570 matches
-
acestei reviste, pe care o va conduce până în mai 1947. Din anul 1912 este și directorul Tipografiei „Ramuri”, transformată, trei ani mai târziu, în Institutul de Editură „Ramuri”. Numele său este legat de cele mai însemnate inițiative culturale și literare craiovene. Apariția, în 1929, a numărului jubiliar al revistei „Ramuri” este una dintre acestea, ca și înființarea, în 1936, a Societății Scriitorilor Olteni. După o culegere de literatură populară, Verde și iar verde (1909), F. publică piesa în versuri Copiii nopții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286936_a_288265]
-
Culegeri: Verde și iar verde, Craiova, 1909. Repere bibliografice: Ion Vinea, Opere, IV, îngr. Elena Zaharia Filipaș, București, 2001, 56-57; Ornea, Sămănătorismul, 110-112, 227; Florea Firan, Marta Mitran, „Ramuri”. 1905-1947, Craiova, 1971, passim; Corespondență. Ramuri, passim; Florea Firan, Presa literară craioveană, Craiova, 1976, 68-134; Firan, Profiluri, 327-331. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286936_a_288265]
-
aer de artificialitate. SCRIERI: Confesiuni, Craiova, 1993; Himera de hârtie, Craiova, 1996; Catedrala și firul de iarbă, Craiova, 1997. Repere bibliografice: Constantin Sorescu, Cadranul mediocrității. Excepțiile, SLAST, 1986, 31; Ovidiu Ghidirmic, „Cadran solar”, „Înainte”, 1986, 21 iunie; Nicolae Diaconu, Școala craioveană, R, 1987, 4; Florea Miu, „Confesiuni”, „Cuvântul libertății”, 1993, 247; Marian Barbu, „Himera de hârtie”, „Cuvântul libertății”, 1996, 268; Nicolae Coande, „Himera de hârtie”, „Orient latin”, 1997, 12; Nicolae Prelipceanu, Poeții orașului Craiova, RMB, 1998, 31 ianuarie; Gabriel Coșoveanu, Ode
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286726_a_288055]
-
Prima și poate cea mai profundă eroare!... Să nu fi știut marele instruit (cel care se credea foarte bine informat tocmai în acest domeniu) ce înseamnă demență?!... Să fi folosit acest termen în aproximarea aparținătorilor de caz internat în stabilimentul craiovean de la Madona Dudu?! Greu de crezut, chiar dacă demența (cu individualizările cunoscute) s-a clarificat puțin mai târziu (începutul secolului XX). Diagnosticul, "anticipat" în 1883, avea să fie infirmat în scurtă vreme, începând cu limpezirea "surprinzătoare", miraculoasă (după unii), la ieșirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
văd nevoiți să-și dea silința, adevărate virtuozități de croitor, dublînd prin interior zonele rarefiate cu bucăți de material șterpelite Dumnezeu știe de unde. Mă abordează un răcan de la o altă unitate. A aflat că sînt din Craiova, el e tot craiovean. Dar ceva nu e În regulă cu el. Dincolo de aparența fizică nereușită (seamănă cu Igor, asistentul doctorului Frankenstein din comedia lui Mel Brooks), se exprimă greoi și abia dacă reușesc să Înțeleg ce-i cu el. Nu sînt În dispoziție
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
se pare că l-am pierdut pe Box, care a fost mutat În celălalt dormitor. Adorm gîndindu-mă că va trebui să-i anunț pe ai mei, să le spun unde mama dracului am ajuns. Caporalul bateriei noastre zice că e craiovean, dar nu cred că asta o să mă ajute cu ceva. Poartă boneta pe-o sprînceană și, cînd se fîțÎie pe lîngă coloana tropăind În pas de defilare, șuieră printre dinți o melodie populară din baștina lui, o periferie a Craiovei
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cine sînt zănaticii care rag și le strică toată concentrarea momentului. Lui Portocală i se Învîrte boneta pe cap de mîndrie. Seara, la duș, Portocală, beat de sine după o zi glorioasă, Îl trece printr-o serie de umilințe pe craioveanul care după cîte se pare suferă de un handicap mental, pocnindu-l cu un prosop umed. E atît de sigur că pe omul ăsta ca o umbră, căruia abia dacă i-am auzit vocea de cinci ori de cînd l-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ofițerul de la poartă, ar fi trebuit să mă vadă cineva, o santinelă. Și mi-a mai zis că am mai căcat-o o dată, pentru că veteranii au mirosit În mine un pilos. La Bateria a 2-a mai sînt vreo patru craioveni sclifosiți. Care au apărut În unitate de la jurămînt Încoace. Mi-a mai zis și că el e caporal și că e șoferul comandantului. Și că e unul din veteranii ăia de care ar fi bine să te ferești, pentru că e
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
recupereze demnitatea cu noi, soldații - ne freacă de ne sar ochii, face caz de regulamentele militare, de tot felul de principii din care doar el și poate alți cîțiva dezaxați Înțeleg ceva. Într-o săptămînă, ne-am făcut deja șase craioveni. Călin și Gabi au picat la o zi distanță unul de altul, ultimul e Marius. Mirosim a piloși toți, pentru că am fost transferați la mai puțin de o oră de casă. Dar tot la mai puțin de o oră de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
stăm și fumăm și vorbim la locul de fumat. Veteranul din Craiova se numește Vali. Îmi dau seama că e un tip de treabă, dar mediul Îi cere să se poarte Într-un fel. Cum dracu’ v-ați adunat atîția craioveni aici? zice el. Acum o să mă bat cu voi pe permisii, știi cum funcționează treaba asta... Ăștia dau permisii mai ușor ălora care sînt mai aproape de casă. — Serios? zic eu plin de speranță. — Judeci, doar nu ești plantă. De ce să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
acești băieți au reușit cumva să scape, să frece menta În locuri unde nu trăiesc cu amenințarea instrucției, a măștii de gaze, supuși capriciilor unui caporal pe care nu știi din ce Îl apucă. Așa că la tunuri rămînem doar trei craioveni. Marius e un lungan cu un aer placid, e ultimul aterizat În această adunătură bizară de soldați. Din motive doar de el știute, nu are o disponibilitate de comunicare prea mare, ca orice lungan, privește lucrurile de sus, mijindu-și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Îmi șterge sîngele de pe bărbie cu o batistă. Un gest plin de compasiune care mi-l face simpatic, pieptul Îmi tresare de cîteva ori de recunoștință. În infirmerie cineva Îmi spune să mă Întind. E unul dintre infirmieri, e tot craiovean, un tip prietenos care săptămîna trecută mi-a scos din degetul mare de la mînă puroiul pe care l-am adus cu mine din Bărăgan. — Stai să-ți iau ranița din spinare... Te doare ceva? Aș spune că-și bate joc
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
drumul În permisie, pentru că sînt foarte aproape de casă, pentru că tragerile au ieșit bine, pentru că, pînă la urmă, sînt niște tipi ca lumea și meritau. Iar veteranii au plecat să joace fotbal cu ofițerii pe baza sportivă. SÎntem noi, cei șase craioveni de la Bateria a 2- a, plus Rică, de la Bateria a 3-a. Pe Rică Îl știu de la chefurile din vremea liceului, era În gașca celor din Bălcescu, coleg cu Horace și Liviu și așa mai departe. S-a transferat de la
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Ultimele dume și șmecherii politice ni le extragem dintr-un ziar nou care se cheamă Cațavencu, după personajul lui Caragiale. Și cam tot pe-atunci ne-am trezit În baterie cu un video. Ni l-a adus Adi, un alt craiovean rătăcit În Bateria a 3-a. Ar fi trebuit să-l vezi pe Marcel silabisind titlurile scrise de mînă pe cotoare, În căutarea acelei casete „cu sexy“. Din păcate, cînd Adi ne-a pasat geanta cu material cinematografic, a uitat
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
în Regimentul 26 Rovine (va și semna unele poezii St. B.-Rovine). În 1903 editează împreună cu I. C. Popescu-Polyclet și cu N. Vulovici, camarad de regiment, „Noua revistă olteană”. Începuse, după cum singur spune, să cocheteze cu muzele. Apropiindu-se de literații craioveni, participă la înființarea revistei „Ramuri”. Îl atrăgea însă, sub presiunea vocației, și teatrul. Student, din 1907, la Facultatea de Drept din București, urmează în același timp Conservatorul. Absolvent în 1911, este angajat de Emil Gârleanu la Teatrul Național din Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
Eminescu și să se publice în premieră o serie din manuscrisele poetului. “De la Eminescu au rămas manuscrisele și o ladă care va fi expusă la Bârlad, la Centrul “Mihai Eminescu”. Lada boierească datează din 1878 și a fost restaurată de craioveanul Octavian Ciocsan. Fundația “Dr. Constantin Teodorescu” va publica 239 volume din biblioteca poetului. Filosoful Constantin Noica spunea că, odată facsimiliate și puse la dispoziția marelui public, manuscrisele lui Eminescu vor avea un efect extraordinar asupra spiritului românesc. Declarat municipiu în
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
în drept. Combatant pe frontul de Est, e rănit și cade prizonier, probabil în 1944. Se înapoiază în țară, se pare în 1955, și o vreme activează în Asociația Nevăzătorilor. Încă elev, F. debutează în 1929 cu versuri, în revista craioveană „Vatra”. După ce devine ofițer, colaborează destul de asiduu cu poezii, traduceri și articole la periodice din orașele în care își face serviciul, dar și din București: „Linia nouă”, „Ramuri”, „Meridian”, „Adevărul literar și artistic”, „Poezia”, „Provincia literară”, „Gând românesc”, „Jurnalul”, „Bilete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287067_a_288396]
-
V.1871, Craiova - 8.I.1939, București), dramaturg și prozator. Este fiul Emmei (n. Carada), soră a lui Eugeniu Carada, fruntaș liberal și ziarist, și al lui Ion Theodorian, membru în Comitetul Permanent al județului Dolj, director al câtorva periodice craiovene. Urmează cursul primar la Institutul „C. Dima Popovici” din Craiova, condus de mama sa, apoi, tot aici, Colegiul „Carol I” (1881-1885) și Liceul Militar „D. A. Sturdza” (1885-1887), fără a le isprăvi. Pasionat de teatru, pleacă la București cu o trupă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
, gazetă politică și literară care a apărut, săptămânal, la Craiova între 15 ianuarie și 30 mai 1883, cu subtitlul „Ziar politic, literar, comercial, judiciar și social”. Redactorul periodicului a fot ziaristul craiovean Panache Niculescu. Aici debutează Traian Demetrescu: în numărul 12 din 4 aprilie 1883 publică primele versuri, Durerii și Victoriei, după o săptămână melancolicele stihuri intitulate Plânsul, iar o lună mai târziu alte două poezii, Domnișoarei V.S., Poetul, și un mic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285212_a_286541]
-
, Madelaine (7.VI.1927, Craiova - 7.VII.2002, București), traducătoare. Este fiica avocatului craiovean Nicolae Fortunescu. Clasele primare și secundare le face la Școala „Ecaterina Urziceanu” din Craiova, pe care o va absolvi în 1946. Urmează, în paralel, Facultatea de Științe Economice și Facultatea de Drept din București (1946-1950). Este redactor la Editura Științifică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287070_a_288399]
-
lui C. poate fi găsită în „Ramuri”, „Revista Carol I”, „Gazeta școalei”, „Foaia tinerimii”, „România nouă”, „Flacăra”, „Icoane maramureșene”, „Cuvântul literar și artistic”, „Săptămâna”, „Clipa”, „Tribuna nouă”, „Falanga literară și artistică”, „Ritmul vremii”, „Familia” și în alte câteva periodice, îndeosebi craiovene, unde îi vor fi publicate și niște postume. Atât în Idoli de humă, secțiune din placheta scoasă împreună cu frații săi, Eugen și Paul Constant, Poezii (1926), cât și în Versuri (volum postum, 1935), C. e un poet care se caută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
sugestivă a deformă rilor suferite de toponime și a eforturilor pe care trebuie să le facă cercetătorii ca să reconstituie forma autentică. Fac și aceste deformări parte din „valurile“ vremii prin care trec unele (destul de multe) nume de locuri. Regretatul lingvist craiovean Radu Sp. Popescu a avut curiozitatea să identifice cauzele care au determinat schimbarea, adesea de mai multe ori, a numelor unor localități din județul Gorj (e și aceasta o formă de „moarte“ a toponimelor): dispariția proprietarului sau vînzarea satului către
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au o vizibilitate socială notabilă (ea pare să crească în ultimul timp datorită construirii în cele două sate, aflate într-o zonă frumoasă, aproape de Craiova, a numeroase și elegante case de vacanță sau chiar de navetă pentru reprezentanții clasei mijlocii craiovene). Toponimele prezintă însă interes lingvistic. O soluție pentru numele casei izolate a fost propusă baza apelativă lemn + -a sau un urmaș al lat. pl. ligna, „lemne“, simțită ulterior ca singular (după modelul lat. pl. pîra > pară, lat. pl. poma > poamă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
drum către imensa pădure care îl așteaptă. Nu numai măgarul Gary, ci și ursul Buru, cu instinctul libertății atrofiat de perioada captivității, îl relevă pe S. însuși, care, după experiența detenției, a minei petrilene și a domiciliului obligatoriu în Isarlâkul craiovean, cu prilejul singurei călătorii făcute în Occident, în iarna lui 1981, constată că nu ar putea respira în climatul de libertate individuală și socială întâlnit în Vest. Ca și Adio, Europa!, volumul Șoarecele B și alte povestiri arată un remarcabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
de rasă: Ovid Densusianu. Este consemnată apariția cărții Carpe rosam. Tema poetică a trandafirului în literatura italiană și franceză a Renașterii, aparținând Anitei Belciugățeanu. Traian Mateescu face cronica spectacolului cu piesa Doamna lui Ieremia de Nicolae Iorga, jucată la Naționalul craiovean. Se scrie despre L. N. Tolstoi, Oscar Wilde, Artur Schnitzler, în timp ce Hermann Keyserling și Giovanni Papini sunt subiecte ale altor comentarii, din aceeași serie mai făcând parte însemnările despre Anatole France, Alfred de Vigny, Bernard Shaw. Piesa de teatru Campo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289485_a_290814]