570 matches
-
cu patru cărți de poezie, (primite cu dedicația: “D-lui Al.Florin Țene, scriitor prolific, autentic în toate demersurile sale ... critice, gazetar de forță și neîmblânzit pe calculator, prețuirea statornică a lui Marian Barbu, 25 sept.2012.“ ), apărute la Editura craioveană SITECH, 2012, executate deosebit din punct de vedere estetic, grafic și tipografic, având ca redactor de carte pe scriitorul polivalent, prieten comun, Dumitru Velea. Caseta cuprinde cărțile de poezie „Înfricoșata iubire sau statuile iubirii“, “CUVÂNTUL-neîmblânzitul cleștar“, ”Mulțumesc lui Newton “ ( volume
MARIAN BARBU ÎNTRE VIZIUNEA EXISTENŢEI ŞI A LITERATURII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346426_a_347755]
-
produsele, din toate regiunile României, în corturile instalate în piața Teatrului Național, iar obiectele lucrate în casă, de mână (handmade), au fost expuse în English Parc, în fața Primăriei. De la Universitate până în Calea Unirii, sute de expozanți au atras mii de craioveni și de alți vizitatori, în special din localitățile Olteniei. Circulația rutieră a fost total întreruptă pe anumite porțiuni din centrul frumoasei capitale a Olteniei istorice, iar de-a lungul străzii Alexandru Ioan Cuza s-au instalat, pe o parte a
SĂRBĂTOAREA UNUI ORAŞ EUROPEAN: ZILELE CRAIOVEI, 2012 de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346479_a_347808]
-
închinat“ «tuturor fiilor satului, oriunde se vor fi aflând ei astăzi», a fost tipărit în aprilie 2013, cartea fiind lansată la 1 Mai 2013, în „deschiderea“ tradiționalei festivități a Zilelor Comunei Brădești, „lansare“/ „monografie“ pentru care, din păcate, „mass-mediaticii“/ „jurnaliștii“ craioveni prezenți/ chemați la eveniment „n-au prea avut ochi“, deoarece, privirile, mai mult ca sigur, le-au fost „magnetizate“ și „sinesteziate“ de stadionul cu gazon primitor până a devenit „aproape neîncăpător“, stadion pe care s-au montat / amenajat „hale“ pentru
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
nr. 19, 2011, p.1-6 4. Mite Măneanu, Boierimea din Oltenia, p. 65 5. Mite Măneanu, VarvaraMagdalena Măneanu, Contribuții istorice și culturale privind Oltenia modernă, Editura Damira, Drobeta Tr Severin, 2014, p. 103-136 6. Ibidem, p. 109-113 7. Tânărul cercetător craiovean Luchian Gherghe a consacrat recent o lucrare specială revoluționarului unionist Emanoil Chinezu incluzînd și ineresantele amintiri culese de la înaintașii săi, trăitori în Cerneți, în vremea lui Tudor Vladimirescu 8. Teodora Rădulescu, Sfatul Domnesc și alți mari dregători ai Țării Românești
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
un steag pe locul în care au fost trași în țeapă. Este o învățătură pentru felul în care trebuie să ne cinstim eroii, martirii, cărturarii, veteranii, vârstnicii! În jurul moșiei dăruite lui Baba Novac, de către Mihai Viteazul, s-a dezvoltat cartierul craiovean Brazda lui Novac. ( Istoria locuitorilor Clujului (XI), “Gazeta de Cluj”, pag 16, interviu cu dr. Tudor Sălăgean, de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - Cluj -Napoca, în prezent director general al Muzeului Etnografic al Transilvaniei). Nicolae Bălcescu arăta: “/.../ acum românul
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
000 de locomotive pe an. În fața acelei realități, el l-a îndemnat pe reprezentantul părții române: „Va rog să comparați singuri, ce ar fi fost mai economic?” Ajuns secretar general al PCR, Nicolae Ceaușescu s-a preocupat de dezvoltarea uzinei craiovene. Planul cincinal 1966-1970 a prevăzut dotarea Căilor Ferate Române cu 630 de locomotive Diesel-electrice, 1000 de vagoane de călători și 23.250 de vagoane de marfă cu patru osii, precum și electrificarea a 430 km de linie de cale ferată. De asemenea, Nicolae
ÎNCĂ O LOVITURĂ PENTRU „FABRICAT ÎN ROMÂNIA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374770_a_376099]
-
, Ion (24.XII.1900, București - 5.XII.1963, București), cronicar teatral, dramaturg și prozator. Bunicul, Ion Anestin, se numărase printre ctitorii Teatrului Național craiovean, iar unchii, Victor și Alexandru Anestin, se făcuseră cunoscuți ca publiciști și literați. Și Theodor Anestin, tatăl lui A., desenator la Primăria Capitalei, avusese în tinerețe unele preocupări literare. A. învață la Școala Visarion, apoi la Colegiul „Sf. Sava”, unde
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
terminat până la urmă liceul militar și s-a înscris apoi la școala de ofițeri. În 1913, pe când era administrator-căpitan, demisionează din armată, devenind inginer hotarnic. Primele versuri, iscălite R. Urdăreanu și Romulus U., îi apar în 1895, în revista liceenilor craioveni „Freamătul”. Cu pseudonimele Gabriel Donna și, mai rar, Serafitus și Seraphitius, colaborează la reviste patronate de Al. Macedonski - „Vieața nouă”, „Literatorul”, „Carmen”, „Ileana”, „Hermes”, dar și la „Foaia populară”, „Epoca”, „Noua revistă română”, „Convorbiri critice”, precum și la unele dintre periodicele
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
Facultatea de Litere și Filosofie din București, obținând licența în litere și filosofie. Este profesor la Colegiul Național „Carol I” și la Liceul Militar „D.A. Sturdza” din Craiova. În 1926 și 1927, a îndeplinit funcția de director al Teatrului Național craiovean, prilej de a încerca măsuri ambițioase de îmbunătățire a repertoriului. Prefect, scurt timp, al județului Caraș, s-a arătat preocupat de cultură și a condus revista „Vatra Banatului”, apărută la Oravița, în 1932. A fost apoi profesor în București, precum și
DONGOROZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
arătat preocupat de cultură și a condus revista „Vatra Banatului”, apărută la Oravița, în 1932. A fost apoi profesor în București, precum și consilier în Ministerul Educației. D. a devenit, după primul război mondial, unul dintre animatorii vieții culturale și literare craiovene. A participat la întemeierea și conducerea periodicelor „Foaia pentru popor” (1921-1922) și „Năzuința” (1922-1929). Împreună cu Al. C. Calotescu-Neicu și C. Șaban-Făgețel, a fost director al publicației „Vatra” (1929-1930). Ajutat de câțiva profesori din Craiova, a editat, în 1930 și 1931
DONGOROZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
trecutul... mai curând decepționează. De la cel direct implicat în importante evenimente literare și politice erau de așteptat mărturii revelatoare. În fapt, puține sunt astfel și ele se circumscriu mai ales vieții literare bucureștene dintre anii 1905 și 1916 și celei craiovene de după primul război mondial. În rest, C. urmează cu obediență absolută „linia” partidului. Omisiunile și mistificările, utilizarea deseori a limbajului „de lemn” frapează chiar în raport cu memorialistica altora publicată exact în aceeași vreme. SCRIERI: Spre Cetatea zorilor, Târgoviște, 1912; Altare nouă
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
știri ce anunțase prematur căderea Plevnei. Scrie foiletoane de critică teatrală la „România liberă”, se angajează apoi la „Timpul”, în redacția căruia mai lucrau M. Eminescu, I. Slavici, Ioniță Scipione Bădescu. De aici este detașat, în două rânduri, la foaia craioveană „Doljul”. Cu Anton Bacalbașa, care era prim-redactor, editează, în 1893, „Moftul român”, „revistă spiritistă națională”, apărută într-o a doua serie în 1901. Asociindu-se cu I. Slavici și G. Coșbuc, înființează în 1894 revista „Vatra”. Redactor, în 1895
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
lui C. poate fi găsită în „Ramuri”, „Revista Carol I”, „Gazeta școalei”, „Foaia tinerimii”, „România nouă”, „Flacăra”, „Icoane maramureșene”, „Cuvântul literar și artistic”, „Săptămâna”, „Clipa”, „Tribuna nouă”, „Falanga literară și artistică”, „Ritmul vremii”, „Familia” și în alte câteva periodice, îndeosebi craiovene, unde îi vor fi publicate și niște postume. Atât în Idoli de humă, secțiune din placheta scoasă împreună cu frații săi, Eugen și Paul Constant, Poezii (1926), cât și în Versuri (volum postum, 1935), C. e un poet care se caută
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
prima dată, să unească cele trei țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru faptele lui de vitejie Împotriva cotropitorilor turci, poporul Îi păstrează o vie amintire: Auzit-ați de-un oltean, De-un oltean, de-un craiovean Ce nu-i pasă de sultan ? Auzit-ați de-un viteaz, Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel oltean Spuie valul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
I.3 Producătorii autohtoni care utilizau motoare electrice, ca și unii dintre cei care utilizau echipament auto - Roman, Tractorul, Aro Câmpulung -, și-au restrâns mult volumul de activitate. Un efect similar l-au avut atât achiziția de către Daewoo a uzinei craiovene Oltcit, cât și achiziția de către Renault a uzinei piteștene Dacia. În ambele cazuri, furnizarea de echipament electric auto către acești doi clienți tradiționali s-a anulat. Este de remarcat că producătorul Dacia și-a manifestat opțiunea pentru componente străine înainte de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
, gazetă politică și literară care a apărut, săptămânal, la Craiova între 15 ianuarie și 30 mai 1883, cu subtitlul „Ziar politic, literar, comercial, judiciar și social”. Redactorul periodicului a fot ziaristul craiovean Panache Niculescu. Aici debutează Traian Demetrescu: în numărul 12 din 4 aprilie 1883 publică primele versuri, Durerii și Victoriei, după o săptămână melancolicele stihuri intitulate Plânsul, iar o lună mai târziu alte două poezii, Domnișoarei V.S., Poetul, și un mic
ALARMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285212_a_286541]
-
la teatru și ziarist. După o specializare în medicina socială, devine funcționar în Ministerul Sănătății, apoi director al școlii sanitare din Craiova. Descoperit de Charles Laugier, A. a debutat, în 1927, în „Arhivele Olteniei”. Ajunge a fi cunoscut de scriitorii craioveni C. D. Fortunescu, C. Șaban-Făgețel, Eugen Constant, C. S. Nicolăescu-Plopșor, care îl vor publica în revistele conduse de ei: „Ramuri”, „Condeiul”, „Gând și slovă oltenească”. Pagini numeroase risipește în publicațiile provinciei sale: „Datina” (Turnu Severin), „Vatra”, „Conștiința națională”, „Renașterea”, „Tribuna
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
lucru. Integrat mișcării muncitorești de acolo, își completează pregătirea, urmând, după propria-i mărturie, „o clasă de liceu particular, două clase de gimnaziu muncitoresc și Academia ziaristică, plus cursurile seminariale ale Universității libere”. Încă din 1909, A. publicase în ziarul craiovean „Cometa” o poezie și un articol de critică socială. Perseverează în exercițiul jurnalistic, trimițând mici corespondențe la „Foaia poporului” din Sibiu și la „România muncitoare”. În 1913, intră în redacția săptămânalului „Adevărul”, publicație a secției române a Partidului Social Democrat
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
impresia de straniu, de insolit. Situat cronologic între aceste două cărți, romanul Domnișoara cu miozotis (1970) e construit cu alte mijloace, clasic realiste, și cu o detașare auctorială ironică. În cuprinsul lui, e restaurată, la modul așa-zicând „arheologic”, viața craioveană de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care se consumă melancoliile și obsesiile unui tânăr intelectual cu veleități artistice, asemănător întrucâtva lui Traian Demetrescu. Iarăși diferit, sub toate aspectele, este romanul Orașul (1978), striat de masive componente livrești, eseistice și
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
publicația își propune să stimuleze energiile atât prin activitatea din clasă, bibliotecă și laborator, cât și prin alte forme, atrăgând elevii cu „înclinări artistice”. Directorul liceului, Mihail Paulian, spera ca figura marelui dascăl Ion Maiorescu, care a pus bazele învățământului craiovean, să fie un model pentru tineretul școlar. Colaborează cu versuri Elena Farago, Sabina Paulian, cu proză e prezent Ion Dongorozi, iar articole semnează Gh. Tomescu (Sărbătorirea d-lui N. Iorga, 2/1931), T. Păunescu-Ulmu (Poezia lui Eminescu, 6/1931), C.S.
ION MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287575_a_288904]
-
anii 1925 și 1929 este, în Turnu Severin, director al Școlii Normale „Domnul Tudor”, iar între 1938 și 1943, director al Liceului „Traian”. Începând din 1924 scrie intens la „Datina” din Turnu Severin, alături de Al. Dima și alții. La revista craioveană „Ramuri” deține, împreună cu D. Tomescu, rubrica intitulată „Comentarii și însemnări critice”, în care publică articole și cronici referitoare la viața literară. Pentru o perioadă va fi titularul cronicii literare și la „Gândirea” (1928-1932), dar diferențe de neconciliat între credințele proprii
IONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
meserii pe care le deprinde pe lângă V.I. Popa -, I. ajunge în 1946 director al Teatrului Muncitoresc „Muncă și voie bună”. De aici trece, în stagiunea 1947-1948, la conducerea Teatrului Național din Iași, iar din toamna lui 1948, în fruntea Naționalului craiovean, unde îi fuseseră puse în scenă texte originale, localizări și traduceri. A mai fost director de scenă la Teatrul Național din București (1944-1945), la Teatrul CFR Giulești (1950-1957) și la Teatrul Tineretului (1957-1961). În 1965, cu ilustrații și desene care
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
al lui Constantin Mateescu; 7.I.1906, Craiova - ? ), poet, prozator, dramaturg și gazetar. Timp de douăzeci de ani, între 1927 și 1946, face parte din redacțiile mai multor periodice, pe unele chiar conducându-le. Astfel, este prim-redactor al ziarelor craiovene „Funcționarul” (1927) și „Curierul Olteniei” (1930-1931), director fondator al revistei „Poezia” (Craiova, 1934-1935) și director la „Făclia” (Timișoara, 1936-1946). Semnează articole pe teme literare și istorice, note și comentarii asupra actualității cultural-artistice, versuri, proză și poartă polemici politice în „Ramuri
JALES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
1894) și Îngerii lui Rafael („fantezie”, 1894), jucate pe scena Teatrului Național din București, construiesc, fluid și inconsistent, pe o schemă romanțioasă. Cam în aceeași vreme L. traduce din poeți felibri (Aug. Barbieri și Ch. Fuster) ori transpune pentru scena craioveană comedia Le Flibustier de Jean Richepin. În articole și conferințe, în scrierile despre teatru, există și tentația comentariului literar. Dar aprecierile, altfel făcute cu distincție, dintr-o perspectivă culturală, rămân mereu la suprafața lucrurilor. Mult mai inspirate sunt „profilurile din
LIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287842_a_289171]
-
acestei reviste, pe care o va conduce până în mai 1947. Din anul 1912 este și directorul Tipografiei „Ramuri”, transformată, trei ani mai târziu, în Institutul de Editură „Ramuri”. Numele său este legat de cele mai însemnate inițiative culturale și literare craiovene. Apariția, în 1929, a numărului jubiliar al revistei „Ramuri” este una dintre acestea, ca și înființarea, în 1936, a Societății Scriitorilor Olteni. După o culegere de literatură populară, Verde și iar verde (1909), F. publică piesa în versuri Copiii nopții
FAGEŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286936_a_288265]