4,763 matches
-
este o finitudine, dar iubirea o transmută în sacralitate și inefabil. Prin urmare, Hafiz postulează un adevăr fundamental: pentru a înțelege ceea ce creează un văz transcendental este nevoie de un ochi cu deschidere afină. Poemele lui Hölderlin se află pe crestele gândirii de unde nu coboară niciodată. Prin excelență, tot ce el a scris sub semnul sublimului la cea mai înaltă tensiune a intelectului, a fost văzut cu un ochi transcendental. Cel de "al treilea ochi" atribuit de poet lui Oedip în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
divină trece prin haos moral: uciderea lui Valentin, tragedia Margaretei, uciderea lui homunculus, uciderea lui Baucis și Filemon. Lirica lui Friedrich Hölderlin dezvoltă o tensiune cosmică de cea mai pură, mai sublimă esență, neîntreruptă, poetul nu coboară niciodată de pe ultimele creste ale elevației simțirii și intelectului: sanctificarea poetică a lumii, proclamarea Frumuseții drept numele ce conține Unul și Totul, a poeziei ca unica religie viabilă în eternitate, pentru că omul poetic merită să trăiască pe pământ. Existența poetului este necesară, responsabilitatea sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mâna trebuie să fie curată. Pentru Hölderlin, poetizarea infinitului din afară de către infinitul spiritual lăuntric este destinarea oricărei poezii: "spirit infinit în viața infinită". În vremi de restriște a poeziei, când este alungată din viață, Frumusețea își află refugiul pe crestele spiritului, de unde se întoarce pentru a reîntemeia poetic viața omenească. Altitudinea cosmică a gândirii poetice hölderliniene merge până la a confunda pe Dumnezeu cu starea poetică; Această lume nu este atât de săracă încât să căutăm un zeu dincolo de ea". Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
atinge cu strunele se află în armonie" cu omul și cu toată firea. Spiritualitatea greacă a fost modelatorul liricii lui Friedrich Hölderlin. Sub semnul apolinicului, poezia sa serbează, în gesturile largi ale amplelor ritmuri grecești, sacralitatea naturii și a vieții: Crestele ne învață legile lor sfinte... Vreau să vă cânt graiuri ale cerului, pe toate și să vă înțeleg... Noi suntem meniți slujbei celui Prea-Înalt, pentru ca în noi Geniul divin să cânte acordul maiestuos, ordinea divină (Cântec la poalele Alpilor) În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Spinoza. Despre Hafiz, cântat pentru pasiunea sa față de viață, scrie: Pasărea care a fost odată phoenixul, este oaspetele casei tale Tu ești phoenix și munte. ...Veșnic te cufunzi în tine și îți iei zborul dincolo de tine. Tu ești profunzimea tuturor crestelor. De Spinoza îl apropie cuvântul primordial al acestuia: Deus sive Natura panteismul în sensul confundării lui Dumnezeu cu întreaga Fire și excluderea transcendentului; totul se află aici, totul este imanență; de asemenea, analoage sunt tonul ritualic și profetic al Ethicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
o idealitate care se depărtează mereu și mereu dinaintea noastră, astfel că tensiunea sufletului, a spiritului nostru nu va sfârși niciodată. Este și viziunea poeziei metafizice a lui Giordano Bruno. Pentru că marile zboruri ale inimii și minții se întâlnesc pe creste: El zboară gând purtat de dor/ Pân' piere totul, totul".Dincolo de orice hotar. Nu în căutarea hazardului, ci a radicalei libertății spirituale, a transposibilului această extremă a tensiunii metafizice a dorului. Revelația trans-posibilului nu a fost un hazard. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
total, nu există ieșire din neliniște: "Căci pentru toate lucrurile reunirea provoacă nașteri și ucide, iar dezunirea crește și se risipește". Acest lucru datorită conflictului fatal și necurmat dintre Iubire și Ură. Iar salvarea, catharsisul este "să mergi întotdeauna din creastă în creastă" a înaltei gândiri (fr.24). Iliada este o epopee a unei neliniști neîntrerupte, dusă până la spaimă datorată inimaginabilei suite de cruzimi umane justificate, mascate de ideea de eroism, destine manevrate de zei vicioși. Shakespeare avea să ironizeze sever
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
există ieșire din neliniște: "Căci pentru toate lucrurile reunirea provoacă nașteri și ucide, iar dezunirea crește și se risipește". Acest lucru datorită conflictului fatal și necurmat dintre Iubire și Ură. Iar salvarea, catharsisul este "să mergi întotdeauna din creastă în creastă" a înaltei gândiri (fr.24). Iliada este o epopee a unei neliniști neîntrerupte, dusă până la spaimă datorată inimaginabilei suite de cruzimi umane justificate, mascate de ideea de eroism, destine manevrate de zei vicioși. Shakespeare avea să ironizeze sever acea lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cu conceptul sanscrit samădhi, care este de asemenea o stare extatică, o beatitudine supremă, urmare a unei intense și îndelungi meditații asupra eliberării dhyana. Și dacă, într-o pentagramă, am scris: "transposibilul frate cu Nirvana", este vorba de atingerea unei creste de asemenea ultimă, dar separată, suită pe alte căi de meditație. Pe când Nirvana este o beatitudine extremă finală, transposibilul este, repetăm, eliberare în desfășurare necurmată. În starea nirvanică conștiința sinelui este păstrată, în transposibil dispare orice individuație oricât de decantată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de fiare sălbatice căscate să-l înghită, îl făceau să tresară îngrozit. Mult după miezul nopții a reușit să adoarmă de-adevăratelea; și, în cele din urmă, imaginea translucidă a unei lupoaice care-l chema din depărtări, de pe-o creastă de stîncă, îndemnîndu-l să fie încrezător și să se apropie, reuși să-i potolească neliniștea și puiandrul căzu într-un somn adînc, odihnitor. Se trezi brusc, exact la ceasul din zori de zi la care-și propusese. Nu avea timp
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Cosmonautul-hingher oprește motorul și coboară din mașină. Vântul s-a întețit. Se uită la mare. O mare foarte agitată. Pe care nici n-o poate vedea. Doar o aude. Mijește ochii și reușește să vadă crâmpeie de spumă alburie pe crestele valurilor. Iar crestele valu rilor sunt foarte sus. La înălțimea unor zgârie-nori. Valurile astea n-or să ajungă până la camera în care stau eu. Până la patul meu. Până la mine dormind. Își întoarce fața de la mare și merge spre hotel. Eu
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
și coboară din mașină. Vântul s-a întețit. Se uită la mare. O mare foarte agitată. Pe care nici n-o poate vedea. Doar o aude. Mijește ochii și reușește să vadă crâmpeie de spumă alburie pe crestele valurilor. Iar crestele valu rilor sunt foarte sus. La înălțimea unor zgârie-nori. Valurile astea n-or să ajungă până la camera în care stau eu. Până la patul meu. Până la mine dormind. Își întoarce fața de la mare și merge spre hotel. Eu mai rămân o
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
a străbătut istoria patriei. S-a crezut o vreme că acea pocitanie trăia numai în basme, dar recent ați auzit că a fost găsită o colonie întreagă în munți. Găinile de Cucuteni au în general șase ani și câte două creste. Sunt niște alea păroase, jucăușe, ceva mai mari decât un cal, și există la noi din negura timpului. Odinioară trăiau în comunități exclusiviste, unde practicau jocuri de societate precum „puia gaia“ sau „prinde dacu’“. La niște băbuțe care ședeau în spatele
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pădure, chircit lângă un copac lovit de trăznet. O babă a zis că ăla a fost semnul lui Dumnezeu pentru moș Zgârci, dar n-a luat-o nimeni în seamă... Turistul Galopul năucitor al norilor negri se desfășura netulburat pe deasupra crestelor agățate de cerul contorsionat. Tunetele se împlântau fără milă în versanții năpârliți, iar fulgere cu zeci de gheare ascuțite torturau retina, scrijelind prin dâre lungi de roșu întreg decorul care dădea senzația că se chircește înfricoșat în fața stihiilor. O răbufnire
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Cine se încumetă să meargă mai departe o să aibă o surpriză tare neplăcută. Da, da, a dracului de neplăcută, știu ce spun... Privise, la rândul său, dinții de fierăstrău ai lanțului muntos. Câțiva nori stingheri încercau să se proptească în creste, fără să reușească, iar razele soarelui de vară se hârjoneau pe deasupra pășunilor alpine. Desfăcuse o conservă cu pateu, unsese două felii de pâine, iar după ce mușcase cu poftă din prima îl privise din nou pe melomanul sceptic. Nu s-ar
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
poate că nu mai avusese timp prin buzunarele blugilor -, modalitatatea cea mai simplă de a trăi oarecum periculos, dar nu teribilist, de a lăsa sufletele să respire năvalnic și imaginația să escaladeze piscuri unde nu ajungeau întotdeauna cu pasul. Fiecare creastă devenea Everestul lor, de asta își aducea bine aminte, se așezau în iarbă, apăsați de greutatea cerului înțesat de nori și își fotografiau starea de bine metamorfozată în chiuituri și zâmbete necenzurate. Uneori, în câte o seară lungă, răsfoia albumul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
în tablou, cu buzele lipite, ninși de flori albe, căzute dintr un măr. O fetiță, în iarbă, jucând-se pe lângă Casa Păpușilor, în vreme ce alături de ea, întinși pe o pătură cadrilată, părinții ciocneau pahare cu vin roșu. Se vedea în spate creasta unui munte, acoperită cu un capișon alb. Fetița avea ochi albaștri și privea direct către pictor. O undă aproape insesizabilă de mirare se putea citi în ochii ei... Majordomul își privi ceasul pe care îl scoase dintr-un buzunar al
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
gară și toți au început să sporovăiască, indiferent dacă se cunosc sau nu. La noi merg sute de kilometri fără să-și spună nimic! Trecuseră de Ploiești și acum opriseră la Câmpina. Pe geam, în zare, se vedeau munții, cu crestele albite. Ce mistere ascunde Câmpina? E un orășel mic, dar are și el poveștile lui. Adevărat? Începuse a-i vorbi când se auzi strigat de Camelia: Puteți veni lângă noi, s-au eliberat două locuri! Se mutară alături de Camelia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
lunca Siretului seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m); - Diudiu - cătun așezat pe dealul cu același nume. Fost cătun pe moșia Heciului, în 1879 este pomenit pe moșia Bursuc Vale;Drumul Mănăstirii - pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru agricultură din spatele bisericii Bursuc Deal, aparține comunei Valea Seacă; - După Tău - pășune și fânețe sărăturoase
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
loc de pe dreapta Siretului, înainte de podul de la Lespezi, pe un vechi curs (meandru) al râului Siret, actualmente modificat prin construcția digului viitorului lac de pe Siret; - Secătura - loc cu tufișuri și mărăcini din nordul satului Heci, la hotarul cu Probota, pe creasta terasei medii, în prelungirea spre sud a Pădurii Probota; - Șipoțel - loc de șes, de la baza Dealului Diudiu, cu multe izvoare numite șipote, cu apă potabilă, motiv din care șesul este mlăștinos; - Spini - Între Pâraie; - Stoica - tarla în Dumbrava, situată între
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
unde timpul se oprește. Cînd era copil, ni se spune în povestirea Strada Joagărului, urcîndu-se pe un gard, a găsit ușa cerului deschisă... sau, în povestirea Leagănul, spune că în balansul frenetic al scrînciobului toată lumea se răsturna: mașinile ajungeau pe crestele muntelui, caii în copaci și el, gimnaziastul intern, era cu capul în jos și cu picioarele sus, de parcă ar fi călcat pe cer; dar și de ce nu se putea elibera niciodată de întoarcerea încolonată în sala de mese. Sînt străzi
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]
-
și factorul poștal / vom descifra împreună adresele peștilor și toată / semnificația liniștei" (Timp străvechi și aer dulce ). Sau amuzant: "este adevărat că cine nu vorbește intră în conflict cu greierii" (Este adevărat...). Sau plastic-sentențios: "o pasăre cu patru aripi și creastă de frunze/ clocește cărbuni în melonul lui Magritte" (Nașterea poemului). Fascinat de realul curent, îndeobște depreciat,autorul Melancoliilor inocente îl echivalează cu un traseu spre un enigmatic simbol pe care-l găsești "o singură dată în viață", de ordinul inefabilului
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
au una curbată ca o seceră cu tăișul în afară: retează alunecând într-o parte, fără să se-nfunde printre oase cum se-ntâmplă cu scramasax-ul. Începând cu scuturile rotunde de lemn îmbrăcat în piele, și terminând cu coifurile cu creastă, de piele și metal, având în vârf smocuri de păr de cal, totul e gândit pentru a ușura călăritul. Armurile ce le protejează pieptul sunt din piele, având doar câteva plăci metalice. Doar kagan-ul și curtenii poartă armuri din laméle
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
timpul lor. Am plecat de pe platou, iar spiritului muntelui a șuierat în urma mea, în rotocoale de fulgi dantelați: Ai grijă... și nu te mai gândi la ce ar crede sau n-ar crede oamenii... Am mers prin zăpada care acoperea crestele dealurilor, până am ajuns la o pădure deasă. Acolo, începuse deja să se întunece, când am observat o umbră care alerga lângă mine. Era un lup. O vreme, am mers alături, fără să-l întreb nimic. De altfel, nu știam
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
de regulă în timpul sarcinii datorită creșterii proteinelor de legare plasmatică a hormonilor tiroidieni (TBG), cu scăderea fracției libere active. În cazul bolii Graves-Basedow se adaugă și reducerea titrului TRAb. 1. Consecințe asupra mamei Hipertiroidismul netratat sau insufi cient controlat terapeutic creste riscul de complicatii în sarcină: avort, naștere prematură, preeclampsie (6),insuficiență cardiacă a mamei (7). De asemenea, femeia gravidă cu hipertiroidism necontrolat terapeutic are riscul de a dezvolta criza tireotoxică. Aceasta reprezintă o urgență endocrină cu risc vital, constând în
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92275_a_92770]