521 matches
-
anuleze unele aspecte sau interzicând cu totul alte producții.151 Iar regizorii de la Hollywood, animați de un amestec de patriotism și interese proprii, erau bucuroși să coopereze. Cu mult înainte de Războiul Rece, după cum afirma Richard Pells, "directorii executivi din sectorul corporatist și din cel al publicității și directorii studiourilor de la Hollywood nu vindeau întregii lumi doar propriile producții, ci și valorile și cultura americană, ca și secretele succesului acestora."152 Resursele de putere blândă din timpul războiului erau parțial create de
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
urgentă din punct de vedere al eficienței economice, al reducerii costurilor și al pierderilor, se confrunta cu sistemul planificat-centralizat al economiei socialiste în care altcineva decât "antreprenorul" lua deciziile de eficiență. De facto, economia centralizată a funcționat ca un cartel corporatist monopolist de tip mafiot (C. I.). 61 http://memorialul-durerii.blogspot.ro/search/label/31%29Mi%C5%9Fcarea%20Paul % 20Goma , minutul 51:24, accesat august 2014. 62 Este posibil să fie vorba despre Alexandru Gregorian, director al secției românești al Europei
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
era una naționalistă. Or, aici nu este cazul, mișcările fundamentaliste islamice fiind transnaționale și fără mare respect pentru însăși ideea de stat, care este un transplant occidental. Ceea ce prețuiesc ei este umma, comunitatea islamică. În al doilea rînd, fascismul era corporatist, reunind statul, întreprinderile, instituțiile bancare etc. sub o singură tutelă, ceea ce iarăși nu este cazul pentru mișcări gen Hezbollah sau Hamas, care nu dispun totuși nici de un "Stat partizan", nici de vreun complex militaro-industrial. Lucrurile sunt aici mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
deosebit de interesant este primarul Moscovei, Lujkov. Conduce Moscova cu o mînă de fier și cu metode nu tocmai ortodoxe. Lui îi este atribuită paternitatea unui foarte ciudat concept, acela de "federalism corporativ" sau, într-o altă formulare, de "federalism bugetar corporatist". Trecînd peste remanențele colectiviste conținute, peste anumite cadre mentale ce nu pot fi încă depășite, ce vrea totuși sa spună acest incitant concept politico-economic așezat la baza unui nou federalism rus? Se știe că nu poate exista un succes al
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
vechile nostalgii. Pe acest fond, instabilitatea politică ar avea un efect negativ multiplicator. O altă circumstanță agravantă o constituie reducerea prețurilor pe piața mondială a petrolului, gazelor naturale, lemnului ș.a., 80% din exportul rus bazîndu-se pe aceste produse. Invocatul "federalism corporatist" apare astfel drept încă un element insolit în acest univers kafkian, în acest Babel interetnic. Enigmatica Rusie se reașează convulsiv, stropindu-și bine rănile cu vodcă. Dar poporul rus e un popor vital, totul e ca această vitalitate să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
public 48 Creșterea sectorului public în funcție de cerere 48 Creșterea sectorului public în funcție de ofertă 51 Grupurile de presiune 54 Clarificări teoretice 54 Grupurile de interese ale sistemului socialist și tranziția 57 Critica liberală a acțiunii grupurilor de interese restrânse 61 Modelul corporatist de organizare a intereselor 62 Birocrația 63 Concluzii 70 Bibliografie 71 Capitolul 3 O abordare critică a noului management public și a reformei administrației publice din România (Mirela StateCerkez) 74 Introducere 74 Noul management public. Definire 75 Disfuncționalități 79 Implementare
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și Lawson, 2002, p.7). Din nou apar sacrificii la care trebuie să facă față alte grupuri decât cele care beneficiază direct, și anume consumatorii ce plătesc mai scump bunurile protejate decât ar plăti aceleași bunuri pe piața liberă. Modelul corporatist de organizare a intereselortc "Modelul corporatist de organizare a intereselor" Internalizarea efectelor acțiunii grupurilor de interese existente la nivel economic presupune existența unui model instituțional de cooperare și colaborare. Un model instituțional capabil să ajusteze preferințele și să elimine consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
nou apar sacrificii la care trebuie să facă față alte grupuri decât cele care beneficiază direct, și anume consumatorii ce plătesc mai scump bunurile protejate decât ar plăti aceleași bunuri pe piața liberă. Modelul corporatist de organizare a intereselortc "Modelul corporatist de organizare a intereselor" Internalizarea efectelor acțiunii grupurilor de interese existente la nivel economic presupune existența unui model instituțional de cooperare și colaborare. Un model instituțional capabil să ajusteze preferințele și să elimine consecințele nefaste ale acțiunii publice a grupurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
colaborare. Un model instituțional capabil să ajusteze preferințele și să elimine consecințele nefaste ale acțiunii publice a grupurilor de interese restrânse are în vedere apariția grupurilor de interese cuprinzătoare (Olson, 1999, pp. 77-80). Grupurile de interese cuprinzătoare pun bazele modelului corporatist de elaborare a politicilor publice. Modelul corporatist presupune existența unor negocieri între diferitele grupuri sociale relevante, precum și între ele și guvern. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
preferințele și să elimine consecințele nefaste ale acțiunii publice a grupurilor de interese restrânse are în vedere apariția grupurilor de interese cuprinzătoare (Olson, 1999, pp. 77-80). Grupurile de interese cuprinzătoare pun bazele modelului corporatist de elaborare a politicilor publice. Modelul corporatist presupune existența unor negocieri între diferitele grupuri sociale relevante, precum și între ele și guvern. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interese, și corporatismul liberal
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interese, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. Modelul etatist corporatist de organizare presupune creșterea influenței guvernului în activitățile economice desfășurate de actorii sociali. În sistemul corporatist, statul este unul dintre principalii actori implicați în tranzacțiile sociale. Atât în concepția asupra corporatismului dezvoltată în spațiul românesc de Manoilescu (1938), cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
influențează apariția și activitatea grupurilor de interese, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. Modelul etatist corporatist de organizare presupune creșterea influenței guvernului în activitățile economice desfășurate de actorii sociali. În sistemul corporatist, statul este unul dintre principalii actori implicați în tranzacțiile sociale. Atât în concepția asupra corporatismului dezvoltată în spațiul românesc de Manoilescu (1938), cât și în concepția occidentală a lui Schmitter (1979), statul are un rol definitoriu în agregarea intereselor existente
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
corporatismului dezvoltată în spațiul românesc de Manoilescu (1938), cât și în concepția occidentală a lui Schmitter (1979), statul are un rol definitoriu în agregarea intereselor existente la nivel social și în formarea și recunoașterea grupurilor de interese. Prin susținerea modului corporatist de organizare a societății, Manoilescu argumentează necesitatea apariției unui mijloc instituțional de rezolvare adiferitelor conflicte sociale. Principalul mijloc de rezolvare a acestor conflicteconstă în creșterea influenței statului. Rolul principal al organizării corporatiste este de a reduce externalitățile acțiunii sociale a
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
the United States”, Journal of Libertarian Studies, 11, 2-3, 75. Rothbard, Murray, 2002, For a New Liberty, OnlineEdition, Ludwig von Mises Institute. Schmitter, Phillipe C., 1979, „Still the Century of Corporatism”, în Gerhard Lehmbruch și Philippe C. Schmitter, Trends toward Corporatist Intermediation (pp. 7-52), Sage, Londra. Tullock, Gordon, 1997, „The Economic Theory of Bureaucracy”, în Michael Hill (ed.), The Policy Process: A Reader (pp. 87-96), Prentice Hall/Harvester Wheatsheaf, Londra. Wallis, Joe; Dollery, Brian, 2002, „Wolf’s Model: Government Failure and
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pot fi decât acelea care, izvorând din cugetul dăscălimei, vor da un nou suflet, sau cel puțin o nouă Însuflețire profesoratului de toate gradele. Nu din afară, ci dinăuntrul școalei trebuie deci să Înceapă reforma”. Prin comparație cu managementul strategic corporatist, managementul strategic universitar ar trebui să gândească dinamica profesurilor În contextul extern competițional: Așa cum Într-o corporație o nouă poziție se creează În funcție de politica sa de dezvoltare, nu În funcție de abilitățile angajaților, tot astfel, Într-o universitate o profesură se creează
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
mai îndrăznețe. Peter Katzenstein, de exemplu, arată că națiunile mai mici din vestul Europei, datorită faptului că sunt mai deschise și vulnerabile față de schimbările din economia internațională în comparație cu rivalele lor mai mari, au tendința de a adopta politici de răspuns corporatist bazate pe stabilirea unor rețele de interese și pe o coordonare negociată și nu pe alternativele de piață sau de stat. Dar forma de răspuns corporatist și eficiența sa variază la nivelul țărilor mici, în funcție de temporalizarea din industrie, experiența lor
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
internațională în comparație cu rivalele lor mai mari, au tendința de a adopta politici de răspuns corporatist bazate pe stabilirea unor rețele de interese și pe o coordonare negociată și nu pe alternativele de piață sau de stat. Dar forma de răspuns corporatist și eficiența sa variază la nivelul țărilor mici, în funcție de temporalizarea din industrie, experiența lor din război și puterea grupurilor sociale.1 În mod similar, Alexander Hicks efectuează o analiză calitativă booleană cu privire la consolidarea statelor cu/de asistență socială din vestul
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
favorabile; alte noi inițiative tind să fie continuări ale activităților prezente. Mai mult, un mare număr de manageri din subunități cunosc bine detaliile strategice și operaționale ale firmei, astfel Încât participarea la formularea strategiei este mai curând largă decât restrânsă. Managementul corporatist poate fi implicat neoficial În faza elaborării strategiei, exercitând o influență de sus În jos, așa cum a fost strategia asamblată. Acest tip de management așteaptă adeseori ca toate subunitățile să folosească aceeași documentație standardizată pentru a susține strategia și a
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
folosească aceeași documentație standardizată pentru a susține strategia și a o prezenta spre aprobare. Dezavantajul principal al formulării strategiei de jos În sus este acela că, Întrucât strategia fiecărei subunități este specifică, agregarea tuturor acestor strategii În una de tip corporatist poate duce la un conglomerat lipsit de unitate și care nu se potrivește cu resursele și obiectivele firmei ca Întreg. În cele din urmă, se acceptă mai multe strategii de afaceri, fiecare elaborată izolat de celelalte și În concordanță cu
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
regularitate. Între fazele formulării, managerii subunităților sunt concentrați În principal asupra sarcinilor de implementare a strategiei. 2. Elaborarea strategiei de sus În jos Această metodă se aplică la agenții economici pentru care formularea strategiei este recunoscută ca fiind domeniul managementului corporatist. Spre deosebire de prima metodă, numai o mică parte dintre managerii firmei sunt implicați direct În procesul formulării strategiei. Astfel, strategia este o reflectare a judecății manageriatului superior despre cum este mai bine să se atingă obiectivele finale, orice conflict care poate
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
atractiv; concurenții și investitorii percep compania ca un Învingător și pericolele de acaparare sunt mult mai reduse. Prin urmare, managerul general se bucură de un plus de satisfacție și de securitate personală (Dalton și Kesner, 1985, p. 38). La nivel corporatist există două mari strategii de creștere: - concentrarea În cadrul unui sector, atunci când acesta este deosebit de atractiv din punctul de vedere al profitabilității, ratei de creștere etc.; - diversificarea și urmărirea creșterii În alte sectoare. Aceste strategii principale se pot realiza atât prin
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
prin compensarea beneficiilor peste medie ale diverselor afaceri individuale cu cele sub medie; • maximizarea valorii oferite tuturor stakeholder-ilor prin alegerea atentă a sectoarelor și a partenerilor de afaceri. Diversificarea de tip conglomerat exercită În schimb o mare presiune asupra managementului corporatist, din punctul de vedere al timpului dedicat supravegherii portofoliului și a resurselor investite. Compatibilitatea diverselor afaceri și dezvoltarea sinergiilor este neapărat necesară; fără o „potrivire strategică”, rezultatele Întregului sunt inferioare sumei rezultatelor individuale datorită efortului sporit depus pentru coordonare și
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Găsește ceva cu care simți că te poți confrunta relaxat și modelează-ți afacerea pe aceleași baze sănătoase”. Atât inovațiile, cât și strategiile tehnologice și antreprenoriale evoluează continuu și interdependent la nivel funcțional, la cel al afacerii și la cel corporatist. Generalizarea practicilor manageriale inovaționale și antreprenoriale la nivel național și global tinde spre crearea inovațiilor de sistem. 3.9.8. Inovații de sistemtc "3.9.8. Inovații de sistem" Inovațiile pot viza un anumit produs (fibrele sintetice - Du Pont), un
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În decizii de afaceri, făcând loc inovației de produse și proces, precum și perspectivei antreprenoriale. • Organizarea modulară a procesului de producție combină avantajele standardizării și a strategiilor de cost la nivelul afacerilor și/sau departamentelor funcționale cu avantajele flexibilității la nivel corporatist; prin dezvoltarea implicită a comunicării, fabrica viitorului va deveni o rețea de informații, cu noduri funcționale la toate nivelurile. Prin urmare, partea de manufacturare este procentul din vânzările totale dintr-un anumit sector, sub orice marcă, deținut de un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a sporit numărul de concepte la saloanele auto, permițând firmelor să testeze reacția publicului la designuri noi. Pe măsură ce designerii-vedetă controlează bugete tot mai mari, instrumente tehnologice tot mai performante și subordonați tot mai numeroși, crește și puterea lor În domeniul corporatist. Carlos Ghosn - un geniu al automobiluluitc "Carlos Ghosn - un geniu al automobilului" Despre Carlos Ghosn se spune că este cel mai mare talent din industria auto mondială. La cinci ani de când a plecat de la Renault pentru a deveni președinte al
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]