488 matches
-
teoretiza și Ion Negoițescu într-un eseu fundamental, Poezia lui Mihai Eminescu, unde criticul distingea între antume și postume ca două dimensiuni ale imaginarului eminescian: una neptunică, de suprafață, ușor idilizată, romanțată, și una plutonică, vizionară, febricitată, grandioasă, sumbră, proiectând cosmogonii și stingeri universale. Ele corespund, până la un punct, celor două tipuri de romantism pe care le identifică Virgil Nemoianu în Îmblânzirea romantismului, un romantism Biedermeier și un Romantism înalt (High Romanticism). Ion Negoițescu trasa un scenariu interesant, dimensiunea plutonică era
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o formă narativă: "Mitologia unui grup este formată din sistemul de tradiții pe care îl împărtășesc membrii acestuia. De asemenea, exprimă felul în care societatea percepe individul și lumea în totalitate, fiind în același timp un sistem moral, o cosmogonie, dar și istorie"243. Abordarea sociologică evidențiază în principal funcțiile pe care mitul le are în societate și cultură fără a-și pune într-adevăr problema originii mitului, întrucât pleacă de la premisa că acesta este creat în interiorul societății. Semiotica abordează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de paradigmă în ceea ce privește studiul mitului. În timp ce pentru mulți antropologi miturile indicau o lipsă de rațiune a societăților primitive, Lévi-Strauss arată că acestea sunt logice, iar sursa logicii mitului vine din faptul că lumea este imaginată și simbolizată în mituri și cosmogonii, care o descriu cu ajutorul simbolurilor preluate din viața de zi cu zi. Prin Pascal Boyer 245, mitul este abordat din perspectivă cognitivistă, autorul francez studiind relația dintre memorie și manifestările culturale. Boyer susține că, pentru a fi credibile și memorabile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
moderne, Thomas Ryba277 consideră că acestea conțin elemente pe baza cărora are loc construcția simbolică a lumii digitale. Din perspectiva lui Ryba, miturile sunt reluate constant în cadrul jocurilor electronice, a căror poveste implică o lume construită narativ sau chiar o cosmogonie. Explicând construcția ontologică a lumii lui Walt Disney, autorul susține că aceasta a filtrat în povești valorile și speranțele americane. "Marele talent al lui Disney, susține Ryba, a fost capacitatea lui de a înțelege dorințele poporului american. Marea sa creație
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Univers 318. Sociologul francez Émile Durkheim afirmă că cele dintâi sisteme de reprezentare pe care omul și le-a făurit despre lume și sine însuși sunt de origine religioasă 319, religiile fiind un set de răspunsuri la teme legate de cosmogonie și divinitate. Arhetipurile sunt întrebări generate de astfel de situații al căror răspuns se găsește în mituri și simboluri. Arhetipul divinității, fertilității și arhetipul liderului sunt întrebări care se obiectivează în funcție de geografia particulară, de specificul societății, de orizontul de așteptare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
morții. Din acest punct avem acces pe terenul unei dialectici mai subtile: nu tot ce înseamnă profan și moarte intră în contabilitatea agentului negativ. Adesea, profanul intră în relație cu sacrul, cel puțin așa cum nu se raportează la da. În cosmogonie, Dumnezeu, înainte de a deveni „cel ce sunt”, pare a „conlucra” cu Diavolul. Pe asemenea căi, negativul (și moartea) cunoaște o serie întreagă de înțelesuri, decriptate de Eliade (și nu numai) în multe dintre lucrările sale. Există o moarte creatoare, pusă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ale lumii și fenomenelor sale, surprinzând credințe și personaje fantastice (zei, eroi etc), mitul este conceput ca o relatare veridică a unor evenimente petrecute în timpuri îndepărtate, imemoriale, explicând structura ontologică a lumii și găsind motivații temeinice ale existenței divinității, cosmogoniei sau antropogoniei. Într-o altă definiție, mai succintă, miturile revelează istoria faptelor ființelor supranaturale, îmbrăcând-o într-o formă veridică. Totodată, miturile exprimă formele creației, ele făcând adesea aluzie sau prezentând în mod direct maniera în care au luat naștere
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
la rangul de mit, ce relatează detaliile specifice ale acestui major eveniment existențial. De la o cultură la alta, au circulat numeroase elemente comune și singulare, care au permis apariția și dezvoltarea miturilor cosmogonice universale. În acest fel, mitul fundamental al cosmogoniei este remarcat în majoritatea mitologiilor, înscriindu-se în mai vastul capitol al creației lumii, care cuprinde atât teogonia, care o precede, cât și antropogonia, care o urmează. Preocupându-se de morfologia și funcția miturilor 98, Eliade conturează în repetate rânduri
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
majoritatea mitologiilor, înscriindu-se în mai vastul capitol al creației lumii, care cuprinde atât teogonia, care o precede, cât și antropogonia, care o urmează. Preocupându-se de morfologia și funcția miturilor 98, Eliade conturează în repetate rânduri caracterul exemplar al cosmogoniei, pe care o prezintă ca pe un "model arhetipal pentru toate creațiile, pe orice plan s-ar desfășura ele: biologic, psihologic, spiritual"99. La fel, sintetizând schema tipologică a miturilor cosmogonice, Kernbach identifică două clase 100 majore ale acestora, pe
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
la modul în care a fost creată lumea. Astfel, el face referire la "facerea lumii dintru început, ex nihilo"101, respectiv la cea realizată din haosul postcatastrofic, perceput mai degrabă ca un act de refacere a lumii în urma potopului universal, cosmogonie recunoscută în terminologia de specialitate drept creația secundă. Cât privește această din urmă tipologie, aluzia celei de a doua creații a lumii se regăsește, la un nivel simbolic, și în mai tânăra tradiție iudeo-creștină, Vechiul Testament evocând "reclădirea" lumii de după potopul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
zeul suprem are menirea de a despărți lumina de întuneric, cerul de pământ sau uscatul de ape, acest moment marcând începutul timpului perceptibil simțurilor omului 102. Din acest punct de vedere, haosul se afirmă ca elementul fundamental al începutului oricărei cosmogonii, dominând sub aspect mitologic starea de existență inițială a lumii înainte de creație, și nu neantul sau starea de inexistență. În acest sens, unul dintre cele mai semnificative exemple ale creației este cel al logosului creator 103, regăsit plenar în numeroase
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
din înțelesurile originare s-au pierdut sau profanat, rezistând doar o serie de semnificații, utilizate în virtutea unor tradiții și obiceiuri. 3.1.2.2. Empiromanția sau piromanția Focul este socotit și el un simbol al divinității. Prezent în mai toate cosmogoniile, focul rămâne, cel puțin în mentalitatea tradițională, un element extrem de important. Așa cum spuneau vechii greci, el este, alături de apă, aer, și pământ, unul dintre cele patru principii primordiale. Din această pricină, simbolistica legată de foc este una extrem de bogată și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
înșelăciunii, pe care o sociologie a minciunii le relevă la nivelul societății omenești, se regăsesc în arhetipala poveste biblică. Și, de la ea încoace, într-o mulțime de alte mituri ale minciunii; căci, așa cum mitul facerii lumii în cele cîteva zile cosmogonia biblică reprezintă arhetipul oricărei alte creații, așa și simbolistica păcatului biblic se regăsește cu aceleași conotații profunde atît în textele mitice, cît și în cele culte. Este suficient să ne amintim, în acest context, că mitica Pandora modelată asemeni lui
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe de o parte, și de la solidaritatea bărbatului cu grăunțele fecundatoare, interpretarea complexului vas-protome ne apare ca o figurare explicită a hierogamiei, necesară în desfășurarea anumitor ritualuri. Un posibil argument ce pare a sprijini ipoteza noastră poate fi găsit în cosmogonia indiană figurată în arta decorativă. Aici, vasul plin apare ca un simbol al feminității aflat în legătură cu „planta Vieții” sau cu altă emblemă a fertilității. De remarcat că vasul este ținut întotdeauna de un zeu, sau semizeu, niciodată de un om
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
naturalist și filosof, Pierre Louis Maupertuis (1698 - 1759). Acesta consideră că materia este vitalizată, activă și gânditoare, cum credea și filosoful Spinoza (1632 - 1677) care identifică substanța „absolut infinită“ cu natura și aceasta cu Dumnezeu. Când Diderot se apropie de „cosmogonia ființei umane“, a lui Maupertuis (Venus physique — 1745) el se apropie cu pasul următor de „fluidul vital“ filosofat de medicul german Karl Linné (1734 - 1815) care, în 1778, în plin Paris, deschide o „clinică“ de magnetism, am spune de 5
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
iveală forțele, declanșează posibilitățile, iar dacă aceste forțe și posibilități sunt întunecate, vina nu este a ciumei sau a teatrului, ci a vieții." Teatrul, pentru a-și regăsi violența constitutivă, trebuie să se scalde din nou în izvoarele miturilor, vechilor cosmogonii. Aceasta fusese deja dorința lui Mallarmé. El trebuie să le semene Misterelor Orfice sau Misterelor din Eleusis care puneau în scenă conflicte arhaice. Actorul trebuie să poată intra în transă, ca și dervișii în cursul dansurilor sacre. Artaud se explică
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
totodată, cum îl prezintă Euripide, cel care revelează bucuria cotidianului, sărbătoarea și realitatea iluziei prin teatru, dar și sângerosul și orgiasticul patron al impulsurilor vitale); orfismul tutelat de Apollo, cu textele sale sacre, mai apropiat de filozofie și propunând o cosmogonie contrară celei hesiodice (dacă aceasta considera ordinea diferențiată ca fiind creată din haos, orficii priveau realitatea ca o cădere în diviziune a Totalității inițiale, a perfecțiunii, prin devorarea lui Dionys de către titani și apoi regenerarea sa), profesând o relație directă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mai creadă în mituri (în miturile tradiționale, mai exact, deoarece, cum vom vedea ulterior, însăși negarea vehementă a mitului dezvăluie o atitudine mitică), formulând primele demitizări, subsumate unor investigații și speculații filozofice menite să treacă "dincolo" de faptele zeilor, în cosmogonie. Aceasta însă vine ca o confirmare a ideii că gândirea sistematică însăși își are originea în mitologie, filozofia continuând mitologia în temele esențiale, precum puterea originilor, eterna reîntoarcere, supremația memoriei etc.46 Deși raționaliștii greci condamnă miturile prezentate de către Homer
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
care ceva semnificativ se întâmplă pentru prima oară. Când viața ia o turnură neprielnică, când evenimentele scapă de sub controlul omului, ea nu mai poate fi reparată, ci doar reîncepută, revenind la origine, care este izvorul de perfecțiune (în ultimă instanță, cosmogonia este modelul pentru orice alt mit de origine, iar timpul ei este unul tare, în contrast cu cel scurs de atunci până în prezent, ignorabil și eliminat prin reactualizarea cosmogoniei).114 Reînnoirea ritualică are rădăcini și în viziunea arhaică a purității și perfecțiunii
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
doar reîncepută, revenind la origine, care este izvorul de perfecțiune (în ultimă instanță, cosmogonia este modelul pentru orice alt mit de origine, iar timpul ei este unul tare, în contrast cu cel scurs de atunci până în prezent, ignorabil și eliminat prin reactualizarea cosmogoniei).114 Reînnoirea ritualică are rădăcini și în viziunea arhaică a purității și perfecțiunii originilor, o viziune vitalistă asupra existenței, puterea și vitalitatea aflându-se în perioada de început, pe măsură ce timpul se scurge crescând și distanța față de origine, deci și impuritatea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
unul autentic, eficient, însă, e necesar ca vestigiile lumii trecute să fie complet eradicate: "pentru ca ceva cu adevărat nou să poată începe, este necesar ca rămășițele și ruinele ciclului vechi să fie complet nimicite", fiindcă orice escatologie presupune și o cosmogonie ulterioară.115 Prestigiul originilor s-a păstrat și în modernitate, conchide Eliade, fapt vizibil în primul rând în Reforma luterană, care încerca recuperarea creștinismului incipient, pur, dar și în Revoluția franceză, care recupera discursiv Roma și Sparta (mai exact anumite
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
inteligența umană insuficient "exersată față de obiect", nivel la care se petrece interferența erelor vârsta de aur -, a omului primordial, a revelației inițiale, a momentelor insolite, a războaielor cerești, a reînnoirii uneltelor, a condiției umane și a evenimentelor cosmice); mitul fenomenologic (cosmogonia, antropogonia, elementele, escatologia, regnurile fabuloase, cadrul astral); mitul cosmografic (teogonia, panteonul, lumile coexistente); mitul transcendental (eroul arhetipal, formele de cultură demonologică, destinul, timpul).129 Mitul mai deține și o funcție etologică, spune autorul, de "control al instinctelor".130 În orice
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cu dreapta indignare a P. S. S. Episcopului de Argeș. Înainte de toate "Romînul" pare a nu știe [ce] însemnează cuvântul "liber-cugetător". Religia, pe lângă vecinicile ei adevăruri morale, pe cari nimeni nu le tăgăduiește, nici le contestă, cuprinde și teze curat teoretice de cosmogonie pe cari biserica însăși nu le ia decât în mod simbolic, abstracție făcând că aproape toate tezele acelea sânt cuprinse în Vechiul Testament și cuprind maniera de a vedea iudaică. Noul Testament, adică temelia bisericii creștine, mai nici nu coprinde teze de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe cari biserica însăși nu le ia decât în mod simbolic, abstracție făcând că aproape toate tezele acelea sânt cuprinse în Vechiul Testament și cuprind maniera de a vedea iudaică. Noul Testament, adică temelia bisericii creștine, mai nici nu coprinde teze de cosmogonie sau de teogonie, încît nici așa-numita liberă-cugetare, care substituie Cărții Facerii doctrine naturaliste, nu are a face de-a dreptul cu miezul bisericii creștine, ci cu accesoriul dogmatic al Testamentului Vechi. Ieie cineva în mod cât de superficial ideea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ordinea întîia de idei dăm de-o antropomorfizare a calităților poporului evreiesc, fanatic și esclusiv, pe când în a doua ordine ne întîmpină spiritul Dumnezeului păcii, îndurării și iubirii de oameni. Libera-cugetare, admițînd-o chiar în cazul de față, consistă din substituirea cosmogoniei biblice prin idei de altă natură, și fiindcă asemene idei, ca toate tezele curat teoretice, ca formulele din matematică sau axiomele geometriei, au a face numai cu adevăruri logice, iar nu cu convingeri și adevăruri morale, de aceea ele, neavând
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]