281 matches
-
prefacerilor și mișcărilor care s-au petrecut în ea, cadrul stabil în care spațiul tracic a devenit spațiul romanității orientale. Miron Costin fusese cu un pas înainte întrucât, scriind istoria românilor extracarpatici, el o completează pe aceasta cu Istoria de Crăia Ungurească a lui Laurențiu Toppletin de Mediaș. Limba română în viziunea lui D. Cantemir Subordonând istoria neamului românesc și a limbii acestuia provinciei sale natale, D. Cantemir vorbește în Descriptio Moldaviae (DM) de „limba moldovenească” descendentă direct din limba latină
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
urm.). Vlad, nume al unor voievozi munteni: un Vlad, pomenit la 1396 ca voievod al Munteniei, căreia i se zicea Basarabia, închină țara Edvigăi, fiica lui Ludovic, răposatul crai al Ungariei, căsătorită cu Vladislav craiul Poloniei, dar rămasă “moșteană a crăiei Ungariei” (Vezi Icr, p. 108 urm.). Cuvântul apare și sufixat (vlădică), și în compusul Vladimir etc. El își are originea în organizarea statală a tracilor. Dacă vlad era stăpânul, vlada era zona stăpânită, puterea, ca și olatul, oblăduirea, cu derivatul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
citirii începea cu studiul bucoavnei, bucvarului sau abecedarului. Din acestea elevul învăța literele sau slovele chirilice, silabisirea și citirea de texte cuprinzând rugăciuni și povestiri morale. Bucvarul românesc din anul 1781 a fost folosit inițial mai mult în Banat, în ,,crăia ungurească”. În schimb, edițiile următoare, mai mult sau mai puțin modificate față de cea din anul 1781, au fost utilizate și în Transilvania, precum și în comitatele din Partium. În anul 1782, comisia școlară care funcționa la Bratislava, printre măsurile adoptate în legătură cu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
datoreaza superficialității coroborării textului manuscris cu cel cules/ procesat. Se găsesc, astfel, omisiuni sau adăugiri de cuvinte: cotribuind în loc de contribuind (p. 6), socoate în loc de scoate (p. 42), luminile în loc de lumile (p. 102, în textul baladei Soarele și luna), cârâia în loc de crăia (p. 153, în textul Poveștii lui Harap-Alb de Ion Creangă), rutină în loc de ruină (p. 185), se poate trece în loc de nu se poate trece (p. 207); omisiuni de secvențe mai mari de text, ceea ce face ca ideea să nu se finalizeze
Comunicare și corectitudine by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6858_a_8183]
-
buciumele sună duios și[-i] cânt de fluier; Sălbateci zboară caii mai iuți decât chiar vântul Și cânii urlă jalnic... Ciobanii cei călări Străbat ca și săgeata câmpiile întinse... Se zice cumcă țara se ține într-un chip Tot de crăia noastră și tot de craiul Ludvig, Dar eu băgai de seamă că nu-i a nimărui. Averi atât de multe de nu le mai știi sama {EminescuOpVIII 79} Sânt astfel răspândite pe brazde roditoare, Dar vai, peste pământul pe care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Muma doarme, pruncul râde, Copacul se reînchide. 97 {EminescuOpVI 98} MUȘATIN ȘI CODRUL Saracă țară de sus, Toată faima ți s-a dus. Acu cinci sute de ai Numai codru îmi erai... Împrejur nășteau pustii, Se surpau împărății, Neamurile - mbătrîneau, Crăiile se treceau, Numai codrii tăi creșteau... Și în umbra cea de veci Curgu-mi râurile reci Limpegioare, rotitoare, Având glasuri de isvoare. Bistrița în stânci se bate Prin păduri întunecate Și mereu se adâncește Unde ap-abia clipește, Și d-odată vede
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]