560 matches
-
vor accepta că trebuie să facă o asemenea alegere. Punctul de vedere tipic al cercetătorului credincios, punct de vedere adoptat astăzi și de reprezentanți autorizați ai multor biserici și confesiuni, este că credința creștină nu implică și acceptarea literală a cosmologiei biblice. Cât privește susținerea lui Plantinga că rezultate mai recente ale cercetării științifice ar fi fost nefavorabile științei darwiniene, ea nu este împărtășită de cvasitotalitatea celor activi în domeniu. Dacă lucrurile ar sta așa cum susține Plantinga, atunci nici un cercetător credincios
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
credința creștină, Augustin scria: „Dacă se întâmplă ca autoritatea Sfintei Scripturi să fie în opoziție clară și sigură cu rațiunea, aceasta trebuie să însemne că persoana, care interpretează Scriptura, nu o înțelege corect.“ Augustin se distanța de interpretarea literală a cosmologiei biblice, scriind că Sfântul Spirit nu ne învață acele lucruri care nu sunt importante pentru mântuirea noastră. Galileo Galilei a urmat această linie de gândire atunci când a fost silit de împrejurări să se clarifice pe deplin în privința relației dintre știință
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
să fie modificată. Nu poate decât surprinde că la distanță de patru secole unii creștini cred că au bune temeiuri pentru a gândi și a acționa într-un mod cu totul diferit. Și este mai mult decât îndoielnic că asumarea cosmologiei biblice drept criteriu de evaluare a pertinenței științifice va fi în măsură să promoveze cauza credinței creștine, cel puțin în rândurile oamenilor instruiți din zilele noastre. Știința darwiniană este pusă uneori sub semnul întrebării, în numele religiei, și de către autori care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pertinenței științifice va fi în măsură să promoveze cauza credinței creștine, cel puțin în rândurile oamenilor instruiți din zilele noastre. Știința darwiniană este pusă uneori sub semnul întrebării, în numele religiei, și de către autori care nu aderă la înțelegerea tradițională a cosmologiei biblice. Examenul critic al teoriei lui Darwin, întreprins în cartea mult discutată a lui Phillip Johnson, Darwin on Trial (1991), este reprezentativ pentru o asemenea poziție. Johnson se delimitează de creaționiștii care susțin adevărul literal al istorisirii biblice a Genezei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Ayala, McMullin, susține însemnătatea unei distincții clare între credința religioasă și știința naturii, respingând „creaționismul științific“ și „proiectul inteligent“, drept încercări neavenite de a oferi o întemeiere științifică religiei. În acord cu Ayala, McMullin ia distanță față de acceptarea literală a cosmologiei Vechiului Testament, ca parte integrantă a credinței creștine. El reia argumentul, pe care îl găsim deja la Galilei, că rațiunea naturală, al cărei exercițiu produce știința naturii, nu poate intra în contradicție cu învățătura revelată. Sensul a ceea ce se spune
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cercetători ai naturii, nu au nici un temei să respingă credințele religioase, din motivul simplu că știința nu are nimic de spus despre temele care constituie până la urmă nucleul credinței religioase. Și anume semnificațiile morale și valorile, și nu cunoașterea universului, cosmologia. Considerațiile lui Gould conferă contururi foarte clare unei poziții pe care a adoptat-o și Darwin, în anii săi târzii. După publicarea Originii speciilor, Darwin a câștigat o conștiință tot mai acută a distincției dintre preocupările științifice și cele religioase
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Universul, zămislind Delimitările și Formele care pun capăt Confuziei. Dumnezeul iudeo-creștin creează toate lucrurile prin Cuvînt. Dacă există Logos, acesta este consubstanțial cu Dumnezeu. În viziunea greacă, toate lucrurile purced din Physis, inclusiv Zeii, iar Logosul este consubstanțial cu Cosmosul. Cosmologia grecilor converge asupra Naturii (Physis) și a Logosului, în vreme ce cosmologia creștină converge asupra lui Dumnezeu. Astfel, revenirea la sursele grecești dă naștere unui curent naturalist care se asociază curentului raționalist, acestea devenind antinomice în raport cu concepția iudeo-creștină asupra lumii. În vreme ce în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
iudeo-creștin creează toate lucrurile prin Cuvînt. Dacă există Logos, acesta este consubstanțial cu Dumnezeu. În viziunea greacă, toate lucrurile purced din Physis, inclusiv Zeii, iar Logosul este consubstanțial cu Cosmosul. Cosmologia grecilor converge asupra Naturii (Physis) și a Logosului, în vreme ce cosmologia creștină converge asupra lui Dumnezeu. Astfel, revenirea la sursele grecești dă naștere unui curent naturalist care se asociază curentului raționalist, acestea devenind antinomice în raport cu concepția iudeo-creștină asupra lumii. În vreme ce în aceasta din urmă statutul omului se definește în raport cu Dumnezeu, care
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Poet's Interpretation of the History of His Own Times din 1954) propun două analize diferite ale operei lui Blake luate că un întreg. În vreme ce primul este preocupat de mituri și de arhetipuri, descriind poezia lui Blake în termenii unei "cosmologii în mișcare", al doilea se concentrează asupra dezvoltării intelectuale a sistemului blakean în ordine simultan istorică și politica (deși, după cum voi arăta în continuare, perspectivele istorico-politice se îngustează în marile epopei, fiind înlocuite de cele estetico-religioase). Ultimul exeget care caută
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în matematică al unor personalități ca Vieta sau Descartes a mers mână în mână cu programul revoluționar al lui Copernic în astronomie și cu cel al lui Galileo în fizică, care apoi s-au contopit în marea realizare a secolului cosmologia matematică a lui Newton bazată pe mecanica lui Newton. Știința "modernă" a secolului al XVII-lea a fost modernă chiar în caracterul său matematic și rămâne paradigma permanentă și de neînlocuit a ceea ce ar trebui să fie cunoașterea științifică în
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ne interesează este utilizarea propriu-zis filozofică a conceptului. Referindu-ne la premisele istorico-filozofice generale care îl fac posibil, ar trebui să facem o lungă expunere în legătură cu manifestarea nihilismului înainte chiar de nașterea termenului. Ar trebui să arătăm, mai ales, cum cosmologia modernă prin concepția sa asupra naturii ca res extensa, cu alte cuvinte doar ca spațiu vid și materie, a provocat exilarea metafizică a omului. La începutul epocii moderne o înfiorătoare constatare a lui Pascal dă măsura transformării profunde pe care
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
modernă prin concepția sa asupra naturii ca res extensa, cu alte cuvinte doar ca spațiu vid și materie, a provocat exilarea metafizică a omului. La începutul epocii moderne o înfiorătoare constatare a lui Pascal dă măsura transformării profunde pe care cosmologia materialistă a adus-o în raport cu poziția metafizică a omului în univers. Prăbușit în nesfârșita imensitate a spațiilor pe care nu le cunosc și care mă ignorează, mă înspăimânt (...)"20. Această lamentare îngrijorată semnalează faptul că noua cosmologie schimbă situarea spirituală
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
profunde pe care cosmologia materialistă a adus-o în raport cu poziția metafizică a omului în univers. Prăbușit în nesfârșita imensitate a spațiilor pe care nu le cunosc și care mă ignorează, mă înspăimânt (...)"20. Această lamentare îngrijorată semnalează faptul că noua cosmologie schimbă situarea spirituală a omului. În universul fizic al cosmologiei moderne, el nu mai poate locui și nu se mai poate simți acasă, așa cum se simțea în cosmosul antic și medieval. Universul este perceput acum ca fiind străin destinului său
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
metafizică a omului în univers. Prăbușit în nesfârșita imensitate a spațiilor pe care nu le cunosc și care mă ignorează, mă înspăimânt (...)"20. Această lamentare îngrijorată semnalează faptul că noua cosmologie schimbă situarea spirituală a omului. În universul fizic al cosmologiei moderne, el nu mai poate locui și nu se mai poate simți acasă, așa cum se simțea în cosmosul antic și medieval. Universul este perceput acum ca fiind străin destinului său individual: îi apare ca o celulă strâmtă în care sufletul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
al inconștientului, arhetipul rămâne izolat în formele ascunse ale gândirii umane, el putând fi cunoscut prin intermediul miturilor și a simbolurilor. Practic, pentru a rămâne conectat cu dimensiunea primordială a arhetipurilor, omul recurge la mituri, prin care se conturează o adevărată cosmologie, se explică existența pe pământ, sunt validate regulile care guvernează societatea și se asigură coeziunea socială și culturală. Toate acestea sunt posibile întrucât "mitul conține în structura sa arhetipul și trezește în individ sentimentul participării la un anumit mysterium tremendum
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
scenarii ale morții, care nu pot fi cuprinse într-o imagine constrîngătoare, reflectată într-o singură carte. Tocmai de aceea se poate spune că majoritatea scrierilor lui Mircea Eliade tratează aspecte ale fenomenologiei și semanticii morții, de la Mitul reintegrării la Cosmologie și alchimie babiloniană, de la Yoga. Nemurire și Libertate la Noaptea de Sînziene, de la Nașteri mistice la povestirea La țigănci. Predominanța acestei teme, totdeauna corelată cu opusul ei, viața (în chip de Eros), relevă structura personalității autorului, direcția destinală a ființei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se limitează la fizica clasică. Spectroscopul, în ciuda simplității lui, este probabil cel mai important instrument științific în sine născocit vreodată. Inventarea lui a permis realizarea mai multor descoperiri științifice de anvergură, în domenii care se întind de la fizica nucleului la cosmologia fizică și la astronomie, încorporând și toate ramurile geologiei, chimiei și medicinei, ceea ce înseamnă un număr mai mare de descoperiri decât ar fi fost posibil cu ajutorul oricărui alt instrument sau combinații de instrumente. În spestroscopie Kirchhoff a avut contribuții hotărâtoare
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Nu numai chimia și biologia au beneficiat de fertilitatea conceptelor din termodinamică (ireversibilitate, ordine/dezordine, entropie, echilibru) ci și un domeniu vechi, dar care a cunoscut în secolul al XX-lea o revigorare conceptuală și metodologică remarcabile. Este vorba de cosmologie. Termenul de gaură neagră desemnează un obiect cosmic ce are un rol deosebit de important în înțelegerea structurii și originii universului. Acest concept a fost introdus de John Wheeler în 1969. Studiul găurilor negre a condus la o situație destul de rară
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Procesul prin care o gaură neagră radiază energie și masă, numit evaporarea găurii negre, are drept consecință faptul că, pe măsură ce pierde masă, ea devine tot mai fierbinte. Din analiza tuturor datelor care provin din domenii diferite ale științei (biologie, chimie, cosmologie) putem constata că noțiunea de ireversibilitate a dobândit în timp valențe complexe. Astfel, în termodinamică, ireversibilitatea proceselor ce părea să ducă la paradoxuri fizice s-a transformat într-o viziune complementară a realității ce poate fi descrisă la nivel microscopic
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
un univers ce se comportă ca un organism viu. Totodată, conceptul de ireversibilitate se leagă de cauzalitate în măsura în care gîndim că un fapt prezent este o consecință a unei interacțiuni anterioare plasate în trecut. Dar așa cum ne dezvăluie fizica cuantică și cosmologia, lumea trebuie reprezentată ca o rețea dinamică de relații între procese. Conceptele de spațiu și timp trebuie reconsiderate și din perspectiva informației pe care suntem capabili să o extragem consumînd timp și energie. Dar această informație este limitată de aria
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Totuși, încă de când a apărut sintagma yin-yang pentru prima dată în China, cuvântul yin a precedat întotdeauna cuvântul yang, iar în limba chineză acest lucru marchează o poziție a superiorității yin care antedatează cu mult apariția patriarhatul în societatea chineză. Cosmologia yin-yang datează încă de la începuturile vagi ale civilizației chineze, cu mult înainte de perioada în care a trăit Lao Zi. Prima referire scrisă la acest termen apare în Yiing, volum scris în jurul anului 1250 î.e.n., în care se menționează: „Amestecul permanent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
unor structuri profunde predeterminate de "Ceva/Cineva" de deasupra ființei umane; ori Biblia este o excepțională "lucrare științifică", sintetizînd cunoștințe rafinate din domeniul disciplinelor socio-umane (psihologie, psihosociologie, filosofie, logică și morală, hermeneutică și semiotică etc.) sau din domeniul științelor naturii (cosmologie, geologie, zoologie, biologie etc.). În realitate, Biblia ar putea fi și una și alta. "Acelora care nu se înșeală" (înțelepții sau cei "săraci cu duhul"?!) le revine sarcina de a acredita cîndva, fără nici un fel de dubiu, o atare supoziție
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
numele și silueta pe retablu, alături de sfânt, spre a-și spori șansele de mântuire. Mai întâi sculptată, apoi pictată, imaginea este la origine și ca funcție mijlocitoare între vii și morți, între oameni și zei; între o comunitate și o cosmologie; între o comunitate de supuși vizibili și societatea forțelor invizibile care-i supun. Această imagine nu este un scop în sine, ci un mijloc de divinație, de apărare, de farmec, de vindecare, de inițiere. Ea integrează cetatea în ordinea naturală
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o lacună, ci o ontologie. Este marca unei plenitudini, nu a unei insuficiențe. Iar considerația redusă față de realizatorii de imagini nu vine numai dintr-o indemnitate socială, ci și dintr-o constatare filosofică de inanitate. În spatele oricărei estetici stă o cosmologie; ca și în spatele refuzului esteticii; iar concepția lor despre originea lucrurilor le dă grecilor, ca și moștenitorilor lor creștini, o abordare intelectualistă a formelor (sofiștii ca Protagoras fiind, neîndoielnic, de o mie de ori mai "artiști" decât filosofii ca Platon
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
unui În-sine ale cărui adevăr și universalitate sunt singurele importante. Nu se discută așadar de gusturi și culori: ele fie sunt o manifestare a Ordinii inițiale și atunci țin direct, în creștinism, de o teologie sau, în Antichitate, de o cosmologie. Fie țin numai de capriciile unei fantezii individuale și nu merită decât un dispreț mai mult sau mai puțin amuzat. În ambele cazuri, descoperire a unei perfecțiuni sau inventare a unei trăsnăi, trecerea prin Frumos este inesențială. În propriul ei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]