584 matches
-
și ei de frică, reușind mai mult să incite populația la violență decât să instaureze ordinea. Cei ce se știau vinovați de ceva se ascundeau prin beciuri sau în pădure. Ceilalți, mascați de data asta spre a nu fi recunoscuți, cotrobăiau prin toate cotloanele târgului și răscoleau coclaurii împăduriți să-și astâmpere setea mocnită de dreptate, pedepsind cum le venea mai bine nedreptățile de peste an. După câțiva ani de tăiat la sare, un ocnaș bătrân, și el vietaș, îl puse pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Jugul păstrase memoria acestui transfer simbiotic, monoton, lent, dar definitiv, așa cum piatra șlefuită conține memoria logodnei sale seculare cu apa râului Memoria obiectelor limbaj straniu și cod secret, interzis îndeobște pământenilor! Locurile în care, cu predilecție, îi plăcea Bătrânului să cotrobăie erau podurile caselor vechi, cu aerul lor stătut și lumina cernută prin hublouri murdare, cu liniștea lor de temple părăsite în grabă, prin care timpul abia se mai târâie cu foșgăit imperceptibil de cari și molii. îl fascina aglomerarea aparent
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
oglinzii, ceva din el, partea cea mai subtilă și esențială, rămâne acolo, în străfundurile ei nesățioase. Ieși din cadrul oglinzii, dar nu încetă s-o privească zile și nopți în șir, fără întrerupere. Cu ochii injectați și înlăcrimați continua să mediteze, cotrobăind și orbecăind cu gândul în labirintul măruntaielor ei îmbuibate, în căutarea victimelor. Când reuși să topească și să suprime timpul, apele înșelătoare ale oglinzii părură că freamătă și că prind viață. Fragmentate și disparate apăreau pentru o clipă, ca prin
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în taină o himeră, o știmă a apelor. Dar nu știa să primească un dar, de bună seamă neprețuit dar periculos; nu învățase și nu se simțea în stare să fie iubit la rândul său. Privirea Despinei sfredelise cochilia solitudinii, cotrobăind și încercând să scoată la lumină carnea flască și neatinsă de soare a melcului, punând sub semnul întrebării însăși putința lui de a supraviețui. Lipsit fiind de organe și funcții vitale independente, care i ar fi putut oferi supraviețuirea, Bătrânul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cuprinzător încât, atunci când ușa se deschise, își lăsă picioarele jos din pat și spuse: - Adu-mi, te rog, hainele, Peters. Creierul lui Peters recepționă impactul cererii cu o supunere totală. Omul ieși; Craig avu o imagine mentală a lui, cum cotrobăia într-o debara de haine. Reveni și se opri în prag, clipind sub impulsul unui gând. Era un bărbat scund, în cămașă, cărând în brațe o grămadă de haine. Privi pe deasupra hainelor și rosti posomorât: - Doamne, Bill, nu poți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
pe masa asta, dar nu ca un creștin, cu mâinile pe piept, ci cu ele la prohab, ținându-și urinarul, căci nu i-au mai putut fi descleștate... Mi-am cernut toată viața; i-am dat faldurile la o parte, cotrobăind în cele mai întunecoase unghere, în căutarea greșelii pentru care am fost atât de aspru pedepsit. Mi-am cercetat corpul, să găsesc un semn malefic din naștere, vreo pată cafenie pe omoplatul drept. Nimic. Viața și trupul îmi erau la fel de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
atingerea retinei. Totul dură cât o plesnitură de bici, căci elementele tabloului se mișcară, își schimbară poziția, obturând tunelul efemer în care, pentru câteva clipe, se întâlniseră fluidele celor două priviri. Avea un sentiment absurd de culpă, ca și cum ar fi cotrobăit pe întuneric, știindu-se singur, într o încăpere în care accesul îi era interzis, pentru ca apoi, scăpărând un chibrit, să descopere cu umilință camera populată de oameni care-l priveau nedumeriți și neplăcut surprinși. Fără să-și poată explica de ce
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și ei de frică, reușind mai mult să incite populația la violență decât să instaureze ordinea. Cei ce se știau vinovați de ceva se ascundeau prin beciuri sau în pădure. Ceilalți, mascați de data asta spre a nu fi recunoscuți, cotrobăiau prin toate cotloanele târgului și răscoleau coclaurii împăduriți să-și astâmpere setea mocnită de dreptate, pedepsind cum le venea mai bine nedreptățile de peste an. După câțiva ani de tăiat la sare, un ocnaș bătrân, și el vietaș, îl puse pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Jugul păstrase memoria acestui transfer simbiotic, monoton, lent, dar definitiv, așa cum piatra șlefuită conține memoria logodnei sale seculare cu apa râului Memoria obiectelor limbaj straniu și cod secret, interzis îndeobște pământenilor! Locurile în care, cu predilecție, îi plăcea Bătrânului să cotrobăie erau podurile caselor vechi, cu aerul lor stătut și lumina cernută prin hublouri murdare, cu liniștea lor de temple părăsite în grabă, prin care timpul abia se mai târâie cu foșgăit imperceptibil de cari și molii. îl fascina aglomerarea aparent
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
oglinzii, ceva din el, partea cea mai subtilă și esențială, rămâne acolo, în străfundurile ei nesățioase. Ieși din cadrul oglinzii, dar nu încetă s-o privească zile și nopți în șir, fără întrerupere. Cu ochii injectați și înlăcrimați continua să mediteze, cotrobăind și orbecăind cu gândul în labirintul măruntaielor ei îmbuibate, în căutarea victimelor. Când reuși să topească și să suprime timpul, apele înșelătoare ale oglinzii părură că freamătă și că prind viață. Fragmentate și disparate apăreau pentru o clipă, ca prin
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în taină o himeră, o știmă a apelor. Dar nu știa să primească un dar, de bună seamă neprețuit dar periculos; nu învățase și nu se simțea în stare să fie iubit la rândul său. Privirea Despinei sfredelise cochilia solitudinii, cotrobăind și încercând să scoată la lumină carnea flască și neatinsă de soare a melcului, punând sub semnul întrebării însăși putința lui de a supraviețui. Lipsit fiind de organe și funcții vitale independente, care i ar fi putut oferi supraviețuirea, Bătrânul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
fost decât un pas. Îi lipsea doar catalogul pentru a deschide În șopron o altă școală, paralelă cu cea care funcționa În sat. Mașa Îl confecționă dintr-un glosar vechi, pe jumătate ros de șoareci, pe care l-a găsit cotrobăind prin pod. Și, cum ducea lipsă de elevi (ea suplinea directorul și cadreleșcolare), Înscrise În catalog toate orătăniile din ogradă, după ce le botezase, În prealabil, cu nume cât mai colorate. Școala ei deschisă În șopron era frecventată și de găini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
femeia dădu din cap că nu, Îi vârâră sfârcul stâng În călimară, strivindu-l de glosar... Învârtindu-se În cerc În jurul mesei, Increatul Își Înfipse pintenii În coastele fiarei Apocalipsului, cântând cucurigu de douăsprezece ori și intonând imnul imperial. Apoi, cotrobăind prin dulap, scoase sticluța de horilcă și o dădu pe gât, făcând semn Întregii cete s-o ia din loc. După plecare lor, babulea Își reteză degetul mânjit de cerneală și-l aruncă În cuptor, punând-o și pe Fevronia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să fie permanent pline, lăsându-se pipăită de Șeful Șantierului ce era deja cherchelit. Pentru ca isprava să fie mai cu succes, acesta Îi ceru lui Tony Pavone o banknotă de o sută lei, pe care o introduse fetei În sutien, cotrobăind, Încercând să beneficieze de tot ce putea fi găsit. Satisfăcut, Îi sărută o mână În timp ce cu cealaltă mână Îi proba dimensiunea mijlocului, facându-i promisiuni ademenitoare... Dacă se lasă sărutată, de mâine În mod sigur,o va angaja secretară la biroul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
comentarii, tovarășe inginer.Din momentul de față te supui ordinelor mele, răspunzând numai atunci când vei fi Întrebat. Hai, scoate tot ce ai prin buzunare...!!” Cu dibăcie maiorul Huzum Îl ajută să dea la iveală tot ce avea prin buzunare, apoi cotrobăind prin birou scoase zece cartușe de țigări americane cu marka de fabricație Kent, țigări destul de apreciate de fumători - exclamând satisfăcut. „Aha, sesizarea a fost adevărată...!!” Mai dădu la iveală câteva mici calculatoare electronice, un frumos aparat de radio de fabricație
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de această inoportună vizită...?” Șeful după ce opținu aprobarea colegilor, zise. „Nici un cuvânt În plus, În caz contrar, stricăm prietenia...!” La puțin timp așa zisele formalități „Oficiale”, fiind Îndeplinite, Șeful invadatorilor făcu semn subalternilor să Înceapă răscolirea apartamentului. Toată locuința fu cotrobăită cu amănuntul, sertarele dela dulapuri răsturnate pe jos, perdelele dela ferestre smulse din cârlige, patul, masa, fură răsturnate cu picioarele În sus și cercetate, iar În final oricare colțișor al Încăperii fu scotocit...! Tony Pavone privea invadatorii inpasiv: este adevărat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și în pat, care era înfățat cu lenjerie din aceea care se spală repede din imitație de bumbac care-i făcea Shebei pielea de găină. Connolly s-a proptit între perne. Iar apoi s-a ridicat și a început să cotrobăie în dulap și a scos o singură țigară, cam mototolită și o cutie de chibrituri. — Nimic nu se compara cu aia de după, nu? a zis el. Sheba își amintește că a trebuit să-și reprime un zâmbet văzând nonșalanța lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
să urle dacă vreun bărbat o să apropie prea tare de ea. Ești prea dură cu ea, a remarcat Jina. Irene a dat din mână în semn că n-are dreptate. Apoi a mărșăluit până la șifonierul Jinei și-a început să cotrobăiască printre haine, evident nemulțumită, până când a găsit o rochie albastră de mătase, pe care Jina n-o mai îmbrăcase de ani de zile. A ales o pereche de pantofi negri, după care a pornit la scotocit prin sertare, până când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
trăim prin voi plaiuri divine departe fără voi e cloaca plină de păcate azur noapte de vis zbucium candoare, răspuns găsit iertare femeie mamă de viață dătătoare. Veșmânt purtat de iele gândul pribeag rănit aleargă din sferic în cercuri pierdute cotrobăie prin valea sufletului raze de stele în ochi înșurubează cu măști de neant pulbere speranțe pe aripi de inorog în dans prin cețuri veșmânt purtat de iele acoperă-mi rana din stele ce ard tăcere nescrisă poartă deschisă spre infinit
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
nu știu ce eveniment major, dovadă a cenușiului curgerii vremii atunci, când simți necesitatea evadării fie și în ridicol chiar față de tine însuți. Orice. Rex era singurul care nu avea probleme existențiale și ființa în afara acestor așa-zise reguli sociale care îți cotrobăie în destin, un simplu agent de poliție, un oarecare agent de poliție (se schimbase denumirea în „miliție”), nu mai spun despre cei „acoperiți” adică îmbrăcați în civil, necunoscuți, aparținând „serviciului secret”, îți putea umbla în existență cum dorea, cu singura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
știi toate câte au fost. —Cu Dălcăuș? Apoi de știut știu eu; și de spus pot spune, dar mai întâi îmi trebuie ceva. S-a sculat de la foc: — Mă duc s-aduc paharul. S-a dus în colibă și a cotrobăit pe o poliță. —Unde ești? Acilea ești! A bocănit îndărăt, cu cizmele: — Iaca, am adus paharul. Îmi arătă un pahar verde, de o litră. —Ăsta îmi trebuie mie cu vin, și pe urmă spun. —Bine, moș Mitre, paharul se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cocaina îmi depășea bugetul, dar, cum am mai zis, comanda făcută de Mowbray Steiner mi-l umflase pentru un moment scurt și fericit. Am păstrat-o pentru o ocazie specială, iar seara de acum intra clar în categoria asta. Am cotrobăit prin geantă până am dat de ea. —Ce, acum? —De ce nu?! Îmi zâmbi pe neașteptate, uitând pentru o clipă că era îmbrăcat în puloverul lui de cricket, ca un căpitan de echipă, tentat să iasă din ce e corect și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
cât mai multe dintre produsele sale cosmetice în acest timp: gel de duș, mască de față, cremă de corp, tot tacâmul. Am încheiat cu o pulverizare abundentă de Eternity. Aftershave-ul este perfect dimineața; te ajută să te trezești. Apoi am cotrobăit prin bucătărie după niște cafea. Nu era nimic instant, doar un impresionant aparat de espresso ce domina blatul. Era exact ca genul de sculptură pe care îl făceam cu ani în urmă: pârghii argintii și scripeți ieșind în diferite unghiuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Mi-a prezentat într-o bună zi un unchi de-al ei care prin ’37-’38 lucrase la cenzură. Apoi fusese dat afară. Simpla rostire a cuvântului cenzură îmi stârnea frisoane de spaimă. Știam prea bine ce era cenzura, cum cotrobăia prin toate cotloanele textului (începusem deja să public câte ceva), cum construia ea însăși din interdicții, suspiciuni și amenințări un text cu aparență de adevăr. Mi-era teamă de cenzură, de puterea ei nevăzută, ocultă, pentru că știam, simțeam că-mi modifica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
rămășițe ale unei gospodării ce fusese probabil Înfloritoare cândva, astfel că fâșia de troscot dintre șleaurile roților de căruță se lărgea nestingherită. Existau desigur și alte drumuri prin curtea aceea, cotloane, unghere, culcușuri, și el se Încăpățâna să le tot cotrobăie pe toate, să se ascundă prin ele, să se scurgă neștiut dintr-unul Într-altul, să se piardă și să se lase apoi căutat ore În șir de vocea plângăreață a unei fetițe cu câțiva ani mai mare decât el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]