489 matches
-
computer. Nu e de mirare deci că tocmai în Internet i se pot găsi numeroare atestări. Am ales dintre acestea doar cîteva exemple - din prezentări tehnice, publicitare, dar și din stilul colocvial al unor mesaje private - , în care renunțarea la cratima (în scrierea formelor flexionare) dovedește voința utilizatorilor de a asimilă total termenul: „puteți downloada GRATIS coperți pentru CD-urile dumneavoastră” (netsoft.ro); „downloadează jocuri, programe” (index 2000.ro); „Nu știți de unde aș putea downloada...?” (hanuancutei.com). Instalarea verbului în uz
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
influență engleză. De atribuit influenței transcrierilor din rusă e în schimb notarea lui i prin y: inventynd, byrfele). în privința alegerii între i și a, variația e totală. în plus, în ansamblu, mesajele moldovenești par să acorde mai puțină atenție folosirii cratimei. Se observă în aceste texte și trunchierea frecvență a formei de prezent a verbului a trebui: o tendință generală a limbii române vorbite, poate mai puțin în formă trebu - "trebu în sfârcrap"; "trebu dați pe mîna lui"; "pentru progres trebu
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
-ți înapoiez literele pe care mi le-ai închiriat la preț de nimic: orele vieții mele. Îți dau înapoi și tăcerea dintre cuvinte, acest obiect de preț din care mi-am făcut emblemă. Îți restitui și virgula dintre copaci și cratima dintre doi nori și asteriscul care face cu ochiul și semnul întrebării răsărind pe mare în zori și semnul mirării unicul plop de pe insulă și parantezele două eclipse contrare, și cele trei puncte de suspensie marcând nehotărârea mea și-a
În lăcașul lor.... by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/4981_a_6306]
-
actuală a limbii române. Exemplele de mai jos sînt adunate, timp de o oră, în noaptea dintre 19 și 20 februarie 2004, din chat-urile afișate de posturile Acasă, Național și Prima. Nimic subtil și sofisticat: pur și simplu lipsa cratimei - “spunemi urgent”, “tiai dat seama”, „zimi”, “pupal pe alex și zi cal iubesc!”, “sper luni sami repar mașină”, “sunama” - sau plasarea ei aberantă: “cand v-a fi posibilă întrevederea?”. La fel de banale sînt greșelile scrierii cu doi i (“fi mai atentă
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
kitsch” (p. 47). Pentru ca jocul de-a nuanțele să fie complet, fiecare din cele trei așazise cicluri e însoțit, în felul său, de o „tablă de materii”. Prima dintre acestea (p. 24) e chiar un colaj de sintagme separate prin cratime (întocmai ca în faimosul text al lui Caragiale). Un colaj, în fond, din poemele anterioare, al cărui singur rol e de ordin tehnic: mimează încheierea unui capitol de viață. Cea de-a doua e o găselniță de traductologie: în chip
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
morfologice și cu o minimală transpunere fonetică. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM) nu îl cuprinde (încă), dar îi stabilește implicit regulile de scriere: pentru că finala e pronunțabilă ca atare în română, cuvântului nu trebuie să i se marcheze prin cratimă adăugarea desinențelor și a articolelor. Dată fiind noutatea sa, mulți dintre cei care îl folosesc în scris recurg totuși la cratimă (tag-ul, tag-uri). Nu mă voi referi aici, desigur, la sensurile pur informatice (cât se poate de tehnice, riguroase) ale
Taguri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7409_a_8734]
-
regulile de scriere: pentru că finala e pronunțabilă ca atare în română, cuvântului nu trebuie să i se marcheze prin cratimă adăugarea desinențelor și a articolelor. Dată fiind noutatea sa, mulți dintre cei care îl folosesc în scris recurg totuși la cratimă (tag-ul, tag-uri). Nu mă voi referi aici, desigur, la sensurile pur informatice (cât se poate de tehnice, riguroase) ale termenului tag; el a fost însă preluat de limbajul mai accesibil al internetului, intrând de aici în circulația cea mai largă
Taguri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7409_a_8734]
-
III. Spațialitate - contur/relief (din profil); IV. Direcționalitate - orientare (la orizont); V. Durabilitate - formă (de expresie); VI. Sonoritate sau materialitate - estetică (ca limbaj). Puse în act, aspectele relației TA-OS sunt și funcții, numite în înșiruirea de mai sus după fiecare cratimă, termenii dintre paranteze denumind latura de dimensionare sau codomeniul fiecărei funcții specificate. Totodată, în subcoloanele-pereche ale fiecărei coloane mari am denumit și calitatea temporală - timpul atractor (ca mediu, moment, loc, proiecție, sintaxă, relație) -, respectiv aspectul ei obiectual - opera sonoră. În
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
mea trecătoare cu memoria ce ne trădează îmi pun ordine în amintiri de o parte iluzii prea multe cu sângele lor subțiat m-au hrănit de cealaltă parte - fapte cu muchea tocită și patimi ecoul unor cuvinte rostite cât o cratimă cât o silabă cât un punct de argint
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
Bisericii Ruse dar toate astea se vor întîmpla înainte de a călca vitejește în băltoaca ingenios camuflată de perdeaua de frunzulițe galbene uitate de o toamnă virtuală apoi o vom porni din nou pe strada noastră București, 6/5/05 Mișcarea cratimei între cuvinte din noi doi din mine adică unul vorbește prea mult cuvintele pe care le-am lăsat amanet acasă se întorc îmi astupă gura ochii urechile nu există nici un cuvînt pe care-aș schimba toate cuvintele - monedă de schimb
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
fiecare editor "apostrofează" cum simte textul, cum și-l recită interior. Astfel, reforma ortografică din 1953 vine oarecum ca o răsuflare ușurată în chestiune. Să nu uităm, însă, că această reformă (al cărui articol al doilea 11) înlocuiește apostroful cu cratima) se face pentru scrierea comună; unul dintre scopurile ei imediate a fost dezanalfabetizarea. Scrierea poeziei, cu notațiile ei de retorică, a trebuit să fie coborâtă până la cea mai de jos treaptă a comunicării în virtutea unui așa-zis principiu al unității
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
un text șters, la un basorelief lustruit. Și, încă, să zicem că Eminescu "rezistă" ce ne facem, însă, cu Alecsandri care a scris pentru aceste pauze, care le-a calculat cu atâta "apparatus" ca un adevărat poet retor? Adusă la cratima lui 1953, poezia sa devine cu totul ștearsă; nu e de mirare că interesul pentru el a dispărut sau s-a diminuat atât de mult. În privința lui Eminescu, este, poate, momentul să amintim că această campanie pentru apostrof, a noastră
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
tiparul. Ni se par importante, însă, discuțiile de principiu privind editarea lui Eminescu. În ceea ce ne privește, după multe încercări, am ajuns la concluzia fermă că nu poate fi evitată chestiunea celor trei apostrofuri. A elimina apostroful strâns, redându-l cratimei, ar însemna exact a dezechilibra sistemul, adică a nu mai avea rațiune de a-l păstra nici pe cel larg. Cele patru situații ale scrisului eminescian sunt acestea: apostrof larg, apostrof strâns, apostrof mediu, cratimă. În edițiile actuale, toate patru
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
elimina apostroful strâns, redându-l cratimei, ar însemna exact a dezechilibra sistemul, adică a nu mai avea rațiune de a-l păstra nici pe cel larg. Cele patru situații ale scrisului eminescian sunt acestea: apostrof larg, apostrof strâns, apostrof mediu, cratimă. În edițiile actuale, toate patru se regăsesc doar sub o singură formă, aceea a cratimei lui 1953. Pentru a nu deranja, ca să zicem așa, reforma ortografică, noi propunem o discutare specială, separată, a scrierii poeziei. Observăm că în ultimul timp
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
mai avea rațiune de a-l păstra nici pe cel larg. Cele patru situații ale scrisului eminescian sunt acestea: apostrof larg, apostrof strâns, apostrof mediu, cratimă. În edițiile actuale, toate patru se regăsesc doar sub o singură formă, aceea a cratimei lui 1953. Pentru a nu deranja, ca să zicem așa, reforma ortografică, noi propunem o discutare specială, separată, a scrierii poeziei. Observăm că în ultimul timp poezia și-a creat, deja, "alfabetul" ei, așezarea ei în vers, accentele ei etc. Acest
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
d. un rege de operetă decorează un general în ținută de gală pînă la femeia cu gherghef și înapoi nu mai este decît un pas și liftul sparge acoperișul teatrului și uite cum trecem ușurel de la Național la Intercontinental Mișcarea cratimei între cuvinte din noi doi din mine adică unul vorbește prea mult cuvintele pe care le-am lăsat amanet acasă se întorc îmi astupă gura ochii urechile nu există nici un cuvânt pe care-aș schimba toate cuvintele - monedă de schimb
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
cu ochii pe această imagine, care îl însoțește, orice schimbări ar fi pe lume și în casa noastră, îmblînzindu-i realitatea și înmulțindu-i visele. Și Luca e slăbănog și rebel, ca și Horațiu, și scria, pînă nu de mult, fără cratimă, așa cum făcea și copilul Horațiu în jurnalul lui din 1960, acolo unde, la mare, se scoală și găsește pe cer un nor, unde „mămica mă unsă tot cu nămol. Am stat pînă mam uscat și pe urmă mam dus în
Luna și Horațiu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4440_a_5765]
-
și artiști se poate prelungi indefinit. Dar spectacolul, chiar în momentele de suspans prizate uneori de public, rămâne în esență trist. MNAC a inclus inspirat, în expoziția inaugurală, o Sală Paul Neagu - Horea Bernea, în care figurau câteva exemplare de Cratime, un simbol major oferit de Neagu generației prezente ca talisman al concordiei. Este acesta un mod de a spune că MNAC-ul se află, totuși, din primele momente ale existenței sale, sub semnul unei deveniri faste.
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]
-
de unde cunoașterea devine imposibil de transmis ("Cu ochii larg deschiși II"). Fiind un joycean la nivelul expresiei poetice (în multe dintre texte), traducerea în română pierde pe drum, inevitabil, invențiile aliterative semnificative de genul "A-cross is a-stare a-new", unde "cratima" (hyphen) readuce (generativ) limba engleză spre izvoarele ei istorice. Versul, care definește vocea creatorului vorbind din interior, nu spune nimic în română prin traducerea "Crucea mă pironește din nou", un exces de interpretare alunecînd spre sens contrariu. Citit astfel, hyphen-ul
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
săturat de căte modele de stick-uri au văzut prin magazine” (hotcity.ro, 29.12.2009). În exemplele de mai sus nu se ține seama de indicațiile normative din DOOM, conform cărora articolul și desinența de plural se atașează direct, fără cratima, atunci când finală cuvântului se pronunță după regulile ortografiei și ale ortoepiei românești. În acest caz, întreg cuvântul este perfect asimilabil, lipsit de probleme de pronunție; de altfel, stick este deja intrat în română, în formă de plural sticks, desemnând un
Bastonaș, cheie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6548_a_7873]
-
animatoare, cu care mă înțeleg bine, cu unele merg chiar la ștrand, când nu sunt obosite noaptea după dans. Au o viață bună, deci așa vreau să ajung și eu Iată și alte năstrușnicii găsite de profesori în lucrări: “Rolul cratimei este de a ajuta, a ușura deplasarea, mersul pe jos...” Nu putem avea imagini poetice, pentru că textul nu e cu fotografii”. “Rolul verbelor la imperfect e să ne arate că lumea asta chiar e imperfecta, poti sa faci tu bine
Bacalaureat 2013: Noile perle de la examenul de Limba română by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/78066_a_79391]
-
cunoștințele predate de profesorii lor în cei patru ani de liceu. Dacă unul dintre candidații prezenți la proba de Limba Română a scris că "nu putem avea imagini poetice, pentru că textul nu e cu fotografii", alții au explicat că "rolul cratimei este de a ajuta, a ușura deplasarea, mersul pe jos...", în timp ce un altul l-a uimit pe profesorul corector cu răspunsul oferit la cerința " Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect din textul dat ...": "Rolul verbelor la imperfect e să ne
Bacalaureat 2013: Cum a cerșit un elev nota 5 la proba de Limba Română by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78096_a_79421]
-
i se prefera totuși sintagma semn iconic. În jargonul informatic actual pe care îl ilustrez culegînd cîteva exemple din manuale, dicționare, explicații și articole disponibile în Internet - apare forma icon (a cărei pronunție nu e deductibilă din scris, despărțirea prin cratimă a mărcilor de flexiune nefiind un indiciu neechivoc), în contexte uneori extrem de hibride prin amestecul limbilor: "dați dublu clic pe My Computer, selectați icon-ul unității floppy și trageți-l pe desktop" ( e-media/computerworld); cu pluralul neutru - "Băieții de
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
până la intrarea ei în vigoare vor rămâne așa cum sunt elaborate - și până în volumnul V al său (1958), dedicat variantelor la postume, are corect, eminescian. „O,'nțelepciune, ai aripi de ceară..." - dar edițiile de după el au „O,-nțelepciune..." Ce marchează, aici, cratima? Funcția universală a ei este să indice formele conjuncte (legate), dar cum să legi două cuvinte după virgulă?! Inutil să spun că Gheorghe Doca citează în ambele moduri, cu apostrof și cu cratimă. (Oricum, tot e bine că nu are
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
el au „O,-nțelepciune..." Ce marchează, aici, cratima? Funcția universală a ei este să indice formele conjuncte (legate), dar cum să legi două cuvinte după virgulă?! Inutil să spun că Gheorghe Doca citează în ambele moduri, cu apostrof și cu cratimă. (Oricum, tot e bine că nu are ca alții: „O,-'nțelepciune...") In general prin punctuația sa cam flueiră vântul. Voi alege alt pasaj cu și fără virgulă, unde sensurile sunt opuse și implică o întreagă filosofie. Este vorba de drumul
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]