699 matches
-
lui Gunther și aduce comoara nibelungilor în stăpânirea burgunzilor. După codul valorilor populare de atunci, el devine un ucigaș nemernic, dar după codul onoarei cavalerești a epocii, rămâne un vasal loial suzeranului său. După 13 ani de doliu și durere, crăiasa burgundă acceptă să îl ia de soț pe Atila, regele hunilor, dar nu din dragoste, ci sperând că va găsi o cale să răzbune moartea dragului ei Siegfried. La nunta lor, vin multe căpetenii de oști. Este invitat inclusiv cneazul
Cântecul Nibelungilor () [Corola-website/Science/304697_a_306026]
-
cântă în versuri. Cei doi încep să zboare în înaltul cerului cu o scară transformată într-o rachetă în trepte, atingând soarele cu picioarele și luna cu mâinile. Ajunși într-un alt sistem solar, prințesa și Cicy se întâlnesc cu „crăiasa zânelor, minunea minunilor” de la care cioroiul află drumul spre Mănăstirea de Ceară. Într-un final, cei doi ajung la Mănăstirea de Ceară care era organizată ca un stup de albine cu o regină și mai multe fete pe post de
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
aibă un bărbat. Sfârșitul filmului coincide cu sfârșitul basmului. Făt Frumos a iertat-o pe fata de împărat pentru nechibzuința sa. A avut loc apoi o nuntă care a durat trei zile și trei nopți și la care au participat crăiasa furnicilor, crăiasa albinelor și „crăiasa zânelor, minunea minunilor”, iar împăratul le-a dat mirilor jumătate din împărăție. Scenariul filmului a fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind o adaptare liberă după basmul „Povestea porcului” (1876) de Ion Creangă în care
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
bărbat. Sfârșitul filmului coincide cu sfârșitul basmului. Făt Frumos a iertat-o pe fata de împărat pentru nechibzuința sa. A avut loc apoi o nuntă care a durat trei zile și trei nopți și la care au participat crăiasa furnicilor, crăiasa albinelor și „crăiasa zânelor, minunea minunilor”, iar împăratul le-a dat mirilor jumătate din împărăție. Scenariul filmului a fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind o adaptare liberă după basmul „Povestea porcului” (1876) de Ion Creangă în care purcelușul este
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
coincide cu sfârșitul basmului. Făt Frumos a iertat-o pe fata de împărat pentru nechibzuința sa. A avut loc apoi o nuntă care a durat trei zile și trei nopți și la care au participat crăiasa furnicilor, crăiasa albinelor și „crăiasa zânelor, minunea minunilor”, iar împăratul le-a dat mirilor jumătate din împărăție. Scenariul filmului a fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind o adaptare liberă după basmul „Povestea porcului” (1876) de Ion Creangă în care purcelușul este transformat în extraterestru
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
vol IV, „Lebedele și alte povestiri, București, 1927 vol V, „Zâna ghețurilor, București, 1928 vol VI, „Grădina raiului și alte povestiri, București, 1928 vol VII, „Tovarășul călătorului, București, 1929 vol VIII, „O poveste din țara dunelor, București, 1929 vol IX, „Crăiasa zăpezilor, București, 1929
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
-mi da toane bune și sănătate» (TS, IV, 152). La Florești, Eminescu a câștigat repede prețuirea oamenilor, împrietenindu-se mai întâi cu preotul Dumitru Duțescu, a cărui fiica, Elenă, în peregrinările prin Pădurea Carpadia și pe platoul , a devenit acea crăiasa cu părul moale și cu ochii vineți, din poemul "Freamăt de codru:" «Tresărind scânteie lacul / și se leagănă sub soare; Eu, privindu-l din pădure, / Las aleanul să mă fure / și ascult de la răcoare / Pitpalacul. Din izvoare și din gârle
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Tuturora. Teiul vechi un ram întins-a, / Ea să poată să-l îndoaie, / Ramul tânăr vânt să-și deie / și de brațe-n sus s-o ieie; / Iară florile să ploaie / Peste dansa. // Se întreabă trist izvorul: / - Unde mi-i crăiasa oare? / Părul moale despletindu-și, / Față-n apă mea privindu-și, / Să m-atingă visătoare / Cu piciorul? // Am răspuns: - Pădure dragă, / Ea nu vine, nu mai vine! / Singuri, voi, stejari rămâneți / De visați la ochii vineți, / Ce luciră pentru mine
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
centaurul Chiron, Învățătorul de zei, prieten cu Herakles! Solstițiu divin, tropic al Capricornului, taci! Austrul privește zănatica mână cum scrie, cum scrie pe foi de opal și nimeni, dar nimeni nu Îndrăznește neiosul să-l facă să tacă-n undrea. Crăiasă a Zăpezilor, vino mai aproape! Furtuni. Copaci smeriți. Doar făclieri de-o noapte. Întrupare a batrâneții nemeritate, Înțelepciune rememorată pe zidul din mine, avarul! Copilărie, paradis al credinței pierdute, unde mi-ai ascuns tinerețea de ieri? În afara timpului viețuiesc, În afara
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
săruta! Sfințească-se umbra și gloria, mărirea ta! Veniți, veniți de luați de la mine scutecele Domnului Înmiresmate: nuci, roșcove, acadele și mere - pelinci dezrobite de vremea iernării. Lumânări de-ntuneric vor arde În mine, felinare de purpură-n pârg de crăiasă! În sobă voi arde biciușca trădării, pe blană de urs tinerețe voi soarbe! Pe o rază de soare, pe o noapte de lună fii minunea sfiirii, duhul bun În faptură. Cumplitul Îngheț se preface-n arsură, În iesle, pe paie
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
ceea ce avea să contrarieze sunt concluziile lui J. Michelet: „Mai este însă în ea, din nefericire, o trăsătură națională: resemnarea prea ușoară. Omul nu se luptă cu moartea; nu se încruntă către ea; el o primește, se însoară cu această «crăiasă», a lumii mireasă și mistuie, fără să murmure, această căsătorie. Abia desprins din natură, pare că se simte mângâiat de faptul că se reîntoarce iarăși în sânul ei”. Alexandru Odobescu (1861) este primul care respinge ideea fatalismului mioritic, fără însă
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
patrimoniului culturii stră-românești” Un alt pretext, cu totul insolit pentru "versinea-colind" și semnalat sporadic, este proiecția unei imposibile nunți: “Nu si, mamă, întristată / C-a zini și el odată. Nu si, mamă, cu bănat / Fecioru tău s-o-nsurat / C-o mîndră crăiasă / Dintre fete mai aleasă”. Un ritual arhaic, păstrat destul de fidel în folclorul transilvănean, se referă la moartea celor necăsătoriți, indiferent dacă e vorba de un fecior sau o fată și indiferent de motivul morții. Despre aceștia se mai spune că
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
de o moarte reală a ciobanului, ci de una ipotetică și rituală. În schimb, "versiunea-baladă" îl valorifică din plin (iar Constantin Brăiloiu și Adrian Fochi îl socotesc drept întemeietor): “Să le spui curat / Că m-am însurat / Cu-o mîndră crăiasă, / A lumii mireasă; / Că la nunta mea / A căzut o stea...” ("varianta Alecsandri"). A treia secvență se desfășoară după același tipic funerar, preluând o altă imagine ades utilizată în bocete, în care măicuța îl așteaptă (în zadar) pe fecior, cu
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
parțial vizibilă iar cea a unităților lipsește din pisanie datorită sculpturii decorative suprapuse. Cifra chirilică a zecilor este „Μ” și nu „Λ”, cum ar părea la prima vedere. Aceasta se poate verifica mai departe în text. Maria Tereza a devenit crăiasă, adică principesă a Transilvaniei, în 1740, ceea ce indică ridicarea bisericii după acest an. Ierarhul Isaia Antonovici a stat la cârma episcopiei de Arad până în anul 1748, când a fost numit mitropolit de Carloviț, și a decedat un an mai târziu
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
un crai, care avea trei feciori. Doi dintre ei (interpretați de Septimiu Sever și Constantin Codrescu) erau vrednici, în timp ce fiul cel mic (interpretat de Florin Piersic) era cam nătărău. Într-una din zile, fiul cel mic a auzit-o pe crăiasă (Eugenia Popovici) spunând un basm despre Harap-Alb și se închipuie a fi chiar el personajul principal. Craiul Alb Împărat (George Demetru) avea un frate mai mare, Verde Împărat (Fory Etterle), care era împărat într-o altă țară mai îndepărtată și
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
spre împărăția unde domnea vrăjitorul Roșu Împărat (Emil Botta), spre a duce fata. Pe drum, i se alătură Gerilă (Puiu Călinescu), Flămânzilă (Mircea Bogdan), Setilă (Florin Vasiliu), Ochilă (Liliana Tomescu) și Păsărilă (Viorel Manta). Între timp, Spânul o prinsese pe crăiasa albinelor, pentru ca aceasta să nu-l ajute pe Harap Alb, se făcuse stăpân pe împărăția lui Verde Împărat și pornise război împotriva lui Alb Împărat. Fiul de crai ajunge la castelul lui Roșu Împărat, fiind închis împreună cu tovarășii săi de
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
de 9 iulie apare în "Curierul de Iași", fără semnătură, schița "". Pe 6 august apare în același ziar nuvela "Cezara", retipărită și în numerele din 11, 13, 15 și 18 august. Pe 1 septembrie apar în "Convorbiri literare" poeziile "Melancolie", "Crăiasa din povești", "Lacul" și "Dorința". Pe 1 noiembrie apare în "Convorbiri literare" poezia "Călin". Pe 1 decembrie apare în "Convorbiri literare" poezia "". În anul 1877 publicistul își continuă activitatea ziaristică la "Curierul de Iași". Publică cronici teatrale în legătură cu spectacolele la
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
Regina Elsa de Arendelle este personajul deuteragonist al filmului de animație Disney Frozen.Ea este următoarea suverană la tronul din Arendelle după moarte părinților ei.Din nefericire ea își dezvăluie puterile ei de gheață și zăpadă și astfel devine faimoasa crăiasă a zăpezi.Ea este exprimată de actrița și cântăreața Indina Menzel în original.La începutul filmului,Eva Bella îi oferă vocea lui Elsa ca un copil de 8 ani și Spencer Lacey Ganus ca un adolescent de 12 ani. Elsa
Elsa (Disney) () [Corola-website/Science/333642_a_334971]
-
provoca mai mult rău.În cele din urmă,prin efortul persistent a surori ei,Elsa a descoperit cheia pentru controlul puterilor ei și a reaprins relația ei cu Anna. Creată de regizorul Chris Buck,Elsa se bazează vag pe personajul Crăiasa zăpezilor,de la povestea daneză cu același nume scrisă de Hans Christian Andersen.În adaptarea filmului Disney,ea este introdusă ca regina împărăției Arendelle,moștenitoarea tronului și sora mai mare a Prințesei Anna. Personajul Elsa a avut o mare parte recenzii
Elsa (Disney) () [Corola-website/Science/333642_a_334971]
-
schimbări majore;modificarea rolului moral a lui Elsa în poveste și relația ei cu Anna.Odată ce cele două au devenit surori,realizatorii au considerat că ar deschide noi posibilități pentru elementele povești,cea ce face procesul de finalizare adaptări Disney Crăiasa Zăpezi.Interpretarea original ca un personaj negativ,Elsa, sa descris ca fiind un tiran nemilos,rece,care a avut o armată de oameni de zăpadă gigantici și a fost proiectată să semene cu actrița Bette Midler sau regretata cântăreață Amy
Elsa (Disney) () [Corola-website/Science/333642_a_334971]
-
În loc să schimbe versurile au ajuns la schimbarea lui Elsa și prin urmare personajul a fost schimbat de la un rol ""mizerabil"" pentru un rol anti-eroină văzută în filmul final.Poate fi observat că adevăratul ticălos al filmului este Hans și ticăloasa crăiasă a zăpezi este Ingrid,mătușa Elsei. Actrița și cântăreața Megan Mullally a fost inițial vocea Elsei, dar a fost înlocuită cu actrița de pe Broadway Indina Menzel, care este cunoscută pentru rolul Elphaba de le Wiicked. Menzel o știa deja pe
Elsa (Disney) () [Corola-website/Science/333642_a_334971]
-
clar: „noi, cei bântuiți” de „valul” istoriei, în „nava” bisericii suntem protejați de Domnul Hristos aflat la cârmă și de Sfânta Fecioară, aflată la prora bisericii (Arhim. B. V. Anania, Ipostaze, ... p. 2) Versurile sunt de o frumusețe fără seamăn: „Crăiasă alegându-te /Îngenunchiem, rugându-te/ Înalță-ne, ne mântuie/ Din valul ce ne bântuie/ Fii scut de întărire/ și zid de mântuire" Poemul este un adevărat axion, o laudă sfântă adusă Sfintei Fecioare Maria unde, pe lângă elementele ortodoxe menționate, întâlnim
Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
Din valul ce ne bântuie/ Fii scut de întărire/ și zid de mântuire" Poemul este un adevărat axion, o laudă sfântă adusă Sfintei Fecioare Maria unde, pe lângă elementele ortodoxe menționate, întâlnim și termeni catolici, ca cel de „regină”, slavonizat în „crăiasă” sau ideea că Sfânta Fecioară poate mântui dogma catolică al lui „co-redemprix” (împreună mântuitoare) cu Hristos, care diferă substanțial de cea ortodoxă, ce spune că numai Dumnezeu poate mântui. În rest, cele două strofe urmează corect terminologia ortodoxă, supravenerarea (hiperdoulia
Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
Gală anuală „Femeia contează” Trofeul la secțiunea Muzică 2013 - Premiile Confidențial - „Premiul de excelență pentru 55 de ani de carieră artistică“ 2013 - Casă Regală a României îi acordă Ordinul Coroană României în grad de Cavaler 2013 - Lansarea audiobook-urilor Motanul încălțat, Crăiasa Zăpezii și Degețica apărute la Editură Litera 2013 - Omagiata la Noaptea Albă a Filmului Românesc pentru rolurile interpretate pe marele ecran 2014 - Lansarea programului „Vise frumoase copii“ inițiat de Margareta Pâslaru la Spitalul Grigore Alexandrescu din București 2014 - Creații vestimentare
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
este un roman science fiction/fantasy scris de Joan D. Vinge. A câștigat premiul Hugo pentru "Cel mai bun roman" în 1981 și a fost nominalizat la premiul Nebula pentru "Cel mai bun roman" în 1980. Având la bază basmul Crăiasa Zăpezilor de Hans Christian Andersen și cartea "Zeița Albă" a lui Robert Graves, "" este un roman a cărui acțiune se petrece pe o planetă acoperită în mare parte cu ape, Tiamat, a cărui soare orbitează o gaură neagră, ceea ce permite
Regina Zăpezilor () [Corola-website/Science/323899_a_325228]