586 matches
-
să posede o pereche de electroni neparticipanți; b) să fie o moleculă neutră; c) să fie un anion; d) să aibă caracter de acid Lewis; e) să fie un cation; 9. În care din compușii de mai jos apare legătura covalent coordinativă? a) ; b) ; c); d); e) 10. Combinația complexă cu denumirea diamino-dicloro-platină (II) este: a) ; b) [; c) ; d) ; e) 11. Care din următoarele afirmații definește o combinație complexă: a) este un compus anorganic; b) este un compus anorganic sau organometalic
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
este: a) ; b) [; c) ; d) ; e) 11. Care din următoarele afirmații definește o combinație complexă: a) este un compus anorganic; b) este un compus anorganic sau organometalic în care se stabilesc legături coordinative; c) este un compus organometalic cu legături covalente de tip p; d) este un compus organometalic; e) este un compus cu structură complicată având numai legături covalente 12. În combinația complexă sarcina ionului complex este: a) 0; b) +1; c) +2; d) +3; e)+4. 13. Care din
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
anorganic; b) este un compus anorganic sau organometalic în care se stabilesc legături coordinative; c) este un compus organometalic cu legături covalente de tip p; d) este un compus organometalic; e) este un compus cu structură complicată având numai legături covalente 12. În combinația complexă sarcina ionului complex este: a) 0; b) +1; c) +2; d) +3; e)+4. 13. Care din compușii de mai jos nu sunt combinații complexe: a) Na(AlCl)4; b) Na2[Sn(OH)4]; c) KAl
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
Există 20 de aminoacizi fundamentali, specificați prin codul genetic, existenți în toate organismele vii. Aminoacizii conțin un atom de carbon central în poziție α la care este atașat un grup carboxil și un altul amino, un atom de hidrogen (legat covalent) și un lanț lateral (R) care realizează diferența dintre cei 20 aminoacizi (fig.1.) (18, 65). Excepția de la formula generală o face prolina, care are o funcție aminică secundară. Zece din cei 20 de aminoacizi pot fi sintetizați în celule
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
aminoacidice existentă în proteina respectivă. Determinarea acestei secvențe se face în prezent prin secvențializarea genei care produce proteina în cauză. Clonarea genelor celor mai multor proteine a ușurat mult acest proces. Acest nivel de organizare structurală redă și totalitatea legăturilor covalente din moleculă, fiind denumită și structură covalentă. Structura secundară (conformațională) explică forma helicoidală a unor proteine. Este rezultatul interacțiunii grupelor -C= O și -NH din lanțul peptidic, acesta păstrându-și flexibilitatea prin rotație liberă în jurul acestei legături. Structura terțiară se
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
secvențe se face în prezent prin secvențializarea genei care produce proteina în cauză. Clonarea genelor celor mai multor proteine a ușurat mult acest proces. Acest nivel de organizare structurală redă și totalitatea legăturilor covalente din moleculă, fiind denumită și structură covalentă. Structura secundară (conformațională) explică forma helicoidală a unor proteine. Este rezultatul interacțiunii grupelor -C= O și -NH din lanțul peptidic, acesta păstrându-și flexibilitatea prin rotație liberă în jurul acestei legături. Structura terțiară se referă la aspectul tridimensional al polipeptidelor. Ea
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
cantitativ sunt Apo A I, Apo B100 și Apo A II (tabelul 1.4). Cel mai des sinteza are loc în ficat, mai rar în intestin și în alte țesuturi. 3.3. Glicoproteinele sunt proteine care conțin, atașate prin legături covalente, molecule glucidice (18, 38). Ele sunt prezente în membranele celulare. Glicoproteinele secretate fac parte din clasa hormonilor, a factorilor de coagulare, a imunoglobulinelor, a secrețiilor mucoase etc. Componenta glucidică variază între 4% (în IgG) și 82% din moleculă (glicoproteina gastrică
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
de-a lungul lanțului. Rareori componenta glucidică este unică (o singură moleculă, ca în glicoproteina din glandele submaxilare). 3.4. Proteoglicanii (numiți înainte mucopolizaharide) sunt molecule glicoproteice în care componenta glucidică (numită glicozaminoglican) poate ocupa 95% din moleculă, fiind legată covalent de proteină (18, 38). Proprietățiile acestor compuși se aseamănă mai mult cu polizaharidele decât cu proteinele. Sunt compuși polianionici datorită prezenței grupărilor carboxil sau sulfat. Sarcinile lor electrice și structura moleculară joacă un rol funcțional important în permeabilitatea endoteliului vascular
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
etc.), sunt alcătuite din 4 lanțuri polipeptidice. Clasele imunoglobulinelor sunt redate în tabelul 1.5 (18, 38, 65). 3.6. Enzimele (biocatalizatori) sunt proteine având ca funcție specifică procesele de activare sau accelerare a unor reacții chimice (18). Enzima interacționează covalent cu moleculele ce urmează a fi activate, dar nu se consumă în acest proces. Toate căile metabolice sunt controlate de enzime specifice (38). Ele sunt cele care asigură raportul unui metabolit cu alte căi metabolice. Glucoza din alimente, de exemplu
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
intracelular deoarece rata de glicozilare a zaharidelor intracelulare, de tipul fructozei, glucozo 6 fosfatului sau gliceraldehid 3 fosfatului, este mult mai mare decât a glucozei (14). În ciuda eterogenității lor structurale, consecința comună a generării AGEs este stabilirea de legături încrucișate covalente cu grupările amino ale structurilor proteice, lipidice și nucleotidice cu care interacționează. Formarea AGEs este de obicei endogenă dar poate proveni și din surse exogene. AGEs exogeni provin din fumul de țigară sau din alimente tratate termic (14, 25). Cei
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
adeseori în leziuni precursoare (SIL - squamous intraepithelial lesions). STRUCTURA GENOMULUI HPV Papilomavirusurile umane sunt virusuri neanvelopate cu capside icosaedrice care își replică genomul în nucleii celulelor gazdă infectate (Longworth M.S. și Laimins L.A., 2004). Genomul este ADN dublu catenar circular, covalent închis, de aproximativ 7500-8000 pb cu greutatea moleculară de 4950-5280 kDa. Genomul este complexat de histonele celulare (Pfister H. și Fuchs P.G., 1994). Proteinele capsidare ale virusului sunt sintetizate în citoplasmă, apoi transferate în nucleu, unde asamblează minicromozomul viral (genomul
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
adeseori în leziuni precursoare (SIL - squamous intraepithelial lesions). STRUCTURA GENOMULUI HPV Papilomavirusurile umane sunt virusuri neanvelopate cu capside icosaedrice care își replică genomul în nucleii celulelor gazdă infectate (Longworth M.S. și Laimins L.A., 2004). Genomul este ADN dublu catenar circular, covalent închis, de aproximativ 7500-8000 pb cu greutatea moleculară de 4950-5280 kDa. Genomul este complexat de histonele celulare (Pfister H. și Fuchs P.G., 1994). Proteinele capsidare ale virusului sunt sintetizate în citoplasmă, apoi transferate în nucleu, unde asamblează minicromozomul viral (genomul
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
reacționa cu terminațiile amino ale proteinelor, formând GOP. O altă categorie de produși carbonilici rezultă din peroxidarea lipidelor sub acțiunea ROS: malonildialdehida și 4-hidroxinonenalul. Acești compuși au, de asemenea, capacitatea de a reacționa cu proteinele, formând molecule complexe cu legături covalente, numite produși de lipoxidare.În final, există produși carbonilici care rezultă din căile de metabolizare non-oxidativă a glucidelor, cum sunt 3-deoxiglucozona și 3,4 deoxiglucozon-ena. S-a demonstrat că stressul carbonilic crește semnificativ în BDR, mai rapid și mai intens
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
NO - sintetazei; din acest motiv au fost dezvoltate alte molecule cu aceleași proprietăți terapeutice, dar care nu inhibă producția de oxid nitric. Dintre acestea, au dat rezultate favorabile experimental compușii de thiazolium (PTB, OPB 9195), care acționează prin desfacerea legăturilor covalente dintre AGE și proteinele structurale, deci în fazele tardive ale procesului, ceea ce conferă speranța că acumularea AGE ar putea fi reversibilă. Un alt grup de substanțe testate recent sunt molecule asemănătoare aminoguanidinei (inhibitoare ale glicozilării), dar care nu au efect
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
globulinelor. În tabelul 2.2 sunt redate caracteristicile biochimice și biologice ale imunoglobulinelor umane. Ca familie, imunoglobulinele umane au o unitate structurală de bază alcătuită din patru catene polipeptidice, menținute împreună prin intervenția unor forțe necovalente precum și prin punți disulfidice covalente, dintre catenele grele. Cu excepția IgA2, punțile disulfidice covalente se formează, de asemenea, între catenele grele și catenele ușoare. Fiecare unitate tetracatenară prezintă simetrie bilaterală. Din punct de vedere clinic, structura regiunii constante este vitală pentru stabilirea metodelor de cuantificare imunoglobulinică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
biochimice și biologice ale imunoglobulinelor umane. Ca familie, imunoglobulinele umane au o unitate structurală de bază alcătuită din patru catene polipeptidice, menținute împreună prin intervenția unor forțe necovalente precum și prin punți disulfidice covalente, dintre catenele grele. Cu excepția IgA2, punțile disulfidice covalente se formează, de asemenea, între catenele grele și catenele ușoare. Fiecare unitate tetracatenară prezintă simetrie bilaterală. Din punct de vedere clinic, structura regiunii constante este vitală pentru stabilirea metodelor de cuantificare imunoglobulinică. Analizele sunt realizate, utilizând reactivi de tip anticorpi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acid glutamic și acid aspartic. Catena J servește ca facilitator în polimerizarea imunoglobulinelor IgM și IgA. O singură catenă J este identificată în fiecare moleculă pentamerică IgM (fig. 2.8) sau în fiecare moleculă polimerică IgA. Catena J este legată covalent la penultimul aminoacid din catena µ sau din catena α, reprezentat de cisteină. Din punct de vedere chimic, catena J este rareori decelată și aceasta poate fi evidențiată numai atunci când apare o anomalie structurală sau funcțională a ei. Ea este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în geneza unei gene integrale,funcționale în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice complete, nu se realizează schimb reciproc de segmente corespondente ale cromozomilor omologi, ci are loc o asociere de segmente neomoloage ale unuia și aceluiași cromozom, cu asigurarea continuității covalente a unui anumit segment V cu un segment J-C și eliminarea, prin deleție a segmentelor genice interpuse. Din această cauză, considerăm că este nepotrivită utilizarea termenului de recombinare somatică pentru ansamblul de evenimente care conduc la geneza unei gene funcționale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
GM = 6 106. În cazul ADN extras din limfocite B transformate malign (mielom de șoarece) markerul molecular a hibridizat cu un singur restrict (fragment ADN) cu GM = 2,4 106, ceea ce a fost interpretat ca fiind consecința asocierii cu continuitate covalentă a segmentelor genice pentru regiunile V și C ale catenelor imunoglobulinice LK, proces care are loc în limfocitele B aflate în cursul maturației, când acestea devin capabile de a sintetiza și secreta imunoglobuline cu specificitate de legare a antigenului specific
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în același grup de lincaj, fiind sintenice (situate în același cromozom), se află totuși la distanță mare față de segmentele genice pentru regiunea constantă. În cadrul heterotetramerului imunoglobulinic însă, atât în catenele L, cât și în catenele H, regiunea variabilă se continuă covalent cu regiunea constantă. Analiza organizării genelor pentru catena grea a imunoglobulinelor arată că și la aceste gene este utilizată o strategie arhitecturală asemănătoare, dar cu un plus de complexificare, printr- un număr mai mare de segmente genice, precum și prin prezența
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cele patru segmente genice JK este utilizat în unirea segmentelor genice VK și CK, rezultând un rearanjament de segmente genice VK-JK-CK în care intră doar câte unul dintre asemenea componente. De fapt, această combinație de segmente genice imunoglobulinice cu continuitate covalentă, reprezintă gena funcțională în dirijarea sintezei catenei imunoglobulinice LK. În celulele pre-B, segmentele genice VK, JK și CK sunt dispuse în această ordine în cromozom, dar ele sunt separate la distanțe mari prin interpunerea unor sectoare spațiatoare din duplexul ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unui segment genic J, urmată de aducerea prin deleție sau inversie cu specificitate de situs a unui segment genic C în nemijlocita vecinătate a suprasegmentului genic V-J, constituindu-se astfel o suprastructură de segmente genice nemijlocit lincate prin legături covalente fosfodiesterice, V-J-C. Această suprastructură reprezintă gena imunoglobulinică funcțională în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice. O asemenea combinație succesivă de segmente genice distincte, cu realizarea unui cistron imunoglobulinic, a fost numită recombinare somatică. Această suită de evenimente se desfășoară în cursul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
situație întâlnită și în rearanjamentele genice pentru receptorii de antigen din celulele T. 3.2.3. REARANJAMENTUL DE SEGMENTE GENICE IMUNOGLOBULINICE PENTRU CATENELE UȘOARE Lλ ȘI LΚ Geneza genei funcționale în dirijarea catenei imunoglobulinice Lλ este rezultatul asocierii cu continuitate covalentă a trei segmente genice V λ, Jλ și Cλ , dispune în direcția 5’-3’. La terminalul 5’ al acestui rearanjament de segmente genice se află o secvență lider, desemnată Leλ (de la Leader în limba engleză). Secvența leader aparține segmentului genic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în puncte corespunzătoare, prin hidroliza punților fosfodiesterice intracatenare, urmând ca excizia sectorului separator, urmată de hidroliza sa (deleția) prin activitate exonucleazică, să aducă segmentele genice distanțate în nemijlocită contiguitate, iar prin intervenția unei ADN ligaze specifice să fie realizată continuitatea covalentă, prin refacerea de legături fosfodiesterice între asemenea segmente genice. Momentul decisiv în desfășurarea productivă normală, a unui asemenea scenariu este stabilirea cu înaltă precizie a punctelor în care activează endonucleaza, fiind stabilite astfel și segmentele genice care vor participa la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru catenele H este cuplarea unui segment genic D cu un segment genic JH. În cea de a doua etapă are loc translocarea unui segment genic VH în nemijlocita vecinătate a capătului 5’ a suprasegmentului D-JH și unirea sa covalentă cu acesta, rezultând aranjamentul de segmente genice VH-D-JH. La această structură suprasegmentară va fi fuzionat covalent unul dintre segmentele genice CH, rezultând astfel o structură complexă multiseg-mentară VH-D-JH-CH, care reprezintă în sine gena funcțională în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]