1,458 matches
-
Dacia preistorica. Vinurile românești au fost întotdeauna căutate în Europa, ca de altfel și tescovina (tighirul). Dimitrie Cantemir notează că din Moldova, vinurile românești ajungeau până în Tarigrad, Varșovia și Viena, iar cele din Muntenia, în Turcia și Egipt. Vinurile de Cotnari, Măgura, Piatra și Nebună erau cotate aidoma cu cele de Tokay, Sauternes, Sanatorin, Rhein și Bourgogne. Însuși Napoleon, împăratul Franței, preferă vinul de Cotnari. În plină glorie, viticultura românească a fost atacată cu furie în anii 1882-1884 de epidemia ucigătoare
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
ajungeau până în Tarigrad, Varșovia și Viena, iar cele din Muntenia, în Turcia și Egipt. Vinurile de Cotnari, Măgura, Piatra și Nebună erau cotate aidoma cu cele de Tokay, Sauternes, Sanatorin, Rhein și Bourgogne. Însuși Napoleon, împăratul Franței, preferă vinul de Cotnari. În plină glorie, viticultura românească a fost atacată cu furie în anii 1882-1884 de epidemia ucigătoare a filoxerei. În decurs de 12 ani, podgoriile au fost decimate. Urmărea acestui flagel a constat într-o luptă crâncena pentru refacerea viilor cu
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
Monteoru, Costișa, Noua), epoca fierului (ceramică, brățări și verigi de bronz din cimitirul de la Stoicani, cuțit de bronz de la Tămăoani, pumnal de fier scitic din mormântul de la Comarna, vas grecesc attic descoperit la Frumușița, ceramică din siturile arheologice de la Stâncești, Cotnari, Băiceni, piese de harnașament de la Trușești. Civilizația geto-dacică din Moldova este reprezentată prin unelte, ceramică, obiecte de podoabă, statuete de lut de la Poiana și Piatra-Neamț, ceramică carpică din așezările de tip Scheia-Văleni și din necropolele de incinerație de tip Vârtișcoi-Poienești
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
Grasa de Cotnari este un soi de viță de vie tipic românesc, cultivat în România încă din secolul al XV-lea. Strugurii sunt de mărime mijlocie, cilindroconici, uneori ramificați, cu boabe dese și nomogene, de culoare galben-verzuie, cu pete ruginii pe partea expusă
Grasă de Cotnari () [Corola-website/Science/302290_a_303619]
-
România încă din secolul al XV-lea. Strugurii sunt de mărime mijlocie, cilindroconici, uneori ramificați, cu boabe dese și nomogene, de culoare galben-verzuie, cu pete ruginii pe partea expusă la soare. Se cultivă în mod tradițional în vechile podgorii de la Cotnari, unde a fost cultivat încă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Pentru obținerea vinului, strugurii sunt culeși atunci când sunt deja trecuți de maturitate și atacați de putregaiul cenușiu ("Botrytis cinerea"). Vinul obținut este un vin superior alb, de desert
Grasă de Cotnari () [Corola-website/Science/302290_a_303619]
-
cultură vitei de vie, existentă aici încă din vremea domnitorului Petru Rareș și care va face faima orașului. Podgoria Odobești apare în Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, fiind cotata de autor că a treia ca importanță după cea de la Cotnari și Huși. Negustorii cazaclii dețin mult timp o poziție privilegiată, ei fiind cei ce stabilesc prețul vinului. O parte din podgorii sunt posesia unor familii de boieri, altele sunt proprietatea mănăstirilor și ale episcopiilor din apropiere și de mai departe
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
este Tămâioasă românească, varietatea locală fiind cea mai aromată dintre soiurile tămâioase produse în țară, profitând de expunerea spre sud a pantelor și de ariditatea solului. Alte soiuri cultivate în Pietroasele sunt Fetească albă, Fetească regală, Cabernet Sauvignon, Grasă de Cotnari și Merlot, suprafața totală a podgoriilor de la Pietroasele fiind de 150 ha. Vinurile din Tămâioasă românească de la Pietroasele au fost premiate la mai multe expoziții internaționale, cum ar fi cea de la Budapesta din 1972 sau cea de la Frontignac, Franța din
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
duce de la Iași la Vaslui. De pe marginea abruptă a Dealului Repedea (353 metri) se deschide o largă priveliște asupra Bahluiului și a orașului Iași. Ca loc de contemplare a peisajelor geografice, Dealul Repedea stă alături de Muntele Cozla (Piatra Neamț), Dealul Cătălina (Cotnari) și Muntele Tâmpa (Brașov). În zilele luminoase de aici pot fi văzute Dealul Mare - Hârlău și chiar Ceahlăul. Cercetările geologice efectuate aici, printre primii, de geologul Grigore Cobălcescu, au demonstrat că în urmă cu 5-7 milioane de ani (în perioada
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
și la portița cetății, au lăsat să intre din afară garda noastră pentru a hotărî măria sa regele, la a cărui discreție s-au predat". Garnizoana moldovenească avea în fruntea sa șase căpitani; pe lângă străjeri, aici se refugiaseră și locuitori din Cotnari, Roman și Târgu Neamț. Ca arme, străjerii aveau 12 archebuze cu cârlig și 90 de puști de mână ienicerești. A doua zi, ""după ce au salutat pe rege"", comandanții moldoveni au fost lăsați liberi să plece unde vor. Dimitrie Cantemir relatează
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
de prelucrare a lemnului și alimentară. În oraș funcționează două școli generale și un liceu. Asistența medicală este asigurată de un spital, o policlinică și cabinete medicale de medicină de familie. La sud de oraș se află cunoscuta regiune viticolă Cotnari. La sud-vest și în zonele limitrofe ale orașului se află domeniile familiei Cavaler Lupu de Totoescu, familie de boieri ce-și are originile în secolul al XII-lea. În anii pre-comuniști domeniile au fost preluate de către regimul comunist, iar conacul
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
Fetesca Regală este un soi românesc de struguri albi. Se crede că este rezultatul hibridării naturale dintre soiurile Fetească Albă și Grasă de Cotnari. Soiul a fost identificat în jurul anilor 1920 în comuna Daneș, iar în 1928, la Expoziția Națională de Vinuri și Fructe de la București, vinul obținut din acest soi a fost prezentat sub denumirea de "" impresionând prin calitate. Plecând de la denumirea localității
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este o biserică ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1493 în satul Cotnari (județul Iași). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare , ca parte
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este o biserică ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1493 în satul Cotnari (județul Iași). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare , ca parte a Ansamblului medieval "Curtea Domnească" din Cotnari. Satul Cotnari este atestat din anul 1441
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este o biserică ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1493 în satul Cotnari (județul Iași). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare , ca parte a Ansamblului medieval "Curtea Domnească" din Cotnari. Satul Cotnari este atestat din anul 1441 sau după alte surse, din 1448, aici
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
cel Mare în anul 1493 în satul Cotnari (județul Iași). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare , ca parte a Ansamblului medieval "Curtea Domnească" din Cotnari. Satul Cotnari este atestat din anul 1441 sau după alte surse, din 1448, aici existând conform tradiției o curte domnească. Cu timpul, curtea s-a destrămat, din ea rămânând astăzi doar niște hrube (vestitele pivnițe domnești). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
în anul 1493 în satul Cotnari (județul Iași). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare , ca parte a Ansamblului medieval "Curtea Domnească" din Cotnari. Satul Cotnari este atestat din anul 1441 sau după alte surse, din 1448, aici existând conform tradiției o curte domnească. Cu timpul, curtea s-a destrămat, din ea rămânând astăzi doar niște hrube (vestitele pivnițe domnești). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
Satul Cotnari este atestat din anul 1441 sau după alte surse, din 1448, aici existând conform tradiției o curte domnească. Cu timpul, curtea s-a destrămat, din ea rămânând astăzi doar niște hrube (vestitele pivnițe domnești). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este atribuită de tradiție domnitorului Ștefan cel Mare (1457-1504). Pisania a fost distrusă, astfel că nu se cunosc date referitoare la construcția lăcașului de cult. În Lista monumentelor istorice din județul Iași este trecut anul 1493 ca an al construcției
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
și naos și înclocuirea acestuia cu o arcadă simplă. Lăcașul de cult a mai fost reparat în anii 1869 și 1890. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, biserica a fost restaurată cu sprijinul financiar și logistic al SC Cotnari SA, fiind pictată de către o echipă condusă de prof.univ. Nicolae Sava. Ea a fost resfințită la 2 iulie 2001 de un sobor de ierarhi și preoți în frunte cu IPS Teodosie Petrescu - Arhiepiscop al Tomisului, PS Ioachim Giosanu "Băcăuanul" - Arhiereu-vicar
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
nord de , Lespezi, si mai departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină tot în DN2). Tot din DN28A, la Blăgești se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre nord-est la Hărmănești, Todirești, Balș și Cotnari (unde se termină în DN28B). Orașul este nod feroviar, gară să de pe calea ferată Suceava-Roman fiind punctul de la care se ramifică o altă cale ferată importantă spre Iași (Magistrală CFR 606), precum și una secundară spre Târgu Neamț. Datorită poziție geografice
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
ca șovini și iredentiști. Pe plan internațional, în anul 1958, s-a reușit pe cale diplomatică, retragerea trupelor Armatei Roșii din România, acest fapt fiind împlinit și prin aportul lui Bodnăraș, care, după unele păreri neoficiale l-ar fi influențat la Cotnari pe Nikita Hrușciov și ar fi folosit acest prilej pentru a obține retragerea dorită de români. Pe plan intern, guvernul român a luat măsuri pentru potolirea nemulțumirilor populare prin reducerea investițiilor în industria grea, creșterea producției de bunuri de larg
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
să-și semneze numele, să-și poată însemna în condică boul alb, negru, cornut, caii, oile, vitele, stupii și ce altele mai sunt; mai departe este cu totul de prisos.”" În Moldova, un Colegiu Latin (Schola Latina) este fondat la Cotnari, lângă Iași, de către Iacob Eraclide, apoi, tot la Cotnari a funcționat în vremea lui Petru Șchiopul (1574 - 1578), o altă școală latină, cu profesori iezuiți aduși din Polonia. La 1634, este înființată la Iași, de către domnitorul Vasile Lupu, Academia Vasiliană
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
condică boul alb, negru, cornut, caii, oile, vitele, stupii și ce altele mai sunt; mai departe este cu totul de prisos.”" În Moldova, un Colegiu Latin (Schola Latina) este fondat la Cotnari, lângă Iași, de către Iacob Eraclide, apoi, tot la Cotnari a funcționat în vremea lui Petru Șchiopul (1574 - 1578), o altă școală latină, cu profesori iezuiți aduși din Polonia. La 1634, este înființată la Iași, de către domnitorul Vasile Lupu, Academia Vasiliană, cu predare în limbile slavonă și latină, organizată după
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
în care, pretindea ca el îl pusese, întelegându-se pentru aceasta și cu hatmanul cazacilor Wisnowiecki. Pe de alta parte, țara era nemulțumită, mai ales că, propaganda protestantă protejată de Despot, în serviciul căreia pusese și școala înființată de el la Cotnari, deranja așezămintele bisericii ortodoxe. Criza a fost agravată de decizia lui Despot de a bate monedă, pentru care s-a folosit aurul și argintul bisericilor. Remarcabilă este emiterea primului taler moldovenesc, după sistemul monetar occidental. Încercările lui, de altfel foarte
Despot Vodă () [Corola-website/Science/299212_a_300541]
-
Siret și fluviul Dunărea la sud. Prin tradiție, teritoriul Principatului Moldova era împărțit în Țara de Sus și Țara de Jos, ele însele împârțite în "Ținuturi" (Cernăuți, Onut ulterior devenit Hotin, Soroca, Strășineț, Câmpulung, Suceava, Dorohoi, Hârlâu, Orhei, Neamț, Roman, Cotnari, Iași, Lăpușna, Bacău, Vaslui, Tutova, Fălciu, Tighina, Putna (Vrancea), Tecuci, Covurlui, Tigheciu, Chilia, Ceatea-Albă) la rândul lor împărțite în "Ocoluri" mai mici. Partea Țarii de Jos situată de-a lungul malurilor Dunării și mării se numea "Basarabia", fiindca aparținuse inițial
Regiuni istorice românești () [Corola-website/Science/302832_a_304161]
-
1788-1854), „cu casele și toată pajijia casei de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, cu heleșteele și poienele de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari și dughenele și cârciumile toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului și moșiile Onești, Pașcani și Ozonești, cu toate acareturile de acolo”. Moșia va trece pe rând, prin moștenire, la Teodor Ghica-Deleni (1820-1865), Grigore Ghica-Deleni (1847-1938) și Teodor Ghica-Deleni
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]