2,406 matches
-
a introdus această scrisoare către Papa S. Inocențiu I24. În versiunea paladiană a scrisorii citim că Sfântul Ioan se adresează și lui Venerius, episcop de Milano, și lui Cromatius, Episcop de Aguileia 25, informație care lipsește din scrisoarea existentă în corpus 26. Din forma în care este prezentată, se pare că intenția lui Paladie (care este cea mai de încredere autoritate pentru viața Sfântului) a fost ca această declarație să apară ca o notă la scrisoare, dar că aceasta a fost
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
o varia lectio, în lipsa, totuși, a celei mai importante dintre numeroasele varia lectiones care iau naștere din compararea celor două texte ale scrisorii și care, ambele, din numărul și caracterul lor, par a declara că relația principal-secundar dintre scrisoarea din corpus și scrisoarea din Dialogus este vagă, deși nu chiar atât de distinctă cum s-a sugerat 27. Sfântul Ioan îi scrie Papei S. Inocențiu I în scopul de a aduce la cunoștința Episcopului Romei ilegalitățile comise în Constantinopol, de a
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
Ion Negoițescu la Ana Blandiana, opul, într-o ediție de vie circulație este destinat a-l apropia pe poet de noi cercuri de cititori, cei fideli având deja în raftul bibliotecii un încă și mai vast volum de identică speță. Corpusul antologic a 24 de volume, apărute între anii 1968-2011, acoperă câmp larg din scrierile lirice ale poetului, edificator, de o certă fidelitate față de ceea ce pot uneltele lui.Selecția dă la iveală și ochiul criticului față de propria-i producție - de pildă
De Opera omnia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3117_a_4442]
-
acribie, la respectivele interviuri (mai cu seamă la cel din 2009, pe care deja l-am menționat). Când, alteori, are de elucidat chestiuni ce țin de presupuse raporturi umane controversate (e.g. cu Mircea Zaciu), Ion Brad extrage chiar, dintr-un corpus ce pare infinit, scrisori care infirmă (cum altfel?) opinia curentă. Rigoarea aceasta n-are cum să nu placă. Mai ales când e practicat fără vehemență, fără agresivitate, fără afectare. Autorul nu se disculpă. Ce e de asumat, își asumă cu
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]
-
în orig.) (n.t.). 5 Guy Hardy și Basil Beeston au fost doi dintre prietenii cei mai apropiați ai lui John Fowles de la Oxford, împărtășind interesul acestuia pentru natură și pentru plantele și animalele sălbatice. Guy Hardy a urmat colegiul Corpus Christi și a fost împreună cu Fowles în Norvegia, într-o călătorie de studii ornitologice. Basil Beeston a studiat ingineria la New College. 6 Este vorba de Fred „Podge” Porter și soția lui, Eileen. Podge, care s-a cunoscut cu John
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
Nicolae Scurtu Literatura epistolară a lui N. iorga (1871 - 1940) este una dintre cele mai bogate, mai diverse si mai interesante din cultura noastră. Cercetat cu minuțiozitate, catalogat, adnotat si publicat în trei ample tomuri 1, acest corpus epistolar se constituie astăzi într-un autentic reper științific, moral si intelectual. Relațiile și dialogurile epistolare pe care cărturarul le-a întreținut cu atâția dintre contemporanii săi relevă prioritar interesul și pasiunea pentru studierea profundă a tuturor formelor și faptelor
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
o lectură indirectă și preia poezia anterioară prin filtre cronologice succesive. Rodul acestei alchimii: iluzia că s-a atins o esență atemporală extrasă din cele mai nobile surse. Aflat în căutarea unui „imuabil tematic“, a cîtorva invariante prezente în imensul corpus poetic ce se întindea pe două milenii și jumătate, Philippide s-a oprit la meditația filozofică, la versurile care încearcă să fixeze poziția omului în univers, fragilitatea lui cumplită, iremediabila lui izolare. Suplimentul acestei obsesii literare europene, din Antichitate și
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
de altminteri, ilustrează un procedeu frecvent în practica lui Băieșu, care își transforma cu ușurință prozele în texte dramatice sau în scheciuri, datorită conținutului lor teatral intrinsec. Însă atât piesele într-un act, cât și dramatizările, puteau fi reprezentate, în corpusul ediției, și de alte texte decât de acestea două. Escrocii în aer liber mi se pare un text mai bun decât Experimentul, după cum și Cine sapă groapa altuia este cu siguranță mai ofertant sub toate aspectele (inclusiv ca pretext pentru
Băieșu esențial by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3034_a_4359]
-
pag. Dacă e adevărat că acest volum a apărut în 2012 (și nu e vorba de o simplă eroare de datare, cum se mai întâmplă), atunci lipsa de reacție a criticii noastre mi se pare cu totul inexplicabilă. Publicarea unui corpus de scrisori pe care și le-au trimis, unul altuia, Mircea Zaciu și Marian Papahagi ar trebui să reprezinte, totuși, un eveniment. De vină, mă gândesc, s-ar putea să fie și titlul (ales de îngrijitoarea ediției, Lucia Papahagi), care
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
fără numitor comun. De acest fapt au început să se convingă și ,optzeciștii" (cei mai lucizi dintre ei), care tot mai frecvent, în ultima vreme, renunță la perspectiva cenaclistă asupra literaturii, în favoarea unei abordări cu miză pronunțat individuală. Rămâne un corpus teoretic, doctrinar, însă acesta e retras în fundal, diminuat ca pondere și semnificație, lăsând să apară în prim-plan amprenta și conturul eului: torsiunea chinuitoare, dar atât de expresivă, a scriitorului singur, cu desăvârșire singur, în fața paginii albe. Dacă majoritatea
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
în serviciul națiunii, în virtutea unei credințe de sorginte iluminista"38. La rândul sau Vintilă Mihăilescu amendă într-o dezbatere afirmația lui Rose-Marie Lagrave că opera și acțiunile lui Gusti au fost matricea versiunii românești a fascismului, nu atât printr-un corpus doctrinar definit, cât prin efectele organizatorice propuse, permise de o lipsă de reflecție critică"39. Or, tocmai cercetarea socială a satului românesc, care era fie idealizat ideologic, fie prea puțin cunoscut în epoca, proiectul monografiei pentru cunoașterea realităților societății românești
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
clară a legăturii dintre Școală Gusti și legionari. Ipoteza hard ar putea fi rezumata astfel: prin tot ce a făcut, totul indică faptul că opera și acțiunea lui Gusti au fost matricea versiunii românești a fascismului. Nu atât printr-un corpus doctrinar definit, cât prin efectele organizatorice propuse, permise de această lipsă de reflecție critică. Deci, gândirea și practica, acțiunea școlii gustiene, constituie matricea fascismului autohton, a legionarismului. Dar această afirmație se bazează mai mult pe o analogie sau o coincidență
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
destul de grav. Există apoi ipoteza soft, care este mult mai largă - aproape dominantă în Occident, în general, si in Franța în particular. Și anume o serie întreagă de elemente în teoria și practica lui Gusti, spune Rose-Marie Lagrave, constituie un corpus reciclabil, cu o miză naționalistă clară, care a dus la legionarism, dar și la național-comunism. Ceea ce, într-un fel, sigur că este adevărat, dar numai într-un fel... Pentru că fără Darwin nu ar fi existat darwinism social, fără darwinism social
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
1989 (pe care, pentru obiectivitate, prefer să nu o numesc post-comunistă) la ceea ce s-a întamplat în republică România dintre 1948 și 1989 ridică aceeași problemă a memoriei. Din acest punct de vedere, cartea lui Reynald Secher se alătură unui corpus teoretic 3 care discută relația dintre memorie și genocid foarte util în procesul de înțelegere a continuităților și rupturilor care s-au petrecut în Republică România, din 1948 și până în prezent (desigur, este foarte grăitoare opțiunea Adunării Constituante și a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
mă determină să nu dau exemple; suprimările din texte nu s-au datorat editorilor, ci factorului politic care exercita o foarte vigilentă cenzură ideologică în numele clasei muncitoare. Așadar, pe lângă faptul că este firesc ca fiecare generație să alcătuiască propriul ei corpus de ediții, situația deplorabilă în care ne aflăm și din acest punct de vedere ne obligă să reluăm toate edițiile spre a oferi publicuului românesc și străin ediții complete ale scriitorilor români. Subliniind aceast imperativ cultural, Nicolae Manolescu s-a
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
nimic pentru a așeza institutele Academiei pe baze moderne, similare celor ale institutelor de cercetare umaniste din Europa și Statele Unite. Atunci am făcut pentru prima oară propunerea ca funcția principală a Institutului de Istorie și Teorie Literară să fie realizarea corpusului literaturii române. Așa cum se procedează la instituțiile umaniste similare din străinătate, să fie încheiate contracte pe termen limitat pentru pregătirea și publicarea unei ediții. Numărul de contracte va fi în funcție de resursele financiare. Pe răstimpul derulării contractului, cercetătorul editor va primi
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
putea înscrie la doctorat având ca teză pricipală studiul introductiv al ediției, iar textul propriu-zis și comentariile, teză complementară, doctorat care va putea fi lucrat în cadrul unui contract cu Institutul ,G. Călinescu". în acest fel se va putea demara alcătuirea corpusului literaturii române, un proiect de foarte lungă durată, și se va putea constitui o echipă de editori din rândul tinerei generații care să ducă mai departe o tradiție ilustră în cultura română. Să nu uităm, de pildă, că într-o
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
al grecului Aratos a fost editat de profesorul român Victor Buescu! Demararea unui asemenea program va fi benefică și din punctul de vedere al prestigiului culturii noastre; orice țară de cultură are cel puțin o colecție de ediții critice; inaugurarea corpusului va demonstra spiritul european care ne animă și din acest punct de vedere. Or, prestigiul culturii române este o chestiune mult prea importantă spre a nu fi tratată cu maximă seriozitate. Artele care beneficiază de limbaje universale se bucură de
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
de termenul histōr - referitoare, în mod special, la raportul între/dintre emițătorul și receptorul materialului arhivat, operație întreprinsă cu instrumente istorice ilustrative utilizate în/pentru particularizarea corelației cu nuanțe recesive între/dintre loc - procedura de analiză - construirea și interpretarea unui corpus de texte, intuind prin mișcarea feministă din anii interbelici un spațiu privilegiat/ un indiciar. De asemenea, se precizează - din perspectiva modalității istorice sugerate de Michel de Certeau -circumstanțele evenimentului fondator, se studiază parcurgerea intervalelor de timp din existența mișcării feministe
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ce și-au aflat moartea prin gheara ideologiilor alimentate de intoleranță și prin politicile totalitare bazate pe dictatură și încălcarea libertăților omului". Și acestea nu sînt vorbe convenționale. Căci poeta inserează în corpul liric protestul d-sale sarcastic-interogativ: , Somnul în corpus hermeticum I. se cuvine să înțeleg. și înțelegînd să/ admir și să fiu fericită. dar estului nu i se cere iertare./ cum să ceri iertare unui număr prim? estul este un punct cardinal de unde/ răsare, senzuală, moartea. cine i-ar
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
acuratețea restituirii și fidelitatea cu care sunt respectate criteriile transcrierii interpretative, într-o cronică a edițiilor publicată la timpul potrivit și reluată în volumul său Interpretări (Ed. Eminescu, 1988, p. 209-214). Tot acolo, Z. Ornea mai nota, în legătură cu finalizarea întregului corpus de Opere Hasdeu în ediția critică începută sub bune auspicii: Să sperăm că soarta ediției va fi fastă, că ea va apărea toată, într-un ritm care să dea și generației mele șansa de a o putea citi și comenta
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
zece volume din opera lui Hasdeu, în afara ediției critice, dar care pot intra în serie. Speranțe sunt, căci Stancu Ilin și I. Oprișan sunt editori cu merite incontestabile, dar programul editorial nu se leagă într-o coerență dezirabilă, într-un corpus unitar.
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
Dicomesiei, partea a doua (din care au apărut numai fragmente) din Cartea Milionarului, ca de un volum încheiat. Într-un interviu, autorul afirma că are un volum de memorii de peste o mie de pagini. Deci, probabil că misiunea realizării unui corpus de opere complete Ștefan Bănulescu este rezervată unui viitor incert. Să ne bucurăm însă deocamdată de ceea ce avem acum: o imagine de ansamblu a operei bănulesciene cunoscute până în acest moment. Meritele acestei ediții, realizate foarte meticulos și profesionist de Oana
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
topesc în flăcări (Chișinău, 1999), Esența ființei. (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene (Chișinău, 2003, Iași, 2007); a coordonat, de asemenea, cele opt volume din Opere eminesciene (Chișinău, 2001), a făcut parte din colectivul de editare al vol. I-X, Corpus Eminescu ( pref. Eugen Simion, București-Chișinău, 1998-2000), a scris, împreună cu Eugen Simion, portretul-sinteză al lui Eminescu din Dicționarul General al Literaturii Române (E-K, București, 2006), a prefațat diverse studii, a susținut numeroase comunicări despre Poet etc. și, parafrazându-l pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cifră impresionantă. Am analizat și voi mai analiza calitatea unora dintre aceste ediții. Merita ca, într-un fel sau altul, această realizare să fie evidențiată la Târgul Gaudeamus. Închei periplul cu un ultim popas, la Editura Saeculum I. O., unde Corpusul receptării critice a operei lui M. Eminescu, inițiat în urmă cu doi ani, când au apărut trei volume corespunzătoare secolului XIX, se completează cu alte cinci volume, care acoperă intervalul 1901-martie 1908, într-o ediție critică de I. Oprișan și
Clasicii români la Târg by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11072_a_12397]