciune: "Mulți dintre coreligionarii mei citesc poeziile și poveștile arabilor; ei studiază scrierile teologilor și filosofilor mahomedani, nu pentru a le combate, ci pentru a în-văța cum să se exprime ei înșiși în arabă cu mai multă corectitudine și eleganță."91 Referindu-se la
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
secole de-a rîndul populațiilor cucerite. În schimbul plății unui tribut și numeroaselor servituți și umilințe, turcii le acordau acestora autonomie administrativă și confesională pe bază națională dar nu și teritorială. Grecii erau conduși chiar de se-meni de-ai lor, coreligionarii lor români, de către boieri români ortodocși, și așa mai departe. Adesea, efectul pulverizării religioase a creștinilor îi determina pe aceștia să încredințeze guvernarea episcopilor corespunzători credo-ului fiecărei mi-norități. În felul acesta s-au menținut și consolidat numeroase identități în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
român a decis să „românizeze” proprietățile evreiești și cînd pașapoartele celor de religie iudaică au primit ștampila cu inscripția „Evreu”. Așa cum arată autorul articolului, cunoscutul cercetător Radu Ioanid, situația evreilor români, locuitori ai statelor europene, nu era diferită de soarta coreligionarilor lor. Evreii români din Germania, Austria, Cehoslovacia, Polonia, Olanda sau Franța sînt deportați În lagăre sau uciși. Totuși, Ioanid precizează (conform estimărilor lui Jean Ancel) că „peste 4.000 de evrei români ce trăiau În Franța au supraviețuit mulțumită intervenției
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
De pildă, în Odorheiul-Secuiesc pe ostașii evrei din trupele ungare i-a întâmpinat și i-a ospătat comunitatea locală, sub regim de status quo ante, iar de Roșh Hașhanah fiecare membru al comunității a invitat la el acasă câte un coreligionar din armata ungară; încă de la ora aceea militarii evrei aveau parte în armată de un regim mixt. Cu toate că începuse organizarea formațiunilor de muncă forțată, mulți rezerviști evrei puteau îndeplini chiar serviciu regulamentar în uniformă, purtând pe braț brasardă tricoloră (mai
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
violențelor, sau după cucerirea provinciei Kerman de către afgani În 1794 (Duchesne-Guillemin, 1962a, p. 379), care a avut drept consecință Întreruperea legăturilor cu parsii indieni. Situația zoroastrienilor din Iran se Îmbunătățește abia În secolul al XIX-lea, În mare parte datorită coreligionarilor parsi și a strădaniilor unor oameni ca Maneckji Limji Hataria (Boyce, 1969), el Însuși pars, activ la Teheran, și Kay Khosrow Șahrokh, primul deputat zoroastrian ales În Parlament ca reprezentant al minorității sale În urma unui legi din 1909 (Boyce, 1979
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
prin orice mijloace să-și conserve identitatea etnică și culturală, sfârșind prin a se integra asemenea unei caste Închise, de rang mijlociu, pe scara socială indiană (Kulke, 1978, p. 238). Există diferite elemente care leagă această comunitate de cea a coreligionarilor rămași În Iran. Sunt evidente, de exemplu, diferențele apărute În limbajul religios (comparativ cu cel din perioada sasanidă) pe care zoroastrienii din India nu ar fi putut să le moștenească decât dintr-un ambient islamizat, asemenea celui În care trăiseră
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pentru a-și dezvolta cultura și formarea religioasă, ci și confraților din Iran, datorită ajutorului pe care l-au primit pentru Îmbunătățirea condiției lor materiale deosebit de dificile. Într-adevăr, parsii au fost mereu animați de un sentiment de solidaritate față de coreligionarii lor. Maneckji Limji Hataria (cf. supra) a fost trimis În Iran de asociația „Persian Zoroastrian Amelioration Fund”, fondată În 1854, tocmai cu scopul Îmbunătățirii condițiilor de viață ale zoroastrienilor din Persia (Karaka, 1884, I, p. 73; Menant, 1898, p. 44
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Iorga, un tînăr evreu dintr-o familie de intelectuali de formație germană. Iorga îl descrie drept "un suflet nobil și curat, pătimaș interesat de filologia română și de orice era legat de poporul nostru, (...) vorbea românește fără accentul urît al coreligionarilor lui care trăiau de generații printre noi". Tînărul Tiktin l-a introdus pe Iorga "în atmosfera Occidentului" și a abordării disciplinate și metodice a studiilor. Tiktin l-a ajutat pe viitorul savant să-și tipărească primele lucrări. Prietenia lor a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Dar evreii din Transilvania manifestau cea mai mare ostilitate, însă nu bazați pe o platformă Chasidică! Majoritatea acestor evrei erau asimilați și se aflau de zeci de ani în fruntea politicii de maghiarizare forțată. Ei nu se simțeau (ca și coreligionarii lor din Bucovina) prea fericiți de sosirea oficialităților românești corupte din Regat, care îi hăituiau pe evrei. În 1923, prietenul lui Iorga, dr. Constantin Angelescu, ministru al învățămîntului, oferea (pe baza principiului "dezbină și stăpînește") mai multe școli evreiești decît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu ne poate asigura drepturile". Alianța israelită a tras concluziile cuvenite și a rupt-o cu comunitățile evreilor unguri, excluzîndu-le astfel din evreimea internațională. Evreii unguri nu s-au sinchisit de acest lucru. Vázsonyi a precizat din nou poziția evreilor: "Coreligionarii noștri străini nici măcar nu înțeleg că noi sîntem în primul rînd și mai presus de orice unguri. Noi nu sîntem evrei unguri, ci unguri evrei"99. Iorga ar fi fost de acord cu sioniștii într-o singură privință: evreul sionist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
situația societăților în nume colectiv și comandită simplă. 9/. Decretul-Lege No. 3847 (Monitorul Oficial No. 243 din 17 Octombrie 1940) 554 reglementează drepturilor avocaților evrei, limitându-le pentru acei rămași în Barouri în urma revizuirilor, numai la practica profesiunei în folosul coreligionarilor lor, persoane fizice. Art. 2. exceptează invalizii de război, orfanii de război și cei decorați pentru fapte de arme, cu Virtutea Militară sau alte ordine cu panglica de Virtute Militară. 10/. Decretul-Lege No. 3758 (Monitorul Oficial No. 263 din 10
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
păzim noi aici, fără a-i putea izola completamente de restul populației evreiești rămase. Cei ce fuseseră la lucru /circa 1000/, mulți au găsit familiile lor evacuate și casele sigilate 681. În urma ordinului Domniei Voastre aceștia au fost cazați la coreligionarii lor. Raportându-vă cele de mai sus, vă rugăm să binevoiți a dispune. PREFECTUL JUDEȚULUI DOROHOI, Colonel, ss/Ion Barcan 682 pt. conformitate Căpitan ss. V. Păcuraru 683 AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 264-266. Documentul nr. 166 MARELE
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dela 7-8000 la 15-20.000 persoane. Această sporire se datorește atât lipsei de control din partea autorităților românești, cât și faptului că la Moghilev viața e mai ușoară decât în alte localități și mai ales că aici legătura între ei și coreligionarii lor din Vechiul Regat este mai lesnicioasă. În afară de aceasta mai constituie și faptul că deplasarea lor din interiorul Transnistriei spre Moghilev se face în mod clandestin sau pe bază de acte eliberate de primarii ucraineni, fără avizul autorităților românești. Astfel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
măsură deservește, deoarece puțini români nu pot face față nevoilor armatei și populației civile iar pe de altă parte acești evrei în loc să fie folosiți la munca obligatorie potrivit specialităților lor atât de necesare, creează acestora o situație privilegiată față de ceilalți coreligionari. Interesul național reclamă pe deoparte folosirea tuturor persoanelor potrivit specialităților lor, iar pe de altă parte asigurarea unui regim uniform evreilor cari locuesc în cuprinsul țării. Secția I-a este de părere să intervină la Ministerul Muncii pentru a face cunoscut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]