565 matches
-
de pe moșiile mănăstirii, iar aceștia vor lucra pentru mănăstire numai șase zile pe an. Incălcările moșiilor mănăstirii Socola nu au încetat însă nici până la 10 aug. 1742 (7250), când voievodul trebuie să dea o împuternicire ca acestea să poată opri cositul fânului fără drept pe moșia Iezărenilor. - Cum se vede treaba, la Iezăreni lucrurile continuau să nu fie în ordine, cu toată intervenția lui vodă, mărite Spirit. - Uite că și viile de la Socola erau lăsate în paragină de cei care le
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
poartă, ca să fie volnic...a merge aice, împregiurul târgului, la mănăstirea Copoului...și să aibă a hotărî și stâlpi o bucată de locu din locul domnescu, ce iaste a târgului Iașilor, cu vii și cu câmpu de arat și de cosit și să ia de-a zece ce ar fi pe locul sfintei mănăstiri călugărașii ce ar fi petrecători în sfânta mănăstire din tot locul după obiceiu.” Apoi, peste cel din 20 feb. 1702 (7210). In acest zapis, vodă se cam
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ogorul din luncă, cel semănat cu ovăz de frate-su Costache și aruncă o privire spre vale. Ceea ce văzu îi îngheță sângele în vine: în vale apăruse Costache care venise cu căruța, însoțit de un fecior, și se apucase de cosit ovăzul verde. șuieră plină de ură către cei doi feciori ai ei: − Ia uitați-vă la vale...Acum trebuie să faceți ceva, ca să ne luăm pământul ce ni se cuvine nouă. Duceți-vă acolo, amestecațil cu pământul, băgați-l în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
tu Ileană, bietul Costache a căzut la pat după ce sa necăjit de moartea lui Gheorghiță. M-am gândit și eu cum am putea să-i ajutăm...Poate că băieții noștri, Mihai și Costică, ar putea să facă o clacă la cosit iarba de pe șes iar fetele lor s-or descurca cu întorsul brazdelor și adunat fânul în căchiți. Dacă și tu te-ai gândit la asta, e bine că acum, în iulie, e tocmai timpul bun de coasă; − Păi atunci să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
legilor simple și ferme fără norme de aplicabilitate ,cele existente sunt greoaie, de multe ori se contrazic și nu oferă posibilități simple de pildă pentru omologarea pensiunilor. Pentru un țăran român obișnuit și format pentru cultivarea pământului, crescutul vitelor sau cositul fânului, hățișul de acte pe care trebuie să le producă pentru omologare este ceva peste puterile lui fizice, intelectuale și financiare. Iar pentru a apela , în genere, la un notar, avocat, specialist autorizat este sinucidere curată, deoarece trebuie să-și
TURISMUL RURAL "NEGRU? by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83099_a_84424]
-
cu un glăsușor argintiu așa de dulce, așa de frumos! Sătenii: moș-Vasile Bujor și alții. Moare în casa veche, cu ferestrele deschise. Pe masă un buchet de sulcină. Căci moare în toiul verii pe când vine pe aripa vântului mireazma fânului cosit... Mulți te înfruntă când ari: de ce tulburi fața pământului; și când sameni: de ce risipești sămânța. Să știi că aceia vor fi cei dintăi cari vor cere să culeagă pentru dânșii. (Iorga) Cu privire la teoria mediului a lui Lovinescu. Să nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ocină și de ohabă și de nimeni neatins, după spusa Domniei mele, lui și copiilor lui și nepoților și trănepoților lui, începând dela vama oilor, de vama porcilor, de vama stupilor, de vama găleritului, de vama vinăriciului, de dijmă, de cositul fânului, de talpe, de copaci, de podvoade, de curătură, adică de celelalte slujbe mari și mici, câte se află în țara singur stăpânitoare a Domniei mele. Și să nu cuteze să-i turbure nici-un sudeț, nici globnic, nici birari, nici
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
știm, ci știm că nouă nu ni s-au dat un ban din aceia. 9. Slujba la domnul nostru nu puțin ne sărăcește, ce-i drept iarna ne lasă două zile pe săptămână, dar vara până ce lucrurile sale le isprăvește, cositul, seceratul, ne mână în fiecare zi și nu ne dă decât un țipău(pâine), când avem însă sărbătoare, atunci ne scoate din casă toți oamenii capabili de lucru, și când careva e în slujba împăratului, îi mână sluga de acasă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru cercetări sau pentru alte lucruri, le dăm întreținere cât putem.... 7. În afară de dare și încasările executorilor apasă greu asupra noastră și faptul că domnul, toate grădinile noastre le paște cu caii săi, apoi pășunatele într-atât le oprește pentru cosit și ierbărit că noi n-avem loc unde să ne paștem vitele.... Pentru aceste mari mizerii sărăcim și ne ruinăm zilnic și poate trebuie să ne pustiim pentru totdeauna. Nu avem nicio plângere contra domnilor căpitani, pentru că din partea lor am
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Țara Românească. Poate și prin aceasta se explică numărul foarte redus de animale rezultat la conscripția din 1722 și în general în cele următoare efectuate în cursul întregului secol al XVIII-lea. Consecința lipsei de nutreț face să apară sporadic cositul al doilea -otava- dar și aceasta numai pe livezile cele mai productive ale satelor situate în apropierea Oltului. Să pătrundem însă în fibra conscripției ordonate de guvernul austro-ungar, efectuată în anii 1721-1722 în întreg districtul Făgărașului și să vedem ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cele două hotare din sus, are și pământul cel mai bun, dar în privință de izvoare cu apă e mai sărac decât cele două din Sud. Atât că-l scaldă râul Bâlea pe granița cu Oprea. Când ne apucam de cosit în Copriniș, locul de fânețe de către Arpașul de Sus, trebuia să-ți duci cu tine apă în ulcior din fântâna de acasă și dacă o gătai trebuia să te duci după apă fie în sat, fie la râul Bâlea sau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
primi mai multe premii, pentru lucrările realizate, dar, cele mai importante au fost cel al societății ”Hanul Ancuței” din 1938 și ”Meritul Cultural”, distincție primită în perioada regimului comunist, în 1968. Dintre picturile celebre ale lui Gheorghe Vânătoru, remarcăm: ”La Cosit”, ”Autoportret”, ”Mitologie”. Se stinge din viață la 20 iulie 1983, lăsând în urma sa o operă impresionantă. Doctorul Lucian Popescu (1904 - 1973 ) O altă personalitatea municipiului Oltenița a fost medicul și activistul pe tărâmul social obștesc, Lucian Popescu. Prin anii ´50
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
a replicat: "Aș cosi mai departe". Da, el ar fi cosit mai departe, deoarece acela era lucru care îi crea cea mai plenară stare de bine. Trebuie să reținem și nuanțele replicii sale. El nu a spus: "aș termina de cosit" sau "aș cosi mai repede", ci "aș cosi mai departe". În cazul în care nu ai în vedere recluziunea între zidurile unei mănăstiri, atunci a sosit timpul să te gîndești serios cum să strîngi cît mai mulți bani pentru a
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
-mpiedice ca el să-și bea și mințile, și căsnicia. Cuvintele însoțeau munca doar atunci când mai mulți lucrau ceva împreună, depinzând unul de altul în mișcările lor. Dar nici atunci întotdeauna. Muncile cele mai grele - căratul sacilor, săpatul șanțurilor, prășitul, cositul - erau o școală a tăcerii. Trupul ți-era prea solicitat ca să te mai cheltuiești în vorbe. Se putea întâmpla ca douăzeci-treizeci de oameni să tacă ore în șir. Uneori, privindu-i, mă gândeam că asist la o scenă în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
prestate de săteni proprietarilor, a statu-quo-ului stabilit în perioada Administrației militare, de 12 zile pe an181. Mai mult, în 1795, Administrația districtuală a interzis cele trei zile pe săptămână de clacă datorate de țărani stăpânilor, stabilite în 1788, pentru arătură, cositul fânului și strânsul recoltei 182. Totodată, în premieră, s-a dispus ca proprietarii de moșii să dea ajutor în produse țăranilor, în cazul unor recolte proaste. Toate acțiunile sale în favoarea țăranilor, l-au pus pe Balș în conflict cu mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
seama de experiențele anterioare, mama avea grijă să plătească dinainte unele treburi ce nu le putea executa personal, plătind cu produse - vegetale, animale, vin și țuică, iar atunci când dispunea, cu bani. Unele lucrări, precum : căratul grâului la arie și treieratul, cositul fânului, aducerea lemnelor din pădure și altele asemănătoare, se făcea schimb de munci între rude. Aici pronunț în mod deosebit pe moș Ion Lăzurcă, Dumnezeu să-l ierte, tare bun suflet a avut. Aceste eforturi au durat ani de zile
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
dintre primii gospodari care a renunțat la boi și a cumpărat și a adus cai din Basarabia. Femeile lucrau în casă, mai ales iarna, inul și cânepa, bumbacul și lâna. Vara, femeile mergeau și la munca câmpului, la prășit, la cosit, la treierat, la cules, dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Școlii primare din satul Lunca, la cererea insistentă a învățătorului Gh. Postoiu. Legislația veche, care reglementează raporturile dintre clăcași și proprietari, prevedea pentru fiecare cap de familie înzestrarea atât cu pământ de arătură, cât și cu loc de pășunat și cosit. Legea rurală din 1864 a avut în vedere ca satele să aib și izlaz, loc de păscut vitele. Locuitorii din Lunca (o parte dintre ei!) au fost împroprietăriți cu 20 hectare păscătoare, folosită în devălmășie. Cele 20 ha păscătoare, situate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru cojocă și 20 prăjini loc de arat; b) pentru aratul și boronitul unei fălci (80 prăjini): 24 lei; c) prășitul de două ori pe o falcă, culesul porumbului și tăiatul cocenilor: 40 lei; d) prăjina de secerat sau de cosit: 0,40 lei; e) o zi de cărat la snopi: 2 lei; f) o zi de lucru la mașina de treierat: 1 leu; g) pentru copiii de 12-14 ani care mânau boii la plug:0,40 lei pe zi; Deosebit de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și plin cu flori, am uitat de oboseală. "Joacă-te prin fîn, Ionică. Adună lui mama un buchet mare de flori", mi-a zis mama, dar tata a intervenit: "Nu, că-mi încurcă fînul și-o să-mi fie greu la cosit". "Nu fi prost!", i-a șoptit mama și l-a cuprins de mijloc, pornind împreună spre marginea poienii. M-am jucat mult prin fîn, l-am încurcat aproape tot și-am rupt un braț de flori. Cînd m-am dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
se îneca încercând să înfulece dintr- odată toată mămăliga ceea. S-a aciuat în podul cu fân al dascălului bisericii de la marginea satului. Era tânăr, puternic, nu- și prea făcea probleme, spărgea lemne, aducea apă, mătura prin curte ajuta la cosit și la prășit în țarină... Cu asta își agonisea blidul zilnic de mâncare și invariabil băutura. Bea vinul ca pe apă. Avea dinainte ca un fel de listă cu sătenii care au nevoie de ajutor în gospodărie și spre seară
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
-se Între ele, războinic Încleștându-se cu alt războinic - se dezlănțui o oroare de nedescris În cuvinte. Cele mai bune arme erau, mai Întâi, pușca, apoi, lancea. Lancea nu se folosea pentru a străpunge, ci, mai degrabă, la agitat, la cosit și la lovit, iar acestea erau metodele Învățate pentru câmpul de luptă. Prin urmare, avantajul consta În lungime și existau lănci cu cozi de toate lungimile, Între patru și șase metri. Soldații de rând erau lipsiți atât de antrenament, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
pustietate (2); rău (2); recoltă (2); roade (2); sec (2); secetă (2); tare (2); trist (2); uscăciuni (2); vin (2); abstinență; Africa; anuală; arde; ardere; ariditate; arși; arșița; atac; bani; belșug; fără bere; biblie; calc; călduroasă; ceartă; chin; chip; cîmpie; cosit; crăpătură; crăpături; crîncenă; cruntă; cumplită; decupare; deficit; depravare; depresie; deșertăciune; devastatoare; dezastru; distrugătoare; dorință; durată; Egipt; engleza; evada; fete; foc; frig; galben; grea; greutate; grîu galben; groaznică; hrană; de idei; izvor; îndelungată; însetare; însetat; lacrimi; lipsa apei; lipsa ploii; lungă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
proprie, de dominare; exercitarea conștientă a autorității etc. Pe de altă parte, gesturile pot fi interpretate prin prisma semnificației, a conținutului lor semantic. Unele gesturi semnifică, de pildă, acțiuni. Astfel, efectuarea gesturilor specifice unor acțiuni (spargerea lemnelor, săparea cu cazmaua, cositul etc.) este suficientă pentru a evoca înseși activitățile respective. Alte gesturi exprimă emoții: frică, spaimă, oroare etc. sau chiar sentimente: dragoste, ură, dispreț, îngâmfare etc. Gesturile reprezintă un limbaj direct, în sensul că înțelegerea lor nu este dependentă de noțiuni
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Munți cu creste de arama-i țin cununa spre Apus Recitator 10: Și din brazdele mănoase se ridică sfânt belșugul Pe vâlcele arcuite de la margini de izvoare Pasc În iarba de mătase mii de turme de mioare; Recitator 11: La cosit, la plug, la sapă sau la seceriș de grâu Vezi flăcăi cu spete late, cu mijlocul strâns În brâu Recitator 12: Sărbătorile de-a rândul pretutindeni joacă hora Și-o blândețe fără margini vezi În ochii tuturora! Cor vorbit: Astfel
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]