613 matches
-
navă cosmică construită de geniile locale cu materiale ieftine, din ograda proprie, dădea o lecție tuturor îngâmfaților lumii care credeau că numai ei pot așa ceva. Spanac! Ușa șopronului principal se deschise și în fața mulțimii entuziasmate apăru însuși Directorul însoțit de cosmonautul Spiridon Cârcu cunoscut drept Spirică. Erau urmați de cei nouă Mehaiști în robe negre și pălării roșii ca niște adevărați cardinali ai științei. Spirică era îmbrăcat cu costumul de cosmonaut: trening alb, teniși la fel și o cască de biciclist
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
deschise și în fața mulțimii entuziasmate apăru însuși Directorul însoțit de cosmonautul Spiridon Cârcu cunoscut drept Spirică. Erau urmați de cei nouă Mehaiști în robe negre și pălării roșii ca niște adevărați cardinali ai științei. Spirică era îmbrăcat cu costumul de cosmonaut: trening alb, teniși la fel și o cască de biciclist de aceeași culoare. Apariția sa stârni suspine de admirație în populația feminină, invidii negre printre mai tinerii spectatori, dar și nostalgii printre vârstnici. Era vizibil pilit ceea ce nu nedumerea pe
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
o cască de biciclist de aceeași culoare. Apariția sa stârni suspine de admirație în populația feminină, invidii negre printre mai tinerii spectatori, dar și nostalgii printre vârstnici. Era vizibil pilit ceea ce nu nedumerea pe nimeni. Nu-i ușor să fii cosmonaut. Ce-i drept, Spirică se tocmise mult pentru a accepta această funcție și nu se lăsase până când Directorul nu-i promisese că-l angajează, la întoarcere, om de serviciu la Grup, i-a dat doi miei și o sută pentru
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
în viața lui o slujbă, să fie un negociator atât de dur. Dar, iată cum, talentele se vede că stau pitite unde nici nu te aștepți și în condiții favorabile ies la iveală. Adevărul este că toți erau mândri de cosmonautul lor. Inclusiv directorul care dăduse materialele din fondul secret, acela destinat campaniei electorale. În drum spre navă Spirică zări un microfon și, convins de importanța sa istorică, apucă de el încercând să țină un discurs: - Uăiii, frațâlor, uăiii, îhhh... Cotul
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
handicapul unei cunoașteri aproximative și iarăși se întoarce de unde a plecat. Iată de ce îmi place să închid ochii și să mă închipui zburând în cosmosul care ne înconjoară cu atâtea și atâtea incitante mistere. Pentru că una este să citești descrierile cosmonauților, cenzurate și ele, sau ale scriitorilor de science-fiction și alta să vezi, și eu îmi închipuiam că văd cu ochii minții, de sus, această Terră bântuită de tot felul de răutăți și meschinării, dar pe care se țes și cele
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (29) de ION UNTARU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348446_a_349775]
-
I. - IN MEMORIAM - IUSTIN CAPRĂ, de Fundația Academică Dacoromână, publicat în Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015. Am aflat din presă că ingeniosul Iustin Capră, modelul contemporan al geniului tehnic românesc, inventatorul rucsacului zburător brevetat de americani (folosit de cosmonauți la deplasările intercapsulare), a murit, luni seară, la 81 de ani, la Spitalul de Urgență Ploiești, unde se internase cu o zi în urmă, pentru că medicii spitalului spuneau că Iustin Capră era diabetic. La 22 februarie 2015 savantul ar fi
FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ [Corola-blog/BlogPost/376344_a_377673]
-
bună invenție ecologică, respectiv un Triciclu electric sau hibrid (realizat împreună cu Marian Velcea), Diploma Salonului ... Citește mai mult Am aflat din presă că ingeniosul Iustin Capră, modelul contemporan al geniului tehnic românesc, inventatorul rucsacului zburător brevetat de americani (folosit de cosmonauți la deplasările intercapsulare), a murit, luni seară, la 81 de ani, la Spitalul de Urgență Ploiești, unde se internase cu o zi în urmă, pentru că medicii spitalului spuneau că Iustin Capră era diabetic.La 22 februarie 2015 savantul ar fi
FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ [Corola-blog/BlogPost/376344_a_377673]
-
IUSTIN CAPRĂ Autor: Fundația Academică Dacoromână Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Am aflat din presă că ingeniosul Iustin Capră, modelul contemporan al geniului tehnic românesc, inventatorul rucsacului zburător brevetat de americani (folosit de cosmonauți la deplasările intercapsulare), a murit, luni seară, la 81 de ani, la Spitalul de Urgență Ploiești, unde se internase cu o zi în urmă, pentru că medicii spitalului spuneau că Iustin Capră era diabetic. La 22 februarie 2015 savantul ar fi
IN MEMORIAM – IUSTIN CAPRĂ de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376343_a_377672]
-
lung, picioarele lor mai puternice, cu labe reticulare (evoluție), pentru ușurarea prinderii peștilor sub apă. Cu toate acestea, cormoranii nezburători au păstrat mai multe dintre obiceiurile strămoșilor lor (funcționalitate în ansamblu): fac cuiburi, clocesc ouăle etc. (deci neutralitate). 2 Exemplul cosmonautului Astronauții aflați în spațiu pentru o perioadă lungă de timp se acomodează la gravitație redusă sau nulă (evoluție), dar își pierd densitatea oaselor (involuție). Cu toate acestea, alte părți ale corpului nu se schimbă, sau nu au fost descoperite modificări
INVOLUȚIE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376544_a_377873]
-
nu era străin de cunoștințele din domeniul fizicii, astronomiei sau filozofiei din vremea sa, primite la cursurile (opționale) din Viena. De asemeni, să nu uităm că primii care au numit Pămantul - Planeta albastră - au fost poeții, lucru confirmat ulterior de cosmonauți. De ce înger printre poeți? Pentru că nu toți poeții se aseamănănă între ei. Unii poeți consacrați, de recunoaștere internațională, promovează, cântă și slăvesc văzutul, materia, viața în ansamblul ei, sunt realiști. La Nichita, deși întâlnim elemente și întâmplări reale, el le
POET PRINTRE MURITORI, ÎNGER PRINTRE POEŢI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375051_a_376380]
-
strălucitoare, se regăsea așezat pe solul umed, iar în jurul acestui aparat bizar zări cinci siluete de circa doi metri, doi metri și jumătate înălțime, foarte slabe, chipurile lor nu le putea vedea deoarece intrușii cosmici purtau căști asemănătoare celor de cosmonaut, netransparente însă. Dar, ceea ce îl sperie cel mai tare a fu faptul că cei cinci și-au întors capetele către el și - instantaneu ! - creierul lui fu invadat de idei și imagini care inspirau ură, răutate, sfidare și dorința de a
PRIETENI, DUŞMANI SAU SIMPLII OBSERVATORI COSMICI, CURIOŞI DE EVOLUŢIA „MAIMUŢELOR” DE PE PĂMÂNT ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372578_a_373907]
-
Galați TURCU IUSTINIAN, n. la Galați ZORLESCU CAMELIA, n. 2 mai 1938 la Galați ALTE DOMENII BRADEA GINA, economistă, specialistă în artă culinară COSTIN GEORGE, n. 3 august 1956 la Corod, ex-ministru DEDIU DUMITRU, n. 12 mai 1942 la Galați, cosmonaut DUMITRIU CORNELIU, prof. univ. dr., n. 1951 la Galați, secretar UNESCO FLUTUR LOREDANA, din Cudalbi, doctor în farmacie MILICĂ IOAN, n. 27 noiembrie 1976 la Tecuci, lingvist MOCANU HORIA, primul român admis la Harvard, cel mai puternic român din lume
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
spune: îți mai aduci aminte de Ilinca Dumitrescu (în anturajul nostru n.n.), ei bine, e din ce în ce mai brunetă... Ies din galerie pe trotuar. Tot Bucureștiul îl așteaptă pe Sfîntul Părinte să treacă dinspre aeroport. Iată-l. În mașina lui bizară, de cosmonaut pe scoarța Lunii, omul, simbol cald-impasibil al creștinătății, față ușor congestionată, mai degrabă congestia vîrstei decît a emoției: asist la o minune, pînă ieri nesperată. Tot minune, stranie minune, prezența, pe același scaun mobil, a patriarhului ortodoxiei noastre. Frenezia mulțimii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în sfera militară, în producția și utilizarea armamentelor. URSS avea întâietatea în invenții și realizări tehnologice, cum sunt: crearea unor rachete deosebit de puternice (primul satelit al pământului și primul om în cosmos); primul om pe solul lunar a fost un cosmonaut american etc. Esența revoluțiilor menționate mai sus indicau declinul URSS și al statelor aliate; reformarea sistemului politic și schimbarea celui economic (perestroika) s-au soldat, în final, cu un fiasco. A fost evidentă și diferența în abordarea relațiilor cu aliații
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
preiau controlul asupra carcaselor biologice ale altora, parazitându-le conștiința și emoțiile. Pe pretexte mai mult sau mai puțin similare contactului umanului cu non-umanul, cu efecte alienante pentru cel dintâi termen, sunt construite povestirile din Moartea păsării săgeată (1966) ori Cosmonautul cel trist (1967), reluate parțial în Pălăria de pai (1974); trama epică este adesea, în tradiția literaturii științifico-fantastice scrise în România deceniilor șase și șapte, „îmblânzită” prin introducerea în discurs a unui ton vag liric. Colecționarul de insule (1981), Insulele
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
un țânțar și-o pereche de-ochelari, București, 1957; De la om la om, București, 1960; Omul care are timp, București, 1964; Femeia cosmică, București, 1965; Scări la stele, București, 1965; Lumile stau de vorbă, București, 1966; Moartea păsării-săgeată, București, 1966; Cosmonautul cel trist, București, 1967; Dumnezeu umbla desculț, București, 1968; Țărmul interzis, București, 1972; Pălăria de pai, București, 1974; Jocuri de apă, București, 1975; Verde Aixa, București, 1976; Cetatea Soarelui, București, 1978; Colecționarul de insule, București, 1981; Dincolo de paradis, București, 1983
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
colaborare cu Teodor Holban); David Brin, Poștașul vine după Apocalips, București, 1993; Pierre Bellemare, Marile crime ale istoriei, București, 1999. Repere critice: Al. Sincu, „Scări la stele”, GL, 1965, 51; Marian Popa, À propos de..., LCF, 1968, 2; Ilie Constantin, „Cosmonautul cel trist”, GL, 1968, 3; Magdalena Popescu, „Dumnezeu umbla desculț”, GL, 1968, 31; Magda Ursache, „Dumnezeu umbla desculț”, CRC, 1968, 51; Mircea Iorgulescu, „Țărmul interzis”, LCF, 1972, 45; Valeriu Cristea, Diversitatea stilurilor, RL, 1974, 30; Adrian Rogoz, Pârghia viitorului, VR
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
cu amprentă tipic românească, au continuat să existe și după 1991 (vezi caseta IV.2). Caseta IV.2 În anii ’70... Se relatează că la aselenizarea primilor astronauți americani, aceștia au avut surpriza să găsească deja acolo o echipă de cosmonauți sovietici. Americanul a raportat situația coordonatorului din centrul de control de la sol. „Ce fac rușii?”, a întrebat coordonatorul. „Vopsesc Luna în roșu!”, a răspuns astronautul de pe Lună. „OK! Așteaptă să termine și scrie apoi Coca-Cola deasupra!”, a recomandat coordonatorul zborului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
personalității care o enunță și de aceea se cere considerată în relație cu restul operei. SCRIERI: Lespezi pe un veac apus, Reșița, 1947; Întoarcerea în patrie, București, 1955; Călătorie prin vreme, București, 1956; Ritmuri contemporane, București, 1960; Unde se întorc cosmonauții, București, 1962; Ochii Danielei, București, 1963; Pași peste ape, București, 1965; Zeii desculți, București, 1966; Dialog... cu secolul și oamenii lui, I-II, București, 1967-1972; Timp răstignit, București, 1969; Ucigașul și floarea, București, 1970; Operațiunea 0,17. Escale mediteraneene, București
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
corp și care interacționează cu energiile mediului care vă Înconjoară. Este ea Însăți o atmosferă protectoare care vă Înconjoară, Îndepărtînd multe din energiile cu care intrați În contact și atrăgînd altele de care aveți nevoie. Funcționînd ca un costum de cosmonaut, aura vă protejează de energiile dăunătoare. Pe de altă parte, Întocmai ca o antenă de radio, ea atrage energiile cu care intră În armonie. Aura este un elemnt conductor, o antenă cu două ieșiri care atrage energia din mediul Înconjurător
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
sunt cu mult mai frecvente În rândurile clasei politice ruse decât În cazul liderilor politici din Vest. Un al treilea tip de carieră se distingea, acela Întemeiat pe succesul obținut Într-un alt domeniu, cum este cazul celor 55 de cosmonauți ce figurează În dicționar. Autorul german al acestei prezentări (cf. Steiner, idem, pp. 107-132) conchidea că cercetătorii ruși asupra elitelor au atins un Înalt grad de profesionalizare În ciuda mijloacelor precare de care dispuneau. Ambiguitatea termenului „elită” este determinată și de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
completată de analiza compatibilității dintre formele de real deja cunoscute cu cele potențiale, probabile (aici ilustrate de dezvoltarea, în condițiile Planetei Venus, a inteligenței și sensibilității pe tărâm vegetal), bine pusă în evidență de ideea atracției pe care o resimte cosmonautul pământean pentru echivalentul venusian al „eternului feminin”. Talentul de explorator narativ al spațiului literar științifico-fantastic găsește, totuși, cea mai bună concretizare în prozele scurte. Volumul care le reunește, Prețul secant al genunii (1974), cuprinde o serie de narațiuni, unele devenind
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
Pelânia, j. Bălți), poet. Este fiul Elisavetei (n. Zaițu) și al lui Andrei Țurcanu, țărani. Urmează Colegiul de Medicină din Bălți (1968-1970) și Institutul de Medicină din Krasnodar (1972-1976). Angajat la un centru de pregătire și antrenament al piloților și cosmonauților din Soci (1976-1980), frecventează concomitent Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova, luându-și licența în 1980. Din 1992 se întoarce la Chișinău și lucrează ca director adjunct la Departamentul Cultură al Primăriei. Debutează cu versuri în 1973 la revista
ŢURCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290304_a_291633]
-
domeniu, prin care puteți afla ce imagini conțin mesaje ascunse sau, dacă doriți, vă ascundeți texte după imagini sau invers. Pentru a reda efectul steganografiei, al scrierii textelor ascunse prin imagini, în figura 5.4, redăm fotografiile Pământului efectuate de cosmonauții misiunii Apolo 17, pe 7 decembrie 1972; imaginea din stânga este fotografia normală, iar cea din dreapta are inclus un text de peste 30 de pagini. Totuși, steganografia nu este la fel de sigură cum este criptarea prin chei, dar ea a fost folosită în
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
mare și cer (1964), amalgamează cu zel retoric atât poezii despre mare și timp (Pescăruș, Farul de pe coastă) ori despre natură (Poemul vântului, Dansul ploii dintâi, Primăvara intimă), cât și versificări teziste, avându-i ca protagoniști pe „eroii” zilei: colectiviști, cosmonauți, muncitori pe șantierele „mândriei socialiste”. Dacă „jurnalele” în versuri respectă locurile comune trasate ideologic în epocă, ori de câte ori R. tinde să adopte stilul poeziei autentice în cărțile ulterioare, inițiativa sa cade în exces imagistic, risipire de tropi și vertij al unei
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]