1,093 matches
-
onoare la Pietroșița, unde, împreună cu poetul Nicu Iancu-Vale, aducătorul acestor rânduri și mai vechi prieten al meu, te-am comentat din nou, coborând de la viziunea cosmică la procedeele de-o ingeniozitate tehnică înspăimântătoare, de la mister ruperile de vers și repetițiile crâncene... Fragmentul, varianta, se află tot timpul pe masa mea de lucru, mă însoțește în căutările mele. Îți mulțumesc pentru acest festin poeticesc, care mă apără de-atâtea universale, zilnice plictiseli. Poate că amân aceste mărturisiri cine știe cât, până la altă călătorie cu
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
o furie oarbă. Încep să aplice lovituri sub centură celor aflați în apropierea lor, fără discernămât; lovituri ce l-ar fi putut încovoia până și pe legendarul Hercule. Între cei mulți, care icnesc de durere, este și Bert. Durerea este crâncenă pe moment, ca mai apoi să lase loc dezgustului. Stagiul militar poate fi asemuit cu un bazin olimpic, plin cu excremente, ce trebuie străbătut de la un capăt la altul schimbând stilul de înot după cum ți se comandă. Ca mulți alții
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
voce tare, a zâmbit ca de o ghidușie numai de el știută. Ca un făcut, de câte ori urma să o încaseze, măcar în parte pe nedrept, ceva îl făcea să zâmbească. Zâmbetul nu a durat prea mult. Prima lovitură a fost crâncenă. Nu și-a dat seama cine a icnit. El, sau tatăl sau? Să-și înfrângă durerea și suferința era una din micile lui pasiuni tăinuite. Așa că a reînceput să zâmbească, de astă dată provocator. I-a fost clar că cel
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
toamna mea și mă caut în răstimp Într-un scâncet fără rost, într-o lacrimă de dor; Unde-i vara mea, și tu, de ce minți așa ușor? Car în spate toamne lungi cu miros de nenoroc Și mi-e vara crâncenă și mi-e soarta nelaloc; La o margine de vis să te caut, vara mea Să-nflorești în mine iar și să-mi fii mereu, aș vrea! Vara mea cu ploi de vise, vara mea cu tine-n gând Dă-
VARA MEA, CU TINE-N GÂND de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364807_a_366136]
-
de aceste întâmplări ciudate, dar erau mulțumiți fiindcă nici o fiară nu venea peste ei și toate se petreceau în bună pace și orânduială în sălașul lor de pe malul râului. Dar într-o zi, de dincolo de dealul Tarniței se auziră sunete crâncene de corn, nechezături și tropote de copite, hămăituri de câini și, pe drumeagul de miază-noapte, se iviră călăreți ciudați, cu ochii pieziși, cu fața gălbejită cum nu se mai văzuseră prin aceste locuri. Pasămite, erau tătarii cei sângeroși, plecați în
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
Articolele Autorului Îl chema Luca și nu avea de unde să știe că abisul fără de fund al propriei sale morți avea să-l înghită cu destul de multă nemilă departe de țărâna care îi așteptase cu bucurie primul scâncet al vieții. Întunericul crâncen al nefiirii din glodul rece al altei patrii îl așteptase probabil îndelung și cu infinită răbdare de-a lungul vremii, ca și cum foamea lui nestăpânită de carne și de oase nu putea fi ostoită într-o oarecare măsură decât cu mădulare
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
română.Cum Mache refuză categoric, a rămas în lagăr peste un an. Studia cu atenție terenul și căuta o modalitate să evadeze. Aflase că dușmanul ocupase Bucureștiul, iar guvernul se mutase la Iași. Tot aici află că se dau lupte crâncene în Moldova, unde români se lupta cu dârzenie.Din acest moment observă că atenția paznicilor slăbise și că dacă are puțin noroc, poate evada. Referință Bibliografică: MOȘ MACHE CAP. V. SFÂRȘITUL LINIȘTII / Dan Petrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MOȘ MACHE CAP. V. SFÂRȘITUL LINIȘTII de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365627_a_366956]
-
uciși doar dacă le străpungi inima. Numai așa puteam pierde ambele vieți. Chiar dacă muream ca om, rămâneam vampir! - Și nu mă cunoșteai pe mine! - Așa-i... Am fost apoi martor la evenimentele din primul război mondial. S-au dat lupte crâncene pe teritoriul țării... Totuși la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit unirea Transilvaniei cu România. Pe atunci România era compusă doar din Țara Românească și Moldova. Apoi a urmat a doua conflagrație mondială. Deși la 23 august 1944, prin insurecția
XX. PRINŢUL MISTERELOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365653_a_366982]
-
unul dintre pitici Sau te vei lupta cu Zmeul zmeilor. Dacă mă vei îndrăgi vei putea cunoaște Olimpul Și vei admira frumusețea Afroditei sau înțelepciunea Atenei, Vei participa la o vânătoare cu Artemis și nimfele ei Sau la un război crâncen cu Ares, Vei asculta cântece din lira lui Apolo Și vei călători cu șturlubaticul Hermes Sau vei cunoaște pe Zeus, Poseidon și Hades. Referință Bibliografică: DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: Elogiu cărții / Cornelia Păun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1724
ELOGIU CĂRŢII de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366178_a_367507]
-
plecat în mormânt, sărmana de ea, fără să fi aflat cine i-a omorât bărbatul. Într-o bună zi, tot am să dau de urmele lui. Așa s-a sfârșit nefericita mea copilărie. Bulgări uriași de nori vineții prevesteau o crâncenă furtună în întreaga mea ființă. Am jurat pe mormântul lui tata că într-o zi îl voi răzbuna. John, șeriful cel bun și Nora Trecuse de miezul nopții. Viscolul continua să muște cu colți de fiară hăituită tot ce-i
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
în zori, Gemând sub ale toamnelor poveri, Căruțele-nspre cer, unde cocori Dădeau înc-un ocol s-alunge nori, Ca stelele să licăre în seri, Și-a doua zi iar frunze tresăreau De piatra sub copite ce scrâșnea Când boii-n jugul crâncen se-opinteau ... Frumoși, dar și ce mândri arătau(!) Cred că și Grigorescu gelozea ... Dar se-ntâmpla, sub cerul neguros, Cum toamna-și cerne ploaia de sudori, Un car, urcând pe deal, cu fân, burtos, Prin colbul pân' la glezne de
NOSTALGIE DE TOAMNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352308_a_353637]
-
noul pretendent, din cauze, momentan, oarecum neclare, se prăbuși pe podeaua din cărămizi, inert, ca un sac de cartofi. Din spatele lui, se ivi un fel de bătrânică puțintică la trup, dar cu o ghioagă în mână și cu o privire crâncenă. În trecere pe lângă trupul prăbușit, îi arse meseriaș niște șuturi în gura rămasă căscată. Băbuța se apropie de ea, o privi cu atenție, avea ochi mari, albaștri, și-i spuse cu blândețe în glas: - Deci tu ești nimfa cea trufașă
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
decât în toată viața ei de cinefil entuziast, se apropie anesteziată de spaimă. I se părea firesc să vadă o gură căscându-se și ea prăvălindu-se în hău. Nici hlizelile stafiilor din jurul monstrului nu o liniștiră. Și nici căutătura crâncenă pe care i-o arunca un strigoi aflat în dreapta scaunului ducal. Făcu doi pași în direcția indicată. Cărnurile revărsate se cutremurară a dezgust. - Prea sfinte, părinte, stropiți-o cu agheasmă, ca să-i scadă puterile, să nu cumva să ne fure
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
Tineretului Comunist, tinerii teologi au gândit o altă formă de activitate pentru tineri, așa s-a înființat Asociația Tineretului Ortodox Studențesc (ATOS), al cărui președinte a fost părintele Bordașiu. Pe cât de frumoși au fost anii de facultate, pe atât de crânceni aveau să se dovedească cei care le-au urmat. Mai cu seamă perioada anilor 1948-1955, când părintele Nicolae a stat ascuns de securitate pentru o condamnare în lipsă la 20 de ani de închisoare. A fost descoperit în anul 1955
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
De a sa mămică, dură, fără milă. Genele-i sunt ude, scâncetu-i ușor Frig și foame-i este, muguraș de floare, Somnu-i dă târcoale dar și-al mamei dor Oare, ea, pe unde-i, ce liniște are? Părăsit în stradă, crâncenă durere... E micuț, plăpând, n-are nici o vină El așteaptă, încă, doar o mângâiere Ura mamei n-o vrea fără de pricină. Speriat și singur cere ajutorul Nimănui nu-i pasă, nimenea nu-l vede E doar un gunoi - își spune
OMAGIU MAMEI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345548_a_346877]
-
Mare./ Istoria reală, cea din lacrimi stoarsa,/ va ține minte și-ntre foi va strânge,/ acest cumplit Danubiu, care varsă,/ pe trei guri apă, iar pe-a patra sânge. Din Poemele Cumplitului Canal, fac parte versurile: Anii noștri schingiuiți, anii crânceni de ocara/ Cimitir de osândiți, de la margine de țară/ Ne-au adus din închisori, robi ai stepei dodrogene/ Să împrăștiem pe flori roua strânsă pe sub gene/ Și-am tăiat peste câmpii drum cu trupurile noastre/ Valurile cenușii ale Dunării albastre
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
nu le mai permite să se îmbuibe. - Surorile ... Surorile răposatului n-au venit ... ?, se aude vocea cuiva ce a rostit întrebarea, din malițiozitate, mai tare decât s-ar fi cuvenit. - Sunt prea bătrâne să pornească la drum pe vremea asta crâncenă ... , își dă cu părerea un amic al decedatului, nonagenar. N-are de unde ști că femeile, în sătucul lor de la munte, își duc viața ca-n orice altă zi. N-au fost anunțate că fratele li s-a prăpădit, așa că nu
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
Autorul este generos în alegerea temelor. Dincolo de orizontul înalt al marilor mistere, se profilează și alte aspecte existențiale, cele tradiționale, dar și unele care se mulează pe realitatea zilelor noastre. În paginile cărții găsim tăișurile criticii sociale, aspecte din lupta crâncenă pentru existență a celor nevoiți să ia calea înstrăinării, cu un gust amar și dureros de real. "...fenomenul de înstrăinare obligată, înstrăinare ce purta un singur nume, SĂRĂCIE, stare devenită aproape națională în acele vremuri și în cele ce vor
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
extremitate, care cauzează liniște, divinitate, profețime, aspirații, integritate, si anume cea a suferinței... "De fiecare dată, când mă chinuie Timpul, îmi spun că unul dintre noi trebuie să sară în aer, că nu e posibil să continuăm la nesfârșit această crâncena înfruntare", scria Emil Cioran. "Mecanismul timpului se poate deregla oricând", fapt evocat în românul "Un veac de singurătate" de Gabriel Garcia Marguez. Însă suntem, oare, mulțumiți atunci cand neprețuind timpul, ce a trecut furtunos, cu aplauze, acorduri, sinceritate, descoperim latura incertitudinii
LA MULȚI ANI, CIVILIZAȚIE! de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370826_a_372155]
-
Valea lui Mihai, în lunca Mureșului. Ajuns în Vinț, acasă la profesorul Traian Pienar, Acesta mi-a povestit cu plăcere și cu mare har, Istoria celor 18 sate, care ascund povești uitate, Mi-a povestit despre truda strămoșească Și luptă crâncenă cu viața, să trăiască. Mi-a povestit despre credința în Dumnezeu, Lăsată celor care vor veni o demnă moștenire, Să o respecte cu slăvire și sinceră iubire. DAN IOAN GROZA Referință Bibliografică: PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINȚU DE JOS / Dan
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
zilele următoare,până a venit careva să verifice. Acela a închis de tot gazul în camera noastră, care se părea că fusese cea mai afectată de seism și de atunci până la venirea primăverii am stat fără gaze îndurând un frig crâncen. Era abia 4 martie, era frig și iarna nu intenționa să-și ia tălpășița cu una cu două. Ne-am îmbrăcat mai bine și am ieșit din nou, afară, unde ne așteptau, Tina și Ilinca. Se îmbrăcaseră și ieșiseră pe
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
Cine e cel mai puternic la trântă. Sau care e cel mai mare bătăuș. De fapt, aici am vrut să ajung. Cel mai spectaculos criteriu de clasificare printre băieți era cine e cel mai tare la bătaie. Asta presupunea lupte crâncene, nu numai trânte. Însemna pumni cărați pe spinarea adversarului cu nemiluita, împingeri, doborâri la pământ, zdupăciri, zgârieri. Într-o astfel de luptă doar unul trebuia să învingă. Clasamentul era cam instabil, în timp, trebuia încercat zilnic, pe cât de posibil era
SETEA DE IERARHIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371033_a_372362]
-
la pământ, zdupăciri, zgârieri. Într-o astfel de luptă doar unul trebuia să învingă. Clasamentul era cam instabil, în timp, trebuia încercat zilnic, pe cât de posibil era. Eram în clasa a doua, când s-a „copt” situația pentru o luptă crâncenă între un băiat de gospodari, Vasile a lui Ilac, și altul al lui Bubniac, un golănaș și bătăuș în egală măsură. După ce, la prânz, orele de școală se terminară, cei doi băieți au făcut ce-au făcut să se întâlnească
SETEA DE IERARHIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371033_a_372362]
-
din 03 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cinci tumori îi pot curma viața unui copil de doi ani Ionuț Breazu, un copil plin de viață, de numai doi ani, a fost diagnosticat, în urmă puțin timp, cu neurofribromatoză, o boală crâncenă care i-a generat 5 tumori: la gât, limbă, esofag, nas și creierul mic. Din cauza maladiei, băiețelul abia mai poate mânca și respira, și plânge din ce în ce mai mult noaptea. După mai multe analize și investigații realizate la Clinica Acibadem din Turcia
IONUŢ BREAZU RISCĂ SĂ NU MAI POATĂ RESPIRA de TĂNASE TASENŢE în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370499_a_371828]
-
ființa în mii de fărâme. Nu îmi rămâne decât să sper că le va risipi în cele patru zări să nu se mai adune niciodată, pentru ca să nu mai sufăr. Mă înlănțuiesc singură în propriile-mi brațe, încercând să opresc durerea crâncenă care mi-a cuprins ființa... și nu-mi mai dă drumul... Imaculatele flori de salcâm îmi îmbracă sufletul într-un giulgiu care mă mângâie încet. Mă tem să nu-mi placă prea mult această aparentă senzație protectoare și să nu
VEȘNICIA SCRIITORULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370560_a_371889]