855 matches
-
etică În afaceri garantează dezvoltarea economică și atingerea obiectivelor strategice corporative. Astăzi se vorbește despre coduri de etică de comunicare și negociere În afaceri, pentru a ști cum să-ți respecți partenerii: clienții, furnizorii, salariații. Principiile de etică ale guvernanței corporatiste sunt necesare pentru respectarea valorilor organizației și slujesc intereselor tuturor stakeholder-ilor. Etica managerială sau antreprenorială vede misiunea firmei ca fiind una nobilă, care aduce plusvaloare societății. Etica de mediu susține că acțiunile organizației nu trebuie să pericliteze mediul Înconjurător. La fel de
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
fi considerată unul dintre cele mai eficiente mijloace de combatere. Pentru aceasta, firmele trebuie să adopte coduri de bune practici, să promoveze valorile etice și să informeze În mod corect fiecare stakeholder. Ansamblul acestor acțiuni se circumscrie cadrului de guvernanță corporatistă, concept promovat de Raportul Cadbury și Codul Combinat din Regatul Unit (Rezaee, 2007, p. 73ă. Un rol deosebit de important Îi revine și auditorului financiar În descoperirea fraudelor, acesta având la dispoziție o serie de instrumente informatice și statistice, dar și
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
internațională a regimurilor se va intensifica ori de cîte ori tortul din care fiecare stat ia cîte o felie pare să se micșoreze. Globalizarea recentă a economiei politice internaționale determină constrîngeri severe asupra statelor dezvoltate, mai ales de tipul creștin-democrației corporatiste sau social-de-mocrației care promovează ieșirea de sub tutela "mărfii" (pentru aceste distincții, vezi Esping-Andersen 1990; van Kersbergen 1995). Funcțiile guvernului și fundamentele legitimității s-au schimbat și, de aceea, realismul trebuie să admită că politica internațională nu mai poate fi înțeleasă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Consiliul Parteneriatelor" iar în Scoția există o creștere a parteneriatelor între parlament și autoritățile locale. 59 În Olanda, provinciile reprezintă niveluri relativ slabe ale guvernului, ce nu domină municipalitățile (gemeente), în timp ce acestea din urmă există într-un fel de legătură corporatistă cu statul central.60 În alte țări, precum Italia sau Spania, regiunile și comunitățile autonome se află într-o relație de superioritate asupra provinciilor și municipalităților, dar tendința este către legăturile non-ierarhice. Acest fapt se explică prin creșterea relevanței politice
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
unul și indivizibil" după cum și-a definit monarhia propria-i suveranitate cu câteva secole în urmă. Ca și monarhul, ei au căutat să aducă sub control marea diversitate a Franței cu multitudinea ei de obiceiuri și tradiții și de sisteme corporatiste diferite care încă mai existau la vremea Revoluției.18 Diferența față de Vechiul Regim consta în modalitatea lor de a înțelege locus-ul suveranității și autorității. Cel puțin cei mai radicaliști revoluționari, influențați de ideile lui Rousseau, vedeau acum acest lucru degajându
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a celor din vestul țării (Vandeea). Chiar dacă anumite secțiuni ale acestei populații, în mare parte funcționarii și clasele de mijloc, au sprijinit Revoluția, marea majoritate, în principal aristocrația, clerul și țărănimea, erau adesea profund atașate de Biserică și de societățile corporatiste tradiționale din care făceu parte. Lucrul acesta i-a condus spre revolte armate în masă împotriva Revoluției, imortalizate de Balzac în romanul său Șuanii (Les Chouans). Dar revoluționarii parizieni nu priveau aceste populații cu ochi buni și erau foarte suspicioși
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
nu numai pentru faptul că au respins statul-națiune modern și concepte precum drepturile omului și democrația, și au îmbrățișat anumite perspective religioase; de asemenea, ei au lăsat în urmă o percepție tradiționalistă a societății pe care o vedeau ca fiind corporatistă și ierarhică și care era pusă în pericol de însăși principiile Revoluției care aveau tendințe de nivelare. În acest sens, ei erau precursorii regionalismului care s-a dezvoltat atât ca ideologie cât și ca mișcare politică în Franța celei de-
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Franche-Comté, 83%, etc.). Motivele pentru această acoperire înaltă din aceste regiuni variază de la o regiune la alta. Am putea observa că Bretania se evidențiază, iar succesul acesteia în crearea de pays se poate explica prin tradițiile politice creștin-democrate și puternic corporatiste.44 O remarcă asemănătoare se poate face și cu privire la Alsacia. La pol opus, se merită să menționăm că Île-de-France nu are nicio unitate de tip pays, doar una în pregătire, iar acest lucru se explică prin faptul că este vorba
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
un preț peste valoarea produsului, precum și oferirea de servicii de slabă calitate și, (3) crime săvârșite de membrii "respectabili" ai societății, manageri și specialiști, prin pretinderea necuvenită de bani, bunuri și servicii sau prin comiterea de fraude fiscale etc. Crimele corporatiste sunt comise de conducerea marilor organizații, prin impunerea prețurilor, încălcarea standardelor de calitate a produselor alimentare sau farmaceutice, insuficienta protecție a muncii, evaziunea fiscală, poluarea mediului etc. Crimă organizată care desemnează un sistem al crimei în care un grup de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
prin impunerea prețurilor, încălcarea standardelor de calitate a produselor alimentare sau farmaceutice, insuficienta protecție a muncii, evaziunea fiscală, poluarea mediului etc. Crimă organizată care desemnează un sistem al crimei în care un grup de indivizi creează și susține o organizație corporatistă, fiecare din membrii ei având responsabilități și obligații. Organizațiile criminale de acest fel încearcă să câștige controlul asupra anumitor tipuri de acțiuni criminale comercializarea ilegală a drogurilor, spre exemplu din care pot obține mari profituri. Aceste organizații folosesc adesea fondurile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în seamă de către guvern. De asemenea, grupurile intelectuale din universități, preocupate de agenda feministă, nu se încadrează în grupurile de prestigiu cultural 1 care să le dea girul pentru a fi acceptate pe piața ideilor cu priză la public. Tendințele corporatiste și diferențele de gen Corporatismul presupune existența unei relații între grupurile de interese cuprinzătoare, organizate la nivel social, și instituțiile statului responsabile cu elaborarea și implementarea politicilor. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
fi acceptate pe piața ideilor cu priză la public. Tendințele corporatiste și diferențele de gen Corporatismul presupune existența unei relații între grupurile de interese cuprinzătoare, organizate la nivel social, și instituțiile statului responsabile cu elaborarea și implementarea politicilor. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interes, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. În literatura occidentală, organizarea corporatistă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interes, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. În literatura occidentală, organizarea corporatistă este analizată ca fiind un sistem de relații între diferiți actori sociali implicați în lupta pentru influențarea politicilor publice. Caracteristicile principale ale sistemului corporatist sunt centralizarea și concentrarea puterii de către acele organizații care pot influența guvernul. Problema principală a modelului
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
este aceea că cei implicați în sistemul corporatist fac parte „din eșaloanele superioare ale instituțiilor și organizațiilor, eșaloane dominate de bărbați” (Bergqvist, 2004, p. 130). În contextul tranziției din România, o serie de grupuri de interese restrânse au avut tendințe corporatiste 1. Deși pot fi comparate cu grupurile corporatiste, ele nu funcționează după logica corporatismului liberal. Logica de tip corporatist presupune existența unor grupuri cuprinzătoare de interese capabile să internalizeze, prin negociere, costurile acțiunilor lor sociale 2. Grupurile apărute în contextul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
fac parte „din eșaloanele superioare ale instituțiilor și organizațiilor, eșaloane dominate de bărbați” (Bergqvist, 2004, p. 130). În contextul tranziției din România, o serie de grupuri de interese restrânse au avut tendințe corporatiste 1. Deși pot fi comparate cu grupurile corporatiste, ele nu funcționează după logica corporatismului liberal. Logica de tip corporatist presupune existența unor grupuri cuprinzătoare de interese capabile să internalizeze, prin negociere, costurile acțiunilor lor sociale 2. Grupurile apărute în contextul tranziției românești sunt similare celor existente în cazul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Legii contractului colectiv de muncă”. Cu alte cuvinte, partenerii sociali implicați în luarea deciziilor sunt cei recunoscuți de către structurile guvernamentale. Aceștia au monopolul reprezentării revendicărilor sociale și dețin capacitatea de decizie în ceea ce privește distribuirea resurselor sociale și strategiile politicii economice. Organizarea corporatistă a activității economice reprezintă o barieră în calea reprezentării publice a grupurilor de interese ale femeilor. O analiză relevantă în acest sens este cea referitoare la sistemul corporatist de organizare din Suedia. Organizarea corporatistă bazată pe grupuri de interese este
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sociale și strategiile politicii economice. Organizarea corporatistă a activității economice reprezintă o barieră în calea reprezentării publice a grupurilor de interese ale femeilor. O analiză relevantă în acest sens este cea referitoare la sistemul corporatist de organizare din Suedia. Organizarea corporatistă bazată pe grupuri de interese este discriminatorie la adresa femeilor, iar interesele acestora sunt subreprezentate în procesul negocierilor sociale. Subreprezentarea femeilor face ca interesele și opiniile acestora nici măcar să nu fie luate în considerare (Bergqvist, 2004, p. 125-126). Grupurile componente ale
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pe grupuri de interese este discriminatorie la adresa femeilor, iar interesele acestora sunt subreprezentate în procesul negocierilor sociale. Subreprezentarea femeilor face ca interesele și opiniile acestora nici măcar să nu fie luate în considerare (Bergqvist, 2004, p. 125-126). Grupurile componente ale ordinii corporatiste, sindicate, patronate, guvernanți, sunt dominate de bărbați, iar interesele sociale ale grupurilor pot fi diferențiate pe dimensiunea de gen. Rezultă, așadar, că interesele și dorințele femeilor sunt judecate și reprezentate de către bărbați. Principala structură de tip corporatist din România, Consiliul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
față”, „la vedere”, prin măsuri autoritare, dar și, „din spatele” unor practici „libere” și „voluntare” (autoparticiparea, autocontrolul). „Majoritatea puterii corporației este invizibil exercitată prin deciziile «libereă ale celor influențați (...) În acest fel, consensul este totdeauna partea ascunsă a puterii. În organizațiile corporatiste, În ciuda tuturor discuțiilor privind formele puterii, managerii conduc prin consensul voluntar al celor conduși”<footnote Deetz Stanley A., Democracy in an Age of Corporate Colonization, New York, the State University of New York, 1992, p. 49. footnote>. Existența puterii În relațiile organizaționale
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
pe americani deloc sau nu ar fi îmbunătățit imaginea Americii în lume. Idealuri îndrăznețe, dar posibile, precum „omul pe Lună”, vor inspira pasiunile oamenilor, în special dacă le veți prezenta ca și cum ar fi niște țeluri îndrăznețe, și nu niște clișee corporatiste. Π Elaborați și comunicați viziunea dumneavoastră, dar dați-i alt nume. Norocul favorizează îndrăznealatc "Norocul favorizează îndrăzneala" Când un admirator l-a lăudat pentru Walden, Henry David Thoreau 1 a subliniat că atingerea unor scopuri înalte stă în puterea fiecăruia
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
Prietenii Legiunii”, Frățiile de Cruce, Uniunea Studenților Creștini din România, Corpul Studențesc Legionar; b. partidele și organizațiile de dreapta: Partidul Național Creștin, Frontul Românesc, Organizația „Reacțiunea”, Blocul Național Socialist, Garda Națională, Liga „Vlad Țepeș”, Partidul „Omul care Face Dreptate”, Liga Corporatistă, Frontul Național, Voința Națională; c. partidele și organizațiile de centru: Partidul Conservator, Partidul Național Democrat, Partidul Uniunea Agrară, Partidul Național Liberal, Partidul Poporului, Partidul Național Țărănesc, Partidul Radical Țărănesc; d. partidele și organizațiile de extremă stângă: organizațiile legale aflate sub
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
c.2. De la acțiune la pasiune /38 I.3. "Puterea imaginii" și "imaginile puterii" /40 I.3.a. Anatomia imaginii /40 I.3.b. Imagologie /47 PARTEA a II-a SEMIOTICA APLICATĂ DINCOLO DE SEMIOTICA SOCIALĂ /53 ÎI. Identități culturale textuale corporatiste, politice și literare /53 ÎI.1. Identitate textuala corporatistă /56 ÎI.2. Comercializarea identității vizuale britanice prin parfumuri marca Burberry /58 ÎI.2.a. De la text vizual la discurs de la "a vedea" la "a privi" /59 ÎI.2.b. Promovarea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Puterea imaginii" și "imaginile puterii" /40 I.3.a. Anatomia imaginii /40 I.3.b. Imagologie /47 PARTEA a II-a SEMIOTICA APLICATĂ DINCOLO DE SEMIOTICA SOCIALĂ /53 ÎI. Identități culturale textuale corporatiste, politice și literare /53 ÎI.1. Identitate textuala corporatistă /56 ÎI.2. Comercializarea identității vizuale britanice prin parfumuri marca Burberry /58 ÎI.2.a. De la text vizual la discurs de la "a vedea" la "a privi" /59 ÎI.2.b. Promovarea culturii vizuale Burberry /60 ÎI.2.c. Dincolo de textele
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a vedea" la "a privi" /59 ÎI.2.b. Promovarea culturii vizuale Burberry /60 ÎI.2.c. Dincolo de textele narative vizuale ale mărcii Burberry / 63 ÎI.3. Semiotica fricii în gestiunea crizei gripei aviare Agricolă Internațional Bacău de/reconstrucția identității corporatiste /66 ÎI.3.a. Dincolo de criză corporatistă semiotica fricii /68 ÎI.3.b. Gripă aviară o stare de fapt globală /71 ÎI.3.c. Agricolă Internațional un participant semiotic /73 ÎI.3.d. Discursul (non)fricii /76 ÎI.3.d.
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
2.b. Promovarea culturii vizuale Burberry /60 ÎI.2.c. Dincolo de textele narative vizuale ale mărcii Burberry / 63 ÎI.3. Semiotica fricii în gestiunea crizei gripei aviare Agricolă Internațional Bacău de/reconstrucția identității corporatiste /66 ÎI.3.a. Dincolo de criză corporatistă semiotica fricii /68 ÎI.3.b. Gripă aviară o stare de fapt globală /71 ÎI.3.c. Agricolă Internațional un participant semiotic /73 ÎI.3.d. Discursul (non)fricii /76 ÎI.3.d.1. Campania Bio-securizat un semn al responsabilității
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]