549 matches
-
cele două coroane, fie o atenție specială acordată noilor forme statale care optaseră pentru ortodoxie, implicit (sau: posibil și) pentru planul bizantin de guvernare. Efectele activității clericilor se fac resimțite însă mai greu, deși populația avea o istorie proprie în ce privește creștinarea. Acumularea materialelor de prozelitism, a obiectelor de cult, consolidarea ierarhiei clericale, stabilirea raporturilor cu puterea statală, cu populația, răspândirea lăcașurilor de cult au constituit tot atâtea probleme pentru puterea religioasă; ele încep să se rezolve, în mare măsură, abia odată cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
au luat parte nu doar portughezii și spaniolii, ci și francezii, englezii și olandezii, furnizează o nouă mână de lucru; valuri de europeni se Îndreaptă spre Lumea Nouă ca să-și caute norocul (Todorov, 1982). „Lucrarea” colonială a fost legitimată prin creștinare. Biserica, după ce s-a Îndoit de calitatea de oameni a „indienilor” (vezi controversa de la Valladolid, În cadrul căreia Bartolomeu de Las Casas le-a pledat cauza), a acceptat că și ei sunt bărbați și femei și, prin urmare, a justificat acțiunile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
manufactura și de a vinde produse finite era sistematic anihilată, prin orice mijloace (India și Egiptul au Învățat pe pielea lor acest lucru), cu scopul de a se evita orice concurență pentru industria europeană. Justificarea ideologică nu mai era atât creștinarea (chiar dacă această preocupare nu a fost cu totul dată uitării), cât civilizația modernă: trebuiau aduse cultura și tehnologia În sânul unor populații Înapoiate, ignorante și adesea barbare, care trebuiau Învățate, (foarte!) progresiv, să se autoguverneze. Dominația exercitată de Statele Unite și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
printr-o cooperare militaro-industrială), forțele adverse fiind eliminate. Pe lângă acest tip de ingerință, ordinea se baza pe Îndoctrinarea ideologică și, desigur, pe dependența economică. Îndoctrinarea consta În tentativa de a convinge populațiile de legitimitatea acestei ordini. După ce s-a dorit creștinarea, apoi civilizarea acestor populații, iată că s-a ajuns la etapa În care se dorea dezvoltarea lor, adică industrializarea și modernizarea. Însă, pentru atingerea acestui scop, fiecare tabără Își impunea modelul propriu: capitalismul sau comunismul. Curentele de opoziție erau atent
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
are o bază teritorială, ci se sprijină pe rețele de schimburi de informații și de capital, controlate de organizații internaționale și de națiunea cea mai puternică. Cât privește legitimările ideologice, ele nu fac decât să urmeze evoluția În curs. După creștinare, civilizare și dezvoltare, este rândul luptei Împotriva sărăciei și a terorismului ă fără să remarce nimeni că prima Îl generează pe al doilea! ă să servească drept justificare țărilor dominante care vor să-și impună punctul de vedere. Dezvoltarea este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
paranteze dăm volumul, din ediția citată în notele de la final, și pagina. footnote> etc. Nu puteau lipsi nici popa Vasile și dascălul Andronache, responsabili cu ceremonia botezării, dar nici Lemeș, evreul lautar din Bălți, responsabil cu petrecerea ce urma ceremoniei creștinării. Intenția vizibilă a autorului este de a ne prezenta situația boierimii basarabene. De o parte erau vîrstnicii, care în astfel de momente își aminteau că sînt moldoveni; însuși mareșalul nobilimii „uitîndu-și fumurile de mareșal al nobilimii din împărăția rusă“ (1
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nu mai citește, iar limba, ruptă de sprijinul scrisului, se îndepărtează pe încetul de latina clasică. Preoții, cel mai adesea analfabeți, nu mai cunosc nici măcar formulele liturgice pe care le recită pe dinafară. În timp ce satele rămîn mult timp departe de creștinare, în timp ce păgînismul cîștigă teren chiar în orașe, din ce în ce mai mulți fideli se dedau cultului relicvelor, aproape de superstiție. E venerată o bucată de stofă despre care se spune că ar fi fost purtată de un sfînt, este purtat cu pioșenie, ca o
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de origine bretonă, fost prizonier, în urma unei expediții irlandeze, și sclav, timp de șase ani, înainte de a îmbrăca rasa monahală și de a fi numit, de Sf. Germain d'Auxerre, episcop al Irlandei, în 432. La moartea sa, în 461, creștinarea insulei era terminata, putîndu-se asista la o dezvoltare extraordinară a vieții mănăstirești, punct de plecare al unei acțiuni misionare pe continent, al cărei principal artizan a fost Sf. Colomban. Născut în 540, intrat de foarte tînăr în ordin și devenit
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
își va afla moartea în Asia Mică, fiul său Wilhelm, prea tînăr încă pentru a-și asuma sarcina guvernării, nu poate împiedica familiile seniorale să se înfrunte în nesfîrșite răzbunări de clan. Pot fi văzute grupuri autonome de vikingi rezistenți creștinării care se instalează și refuză autoritatea ducală. Abia la mijlocul secolului al XI-lea, Wilhelm, susținut de regele Franței, Henric I, reușește să-și reimpună autoritatea în ducat. Căsătoria sa cu Mathilda, fiica contelui de Flandra, pătrunderea în sfera sa de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
care obțin, în 1237, alipirea unui alt ordin militar cuceritor (operînd mai la est), cavalerii Gladi-feri, se vor război astfel în teritoriile prusacilor, convertindu-i cu forța, deposedîndu-i de pămînturi în folosul coloniștilor germani, masacrînd populațiile care nu se supun creștinării și germanizării, întemeind sute de sate și zeci de orașe, printre care Thorn, Kulm, Elbing, Könisberg. La scurt timp, aban-donîndu-și sediul la Veneția, Marele Maestru al ordinului va veni să se instaleze la Marienburg, conducînd, în virtutea rangului său de prinț
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ce își avea sediul în Biserica Unită, luminismul transilvănean, spre deosebire de cel francez - iconoclast și anti-eclezial -, nu e de mirare că a accentuat dimensiunea religioasă. Samuil Micu, scriind Istoria... din 1805 în calitate de ieromonah al Mănăstirii Sf. Treime din Blaj, fixează momentul creștinării poporului român începând cu secolul I. Iată ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care, datorită faptului că bisericile românești se aflau sub jurisdicția eclezială a bulgarilor (după ce aceștia s-au creștinat în veacul al IX-lea), au introdus limba slovenească în locul celei românești ca limbă liturgică. Iar mai apoi, ungurii deveniți catolici prin creștinarea regelui Ștefan în anul 1000, "ca schismatici [îi țineau pe români], pentru că țineau legea grecească" (p. 196). Motivul mito-tematic al sacrificiului românesc întru credința creștină capătă primele contururi încă din istoriografia Școlii Ardelene. După cum vom vedea, acesta va fi amplu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rodească și între lăcuitorii Romani. [...] lăcuitorii Romani priimind creștinismul se-făcură creștini, și botezându-se rămaseră credincioși tot d-auna dogmelor și țeremoniilor Bisericii Răsăritului", pp. 24-25) nu își au corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea timpurie a românilor a făcut ca aceștia să devină un focar de creștinare și civilizare în Balcani pentru popoarele barbare cărora le-a transmis sfintele adevăruri ale creștinismului. "Ungurii, cei dein Ardealu, fiendu pucini la númeru sî mestacati cu Romanii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
botezându-se rămaseră credincioși tot d-auna dogmelor și țeremoniilor Bisericii Răsăritului", pp. 24-25) nu își au corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea timpurie a românilor a făcut ca aceștia să devină un focar de creștinare și civilizare în Balcani pentru popoarele barbare cărora le-a transmis sfintele adevăruri ale creștinismului. "Ungurii, cei dein Ardealu, fiendu pucini la númeru sî mestacati cu Romanii au invetiatu de la ai nostri legea crestina sî au inceputu a se botezá
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ea creștini încă dupe vremea lui Constantic cel mare" (Aaron, 1839, p. 29). Ținând cont de faptul că Dacia a fost cuprinsă de bulgari de la anul 680, cele două secole de contact cu proto-românii deja creștini au fost decisive în creștinarea bulgarilor. Cum în universul barbaric instalat în Europa odată cu epoca marilor migrații creștinismul formează un factor de civilizare, românii, prin creștinarea lor timpurie, dețin încă un avantaj civilizațional asupra vecinilor săi. Avantajul civilizațional al creștinismului se sedimentează peste originea romană
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cuprinsă de bulgari de la anul 680, cele două secole de contact cu proto-românii deja creștini au fost decisive în creștinarea bulgarilor. Cum în universul barbaric instalat în Europa odată cu epoca marilor migrații creștinismul formează un factor de civilizare, românii, prin creștinarea lor timpurie, dețin încă un avantaj civilizațional asupra vecinilor săi. Avantajul civilizațional al creștinismului se sedimentează peste originea romană pentru a conferi românilor o dublă sursă de nobilitate. Nu doar etnogeneza poporului român este intim legată de creștinism. Chiar și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au înfruntat, în timp de o mie de ani, cel mai cumplit vifor de năvăliri barbare - așa cum nu s-a mai întâmplat cu alt popor din lume"; c) miracolul creștin, care a definit spiritualitatea românească "cu mult înainte de venirea și creștinarea vecinilor noștri: Ungurii, Bulgarii, Sârbii, Rușii și Polonii" (Constantinescu, 1928, pp. 5-6). În fine, natura miraculoasă a ființei istorice românești și epopeea sa dramatică de-a lungul timpului este evidențiată prin elaborarea unei poetici a națiuni, care pune în lumină
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mitul creștinismului genetic al românilor. Deși concede că "nu încape îndoială că s-au creat comunități creștine pe teritoriul României de azi" încă de pe vremea stăpânirii romane a Daciei, manualul precizează că "nu există însă, până azi, dovezi de o creștinare în masă în acea vreme a întregii populații de pe teritoriul României de azi" (Roller, 1952, p. 59). Se mai punctează absența oricăror episcopate la nord de Dunăre până în secolul al X-lea, ceea ce demonstrează tardivitatea creștinării în masă a populației
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
azi, dovezi de o creștinare în masă în acea vreme a întregii populații de pe teritoriul României de azi" (Roller, 1952, p. 59). Se mai punctează absența oricăror episcopate la nord de Dunăre până în secolul al X-lea, ceea ce demonstrează tardivitatea creștinării în masă a populației române. Aceasta este datată ca realizându-se abia odată cu creștinarea bulgarilor, în secolul al IX-lea, care au răspândit credința și pe teritoriul actual al României (Roller, 1952, pp. 59-60). Pentru a se accentua influența slavă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
teritoriul României de azi" (Roller, 1952, p. 59). Se mai punctează absența oricăror episcopate la nord de Dunăre până în secolul al X-lea, ceea ce demonstrează tardivitatea creștinării în masă a populației române. Aceasta este datată ca realizându-se abia odată cu creștinarea bulgarilor, în secolul al IX-lea, care au răspândit credința și pe teritoriul actual al României (Roller, 1952, pp. 59-60). Pentru a se accentua influența slavă asupra românilor, manualul specifică faptul că procesul de creștinare în masă s-a produs
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca realizându-se abia odată cu creștinarea bulgarilor, în secolul al IX-lea, care au răspândit credința și pe teritoriul actual al României (Roller, 1952, pp. 59-60). Pentru a se accentua influența slavă asupra românilor, manualul specifică faptul că procesul de creștinare în masă s-a produs în timpul cât teritoriile românești au fost stăpânite de către bulgari. În secolul X, "teritoriul actual al României era cuprins un timp aproape în întregime de Imperiul Bulgar și toate evenimentele care atingeau Bulgaria priveau într-un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nostru" (Roller, 1952, p. 57). Creștinismul a fost împământenit în teritoriul românesc printr-un astfel de efect de ricoșeu. Prin această poziție, mitul românilor ca botezători și civilizatori ai barbarilor este la rândul său lovit în temelie. În perioada respectivă, creștinarea în masă a fost "un eveniment de mare însemnătate politică, culturală și economică în istoria României", fiind un "pas înainte în desvoltarea societății noastre" (Roller, 1952, p. 60). Creștinismul este creditat cu un rol major în constituirea formațiunilor statale, în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Asta ca să dau un singur exemplu de degradare a unor „elemente“ ale Naturii pentru satisfacerea unor luxuri umane. Dar, dacă Înlocuirea omului de către animal Într’o vărsare de sânge menită doar divertismentului s’a făcut cândva printr’un salt calitativ - creștinarea -, o „lege“ nouă deci, cred că ar mai trebui unul - o nouă lege - nu neapărat În sens religios ori juridic, cât În acela moral, al unei moralități extinse la nivelul biosferei, care să scutească animalul de această soartă. Trebuie să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nordului, țara a prosperat. În pragul erei noastre, uniformizarea inerentă unui stat centralizat a cerut Însă o nouă antinomie, obținută prin Înglobarea În Imperiul roman. Care, la rândul lui, a uniformizat Încetul cu Încetul diversitatea etnică și culturală și, prin creștinare și pe aceea religioasă, motiv pentru care a căzut sub loviturile barbarilor. O nouă antinomie apărea Însă, la nivelul Întregii Europe, Între sudul creștin și nordul păgân. Iar când și această antinomie a dispărut, Europa a simțit chemarea mării, adăugându
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Aceasta s-a răspândit în secolul I în valea Ronului, apare în secolul al II-lea în Burgundia, pentru a atinge valea râului Loire în secolul al-III-lea, regiunea Champagne și valea râului Mosel în secolul al IV-lea; apoi, după creștinarea Romei, vița de vie s-a extins până la frontierele septentrionale ale imperiului (prima parte). După descoperirea oficială a Americii pe 12 octombrie 1492 de către celebrul navigator de origine italiană Cristofor Columb, civilizația europeană a vinului a pornit la cucerirea lumii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]