532 matches
-
Bestiei cu Cozi. "Riringan" este un fel de ochi-roată care permite utilizatorului să vadă chakra și jutsul dușmanului. Acest tip de ochi-roată este chiar mai puternic decât Marele Jutsu Înțelept. Acest Riringan este descoperit de Boruto, fiul lui Naruto. Sigiliul Cosașului/al Morții cu Coasa (屍鬼封尽 Shiki Fūjin, lit. "Demonul morții înghițitor de sigiliu") este un jutsu de sigilare sinucigaș, interzis, în care utilizatorul invocă o entitate numită Cosașul (死神, "Shinigami") care vine în spatele său și-și trece brațul prin stomacul
Jutsu (Naruto) () [Corola-website/Science/337255_a_338584]
-
Jutsu Înțelept. Acest Riringan este descoperit de Boruto, fiul lui Naruto. Sigiliul Cosașului/al Morții cu Coasa (屍鬼封尽 Shiki Fūjin, lit. "Demonul morții înghițitor de sigiliu") este un jutsu de sigilare sinucigaș, interzis, în care utilizatorul invocă o entitate numită Cosașul (死神, "Shinigami") care vine în spatele său și-și trece brațul prin stomacul lui pentru a înșfăca sufletul țintei și a-l trage în trupul lui. Odată sigilarea efectuată, Cosașul Morții va absorbi ambele suflete, atât al utilizatorului cât și al
Jutsu (Naruto) () [Corola-website/Science/337255_a_338584]
-
de sigilare sinucigaș, interzis, în care utilizatorul invocă o entitate numită Cosașul (死神, "Shinigami") care vine în spatele său și-și trece brațul prin stomacul lui pentru a înșfăca sufletul țintei și a-l trage în trupul lui. Odată sigilarea efectuată, Cosașul Morții va absorbi ambele suflete, atât al utilizatorului cât și al celui sigilat, făcând astfel ca cei doi combatanți să fie închiși în stomacul Cosașului pentru veșnicie. Totuși, în cazul în care doar o parte a sufletului țintei este sigilată
Jutsu (Naruto) () [Corola-website/Science/337255_a_338584]
-
pentru a înșfăca sufletul țintei și a-l trage în trupul lui. Odată sigilarea efectuată, Cosașul Morții va absorbi ambele suflete, atât al utilizatorului cât și al celui sigilat, făcând astfel ca cei doi combatanți să fie închiși în stomacul Cosașului pentru veșnicie. Totuși, în cazul în care doar o parte a sufletului țintei este sigilată, partea corespunzătoare a trupului este paralizată și îndură o necroză extrem de dureroasă. Numai cel de Al Treilea și cel de Al Patrulea Hokage au executat
Jutsu (Naruto) () [Corola-website/Science/337255_a_338584]
-
veșnicie. Totuși, în cazul în care doar o parte a sufletului țintei este sigilată, partea corespunzătoare a trupului este paralizată și îndură o necroză extrem de dureroasă. Numai cel de Al Treilea și cel de Al Patrulea Hokage au executat Sigiliul Cosașului Morții în lupta lor cu Orochimaru și, repectiv, Kurama. În ambele cazuri, ambii Hokage au fost siliți să ia cu ei, pe lumea cealaltă, doar o parte a oponenților lor: Minato îi ia lui Kurama partea Yin, în timp ce Hiruzen este
Jutsu (Naruto) () [Corola-website/Science/337255_a_338584]
-
ca să-l împiedice pe fostul său pupil să mai utilizeze vreodată vreun jutsu. Mai târziu, în Partea aII-a, în evenimentele din timpul celui de Al Patrulea Mare Război Ninja, Orochimaru folosește o mască a clanului Uzumaki pentru a invoca Cosașul Morții într-o mișcare riscantă și rupe Sigiliul Cosașului Morții, despicând larg stomacul demonului, din care vor ieși reînviați cei patru Hokage, iar Orochimaru își va recupera partea de suflet pierdută cu un an înainte. Arta Ninja: Regenerarea mitotică (創造再生
Jutsu (Naruto) () [Corola-website/Science/337255_a_338584]
-
utilizeze vreodată vreun jutsu. Mai târziu, în Partea aII-a, în evenimentele din timpul celui de Al Patrulea Mare Război Ninja, Orochimaru folosește o mască a clanului Uzumaki pentru a invoca Cosașul Morții într-o mișcare riscantă și rupe Sigiliul Cosașului Morții, despicând larg stomacul demonului, din care vor ieși reînviați cei patru Hokage, iar Orochimaru își va recupera partea de suflet pierdută cu un an înainte. Arta Ninja: Regenerarea mitotică (創造再生 "Sōzō Saisei", lit. "Renașterea creației") este apogeul absolut al
Jutsu (Naruto) () [Corola-website/Science/337255_a_338584]
-
Printre aceste artropode menționăm rarități cum ar fi păianjenul veninos „văduva neagră” ("Lactrodectus tredecimguttatus") a cărui prezență pe insulă a fost semnalată în anul 1965, și miriapodul "Scolopendra cingulata". Printre insecte, Insula Popina este singurul loc din lume unde găsim cosașul endemic "Isophya dobrogensis". În anul 1985, regizorul Ion Bostan (1914-1992) a realizat un film documentar cu titlul „Balena de piatră (Insula Popina)” în Ciclul "Delta Dunării - sanctuar al naturii... Delta insolită". În anul 2002 s-a editat colecția de proză
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
lipan ("Thymallus thymallus"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus") zglăvoc ("Cottus gobio"), zglăvoaca pestrița ("Cottus coecilopus"), păstrăv de apă dulce ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), scobar ("Chondrostoma nasus"); Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens" și doi cărăbuși ("Cărăbuș hampei, Cărăbuș zawadszkii" ), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"); precum și câteva specii rare de fluturi: "Parnassius mnemosyne" (apolonul negru), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), salamandră ("Salamandra salamandra"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata "); pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus") și insecte: fluture ("Apatura metis"), cosaș de stepă ("Saga pedo") În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, muzee, arii naturale protejate); astfel: Reportaj
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
Bustul lui Dimitrie Micescu", fost primar în Câmpulung Muscel (1903 - 1904 ), turnat în bronz în 1910 a colaborat cu Wladimir Hegel și Carol Storck la monumentul lui Dinicu Golescu din București, ridicat în 1908. O serie de lucrări sunt: “Păstor”, “Cosași”, “La fântână”, “Încărcător în port” (toate, statuete în bronz, 1913), “Mărășești - 6 august 1917”, “Bust de copil” și “Puțin repaus” (statuete din bronz, 1926), “Soldat în atac” (gips), “Ciobănaș călare”, “Ciobănaș în repaus”, “Ciobănaș”, “Bust de copil”(bronzuri) și “Bust
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
variegata"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), viperă ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp (Lacerta agilis); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"); Insecte: fluturele tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"); Păsări (migratoare și de pasaj) protejate prin "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
cunoscută de localnici sub denumirea populară de asprete; Amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Nevertebrate: croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), un cărăbuș din specia "Carabus variolosus", cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), racul de râu ("Astacus astacus"), melc de livadă ("Helix pomatia"); precum și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
populară de asprete; Amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Nevertebrate: croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), un cărăbuș din specia "Carabus variolosus", cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), racul de râu ("Astacus astacus"), melc de livadă ("Helix pomatia"); precum și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quqrcus patrea"), gârniță ("Quercus frainetto
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), un ortopter endemic pentru această zonă. Flora rezervației este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: pin silvestru ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
realizat la Palatul Regal ("Apoteoză"), la Palatul lui Gheorghe Cantacuzino, la Palatul lui Ioan Kalinderu, la Capela Cimitirului Bellu, la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
realizat la Palatul Regal ("Apoteoză"), la Palatul lui Gheorghe Cantacuzino, la Palatul lui Ioan Kalinderu, la Capela Cimitirului Bellu, la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
pe parcursul vieții lui o serie de picturi monumentale pe pânză, dintre care se remarcă cele cu tematică istorică "Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare" și "Portretul lui Mihai Viteazul", peisajul "Valea Oltului" și lucrarea din tematica rurală intitulată "Cosașii". Cum singur a declarat că monumentalul se realizează cel mai bine în frescă, Verona a executat o serie de lucrări de pictură murală care au devenit celebre. Aspirația lui către monumental s-a concretizat în final și în realizarea "" în
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
lui către monumental s-a concretizat în final și în realizarea "" în colaborare cu sculptorul Cornel Medrea. Aceasta a fost ultima lui lucrare de mari dimensiuni și singura în domeniul sculpturii.. În anul 1906 a realizat lucrarea de artă monumentală "Cosașii" care a ocupat un întreg perete al Prefecturii din Botoșani construită în onoarea Regelui Carol I de celebrul arhitect Petre Antonescu în anul 1906. În anul 1957 când Ion Zurescu și-a publicat biografia referitoare la artist, acesta a menționat
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
referitoare la artist, acesta a menționat că lucrarea "" era încă prezentă pe peretele Sfatului Raional Botoșani, noua titulatură comunistă dată clădirii vechii prefecturi. Astăzi monumentala pictură este expusă la Muzeul Județean Botoșani care ființează în aceeași clădire a prefecturii. Lucrarea "Cosașii" a fost făcută la Botoșani și a rămas istoriei ca una dintre cele mai ample picturi monumentale pe care artistul a realizat-o. Aruncând o simplă privire asupra lucrării se relevă multiplele resurse ale talentului celui care a executat-o
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"); Pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: patru specii de fluturi: "Leptidea morsei", "Hypodryas maturna", "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Lycaena dispar" (fluturașul-purpuriu); precum și un ortopter din specia "Pholidoptera transsylvanica" (cosașul transilvan). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
anului, " o zi muncă " reprezentând realizarea unei norme de producție a cărei valoare era cunoscută doar la finele anului, când se încheia anul agricol. La recoltarea grâului fiecare echipă vegetală era împărțită în subechipe, alcătuite din 9 oameni, respectiv 3 cosași, 3 secerătoare { femei care adunau grâul cu secera, după cosaș } și 3 legători {legau snopii de griu { în general femei sau elevi de circa 12 - 14 ani }. La sfârșitul anului, după ce se contabiliza producția totală pe fiecare cultură, se achită
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a cărei valoare era cunoscută doar la finele anului, când se încheia anul agricol. La recoltarea grâului fiecare echipă vegetală era împărțită în subechipe, alcătuite din 9 oameni, respectiv 3 cosași, 3 secerătoare { femei care adunau grâul cu secera, după cosaș } și 3 legători {legau snopii de griu { în general femei sau elevi de circa 12 - 14 ani }. La sfârșitul anului, după ce se contabiliza producția totală pe fiecare cultură, se achită cu prioritate obligațiile contractuale față de stat, apoi plata la SMA
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
făcut obiectul unor dosare penale, mai ales în perioada 1980 - 1989. Această metodă de organizare a muncii,în echipă și subechipă, a disparut odată cu apariția combinelor de cereale autopropulsate produse la "Semănătoarea " București. Apariția combinelor autopropulsate a dus la dispariția cosașilor, a secerătorilor și legătorilor. De asemenea s-a înlăturat transportul din câmp a clăilor de grâu și au dispărut din peisajul sătesc " Ariile "- adica locurile de treierat cu Batoza { și de colectare a cotelor }. După apariția combinelor s-a trecut
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
84.500 hectare de crescătorii piscicole, mai mult de 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole și 60 de păstrăvării, cu o suprafață de 44 ha. Principalele specii de pești cultivate sunt: crap comun, caras, ciprinide asiatice (sânger, cosaș, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, șalău, știucă, somn, iar producția din acvacultură era de circa 17.000 de tone anual. Producția de pește din România a scăzut constant începând cu anul 1989. Astfel, dacă imediat după Revoluție, producția națională de pește
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]