339 matches
-
am stat degeaba, am învățat. La moșia din Baea, era administrator Iorgu Vasiliu și pe cucoană o chema Catinca. Iorgu Vasiliu era din județul Iași, era un om foarte bun la inimă. Și aista-i adevărul și n-a fost crâșmar la Crâșmă la 2 peri sau meri cum spune marele scriitor Mihail Sadoveanu în romanul Baltagul. Iorgu Vasiliu a avut o fată pe care o chema Olga și care s-a măritat după un evreu, care s-a botezat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
zis că să mai pune încă 200 de lei. Și preotu a zis că nu mai poate, că n-are de unde, că și mia aceea n-a avut-o și a împrumutat-o de la un cumnat al său cari era crâșmar Todiriță Vasiliu-Cărășină, care ținea în căsătorie pe Marița, sora preotului Vasiliu, o femee foarte frumoasă și foarte deșteaptă și răzbătătoare. Și eu cică m-am înroșit și-am zis tati: "Tată aici nu suntem în târgul vitelor. Părintele dă domnișoarei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sanie cu 2 cai Costachi A.Rariței-Costachi Diaconița cu: Maria și Neculai Stoleriu nașii noștrii, cu Gheorghe Hlihor, văr drept cu tata și cel mai bun gospodar din Baea, și cu ginerele său dascălul Gheorghe Gavrilescu și cu Vasile Ștefănescu crâșmar și mare gospodar și cu Ion Stoleriu, învățător în Burdujeni și frate cu Neculai Stoleriu. Iar de la Râșca a venit Bădia Grigorița fratele soacrei mele cu soția sa Țața și cumnatul meu Toader V.Porcariu. Iar de la Văratic a venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
deștept și foarte șiret, fără pereche. Administrația platei era la Mălini. A eșit Secară afară și ne-a spus: "Astăzi nu se ține licitația cu crâșmele" Și cum ne-am dus noi la gazda unde lăsasem căruța el a chemat crâșmarii și a ținut licitația, bineînțeles nu degeaba, a eșit o sumă frumușică de la 2 crâșmari. Și tot atunci, a venit un controlor financiar și noi i-am spus acelui ce a făcut administratorul cu noi. Și el ne-a învățat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și ne-a spus: "Astăzi nu se ține licitația cu crâșmele" Și cum ne-am dus noi la gazda unde lăsasem căruța el a chemat crâșmarii și a ținut licitația, bineînțeles nu degeaba, a eșit o sumă frumușică de la 2 crâșmari. Și tot atunci, a venit un controlor financiar și noi i-am spus acelui ce a făcut administratorul cu noi. Și el ne-a învățat să reclamăm Ministrului de finanțe. Și el ne-a făcut reclamația. Așa: "Prefectura de Suceava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
absolvit cu 2 ani înaintea mea și coleg de clasă cu cumnatul meu de la Boboești, com. Pipirig, jud. Neamț Costică a Tacu de loc din Miroslovești, jud. Suceava. Ne-am sfătuit și am luat o odăiță cu chirie de la un crâșmar de la hala cea mare. Acolo aveam și mâncare și vin bun. Eu citeam din Istoria Pedagogiei, iar Toma Gh. asculta și mai și dormea. Teza am dat-o la Școala Normală de fete "Mihai Sturza" din Iași. La teză am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Iar Anișoara, fata, a învățat la Universitate și are o funcție de mare însemnătate la București. Și băiatul Crișan a crescut la bunica sa Ilinca lui Grifore Grecu, o femee foarte necăjită. Foarte mult a ajutat-o Nică V.Dediu un crâșmar, cu un suflet de înger, că atunci când Ilinca Grecu, bunica lui Crișan se ducea la Nică V.Dediu și acela o ajuta cu toată inima. Și fiindcă Crișan, s-a scăldat în nevoi și necaz s-a îmbolnăvit de T.B.C.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mi-a luminat mintea și i-am spus: "Măi Vasile, cum am luat banii de la Prefectură i-am și depus la Administrația Financiară, așa că n-am de unde îi da". Ghiță Popa, potlogarul și măgarul, s-a dus la Nică Dediu crâșmar dar de cinste rară și i-a dat 20 000 lei și la alți 2 gospodari iar i-a înșelat și i-a dat 10 000 lei și s-au făcut 30 000 lei, care înapoi nu i-a mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
1 bărbierie (din starea a III-a); total: 29 dughene sau ateliere (15 - starea a II-a și 14 - starea a III-a). În 1831, numărul negustorilor era de 208, din care: abăgeri - 12; bacali - 34; cafegii - 1; precupeți - 52; crâșmari - 48, rachieri - 12; bogasieri - 17; lipoveni - 9; pescari - 4; negustori nespecificați - 19. În aceeași perioadă, la Fălciu funcționau numai 16 negustori, din care: bacali - 8; precupeți - 5; bogasieri - 3. Interesul negustorilor pentru comerț a crescut în perioada Regulamentului organic. Prezentăm
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
patru bogasieri, doi casapi și precupeți de vite, doi negustori de piei, un negustor de blănărie, șase negustori de lemn, doi negustori de obiecte antice; mai erau menționate și alte categorii de negustori: doi orâdari, un rachier, doi trăistari, doi crâșmari, doi fabricanți de rachiu (cu velnițe), doi lipscani, doi negustori de vite (șufari). Din numărul total de 16 meșteri sudiți pe ramuri, în ținutul Fălciu, își exercitau meseria doi croitori, doi ciubotari, un bucătar, șase boiangii, un argintar, iar patru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
interzicea să consume băuturi alcoolice și să poarte arme, atât ofensive cât și defensive, pedepsele fiind pentru delicvenți 10 zile de carceră și 200 lovituri de bici câte 20 zilnic. De reținut că un document din 1550 prevedea și pentru crâșmarii care vând sau oferă vin unui negru o pedeapsă de 20 de zile de carceră. Datorită regimului inuman aplicat sclavilor negri, adesea aceștia fugeau sau se revoltau. Sclavii fugari erau numiți în Cuba "cimarrones", nume generic dat tuturor animalelor domestice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de lemn pentru apă și se duceau cu câte două bote în mână după apă la fântâna din sat, dar ei nu plecau de la grof cu botele goale, le umpleau cu secară și la Bușu era crâșma, da secara și crâșmarul le da rachiu. Așa se duceau zilnic cu zeci de bote de secară că, vezi Doamne, era cald și oamenii obosiți cerea apă des. La fel se întâmpla și cu fânul, că primăvara groful niciodată nu mai avea fân să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dominator” <endnote id=" (263, p. 169)"/>. Marcu Goldstein, curelarul dintr-un roman al lui Gala Galaction, are și el „nas uscat și Înco voiat” <endnote id="(435, p. 150)"/>. Formula pare să fie preluată de la Calistrat Hogaș, al cărui personaj, crâșmarul Avrum din nordul Moldovei, are „nasul uscat și coroiat, cu fața lungă și Înfășurată Într-o barbă sălbatică și terminată În furculiță, dar mai ales cu nelipsiții săi perciuni...” <endnote id="(439, p. 83)"/>. Isaac Bashevis Singer apelează de ase
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se ridică brusc, dominator” <endnote id="(263, p. 169)"/>. „Barbă roșcovană” are și cârciumarul evreu Avrum din romanul Ion, publicat În 1920 <endnote id="(737, p. 41)"/>. Nici evreii moldoveni din proza lui Mihail Sadoveanu nu arată altfel. Jupânul Iosub - crâșmarul din povestirea Comoara dorobanțului (1905) - are perciuni rituali, „barba roșie și obrazul pistrui”, Ștrul - birjarul din romanul Floare ofilită (1905) - apare „cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate și cu obrazul ca stropit cu sânge” <endnote id="(377, pp. 99
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(368)"/>. Imaginea stereotipă nu diferă substanțial de modul cum era perceput evreul cârciumar În cultura est-europeană, În general, și În cea românească, În special. În reprezentările iconografice ale Judecății de apoi de pe zidurile bisericilor românești În secolele XVII-XVIII, „crâșmarul” arde În „râul de foc”, alături de „fermecător” <endnote id="(3, p. 217)"/>. Interesant este că la „chinurile Iadului” nu este osândit anume cârciumarul necinstit, ci cârciumarul pur și simplu. Oricum s-ar purta, acesta este iremediabil sortit Iadului, fiind considerat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îndeamnă diavolii de lucrați și beți În crâșmă În zioa sfintei dumineci [...]. Biserica nu o păziți, care vă este feredeu de spălare [a] sufletelor de greșeli, ci iubiți crâșma mai mult decât beserica și În loc de preot pe jidov. [Pe jidovii crâșmari] Îi aveți mai cinstiți decât pe preoții carii slujesc În biserica mea spre sfințirea voastră” <endnote id=" (887)"/>. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, fără să aibă nici un fel de intenții iudeofobe, poetul romantic Adam Mickiewicz speculează și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Prin urmare, grânele neconsumate trebuiau prefăcute În obiect esportabil - În vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și da hrană vitelor [= borhot]. Velnița producea rachiu, rachiul trebuia consumat și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei...” <endnote id=" (129, p. 98)"/>. Spre deosebire de alte dăți, Eminescu admite de data aceasta faptul că numărul mare al cârciumarilor evrei este efectul, și nu cauza fenomenului socio- economic În discuție. Modelul simbiozei economice era foarte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legenda otrăvirii rachiului, dar neagă - În modul său sarcastic - că această practică ar fi speci fică doar cârciumarilor evrei : „Se face la noi, În toate zilele și pe toate drumurile, un foarte hazliu patriotism ; se strigă și se scrie că crâșmarul jidan otrăvește populația noastră rurală ; și, pe tema aceasta, se tună atâta Încât ai crede că ultimul cuvânt al regenerării noastre naționale trebuie căutat În fundul șipului cu rachiu al lui Ițic sau Șloim. E o greșală. Badea Ion, crâșmarul nostru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că crâșmarul jidan otrăvește populația noastră rurală ; și, pe tema aceasta, se tună atâta Încât ai crede că ultimul cuvânt al regenerării noastre naționale trebuie căutat În fundul șipului cu rachiu al lui Ițic sau Șloim. E o greșală. Badea Ion, crâșmarul nostru național, are tot atâta de puțini dumnezei, dacă nu chiar mai puțini, decât cel mai perciunat Avrum [...] ; singura deosebire ar fi poate aceea că otrăvitoarele dresuri ale rachiurilor, În loc de a fi jidovești, ar fi În cazul celălalt curat românești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
niamu jidovesc”, „niamu turcesc”, „niamu tătăresc” și „niamu harapilor” <endnote id="(13, p. 93)"/>. Interesant este că, În reprezentările iconografice ale Judecății de apoi, cei damnați pe criterii etnice (sau confesionale) se adaugă celor damnați pe criterii etice („mincinosul”, „scumpul”, „crâșmarul”, „care nu face coconi”, „care omoară prunci”, „fermecătorul”, „care ia mana vacilor” etc.). Cei dintâi Însă sunt zugrăviți lângă „Râul de foc”, și nu chiar Înăuntrul lui, precum cei din urmă. În acest caz, creștinii păcătoși sunt considerați mai periculoși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fișe istorice pentru tratatul de artă a tragerii sforilor la români). Toate acestea se consumau sub semnul unei singure certitudini: cea a viețuirii de azi pe mâine. Tabloul social este întregit prin revenirile ca-n noduri de năvod la crâșmă, crâșmari și consumatorii de varii spețe și motive. Ei bine, într-un asemenea spațiu - azi suprarealist pentru mulți dintre noi - trăiau adevărați oameni ai lui Dumnezeu, demni, simpli, inteligenți și de o dăruire cum numai în Viețile Sfinților o mai poți
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
o frumoasă greșeală. Nu-i nici în DEX. * Dar pe Strada " La zece mese" toamna este calmă, senină, frumoasă ca un descântec. Au fost zece mese în curtea curată a unuia care deschisese o crâșmă. El își spunea cârciumar, ori crâșmar (după cum se nimerea și după vorba clienților). Pe vremea lui nu erau încă baruri și nici barmani; și băuturile erau altele, mai ales vinuri, acrișoare toamna, limpezite iarna, când mesele se adunau în încăperile solide ale crâșmei, podite cu bârne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
îi seamăn în această privință. A făcut armata la jandarmi și a funcționat și ca sanitar. Era mândru de tot ceea ce făcea. Era un bărbat frumos, arătos, bine legat și avea un șarm aparte. La un moment dat a devenit crâșmar. Un crâșmar care nu numai că dădea de băut pe datorie, dar bea și el cu clienții; asta nu putea să ducă decât la faliment. S-a angajat apoi la gară ca ajutor de fochist și a ajuns deosebit de repede
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
în această privință. A făcut armata la jandarmi și a funcționat și ca sanitar. Era mândru de tot ceea ce făcea. Era un bărbat frumos, arătos, bine legat și avea un șarm aparte. La un moment dat a devenit crâșmar. Un crâșmar care nu numai că dădea de băut pe datorie, dar bea și el cu clienții; asta nu putea să ducă decât la faliment. S-a angajat apoi la gară ca ajutor de fochist și a ajuns deosebit de repede fochist. Era
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
căutarea” lor. Acesta s-a tocmit cu opt locuitori din Florești pentru 500 de chile de var și le-a dat înainte banii pentru 400. Meșterii respectivi au făcut doar o parte din cantitatea promisă, s-au întovărășit cu un crâșmar evreu și au vândut restul la Bârlad. Trebuie să subliniem, pentru a evita confuziile, că termenul „chilă” nu are nici o legătură cu un termenul „kilogram”. Este vorba de o unitate de măsură de origine turcă, cu valoare variabilă, între 400-500
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]