565 matches
-
limitele, asigurînd comunicarea intersubiectivă, Întrepătrunderea obiectelor. În Colomba, subiectul locutor pare situat mereu la o răspîntie de drumuri, În centrul unei simbolice roze a vînturilor: „drumuri se-ncrucișează ca ochii”, „obrazul tău desface lungi cîmpuri de secară”, „zboruri Întretăiate În cremene cum lănci”, „spre tine-n peisagiu mi-am descuiat ferestre”, „glasurile-n aer desfășură-un covor / basarabean”, „sapă-n mădulare și-n ochi un coridor”, „trupu-ntreg spre tine e-ntins precum un pod”, „aerul se desface În vorbele ca lăzi
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
al flautului. Aceleiași scheme dinamice i se subordonează nenumărate alte secvențe ale operei, argumentînd astfel În favoarea unei „figuri” de relativă stabilitate a imaginarului lui Voronca. „Privirea e un arcuș, deșteaptă viorile depărtărilor”, „Se dilată ca o pupilă rîsul izbește În cremene zorile /.../ Se deșteaptă o pasăre sub frunte”, „SÎngele tău e-n trîmbițele vinelor chiotul / Care va deștepta cocoșul sălbatec și pantera”, „tictacul deșteptător al ierbii”, „Piciorul trezește vioara potecii, o Încoardă” - sînt exemple culese doar din Brățara nopților. Foarte Întinsa
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În Înțeles se-arată”, „Îți treci ca un descîntec mîna prin evocare”, „cîntecul e cheia pentru astrala ușă”... În Petre Schlemihl, poemul Însuși devine factorul dinamizant, figurat printr-un echivalent deja cunoscut din alte asocieri. „Așa-i amnar poemul În cremenea din sînge”. Să notăm, În sfîrșit, În volumul Patmos și alte șase poeme, conservarea aceleiași structuri, de pildă În poemul XI: „Orice voce aprinde o stea palidă /.../ Crinii loviți Își răspund din loc În loc”; sau, Într-unul din cele Șase
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
frapantă originalitate: „Ca în perioada de ridicare a munților, când straturile de pământ inițial plane au sărit, sub puterea izbucnirilor centrale, în poziții de neînțeles, care întunecă istoria planetei chiar pentru geologi, creația lui Arghezi arată lumii, în reliefuri de cremene, o altă orogenie. Ea nu este un spațiu comod de plimbare cu mâinile la spate; e o ascensiune continuă, care se face în sărituri din piatră în piatră și, dacă cititorul simte adesea și câte o amețeală, senzația vine din
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
până sub genunchi, încins cu un brâu de culoare roșie, peste care se trecea o curea de piele de care era legat cuțitul. La brâu sau în sân ținea tabachera cu tutun și pachetul cu foițe. Avea la el și cremenea cu care scăpăra cu amnarul și cu iasca aprindea țigara. Parcă mai ieri îl vedeam pe moș Costache Cantea din Vatra îmbrăcat în acest costum pe care l-am descris mai sus. Unii țărani din Hudești mai aveau o pungă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
PORUMBACU DE JOS. - izvoare de apă sărată În satul Sărata; - nămol terapeutic la Sărata; - pictură pe sticlă; - arhitectură populară specifică Țării Oltului; - Cabana Negoiu. - pensiuni turistice. RACOVIȚĂ. - Săpături arheologice: vestigii dacice; - descoperiri arheologice un toporaș de mînă (cioplitor), confecționat din cremene aparținînd celei mai vechi culturi din istoria omenirii - “cultura de prund” (Pebble culture) care semnalează prezența omului pe aceste meleaguri cu 1.000.000-600.000 ani În urmă. - cabana Suru; - pensiuni turistice. RĂȘINARI. - Săpături arheologice: obiecte din epoca romană; - ruinele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
în suflet, nu ține! Atât a zis moș Vătășelu în simplitatea vorbirii lui, sintetizând elogiul adus iubirii din gura Apostolului. În cimitirul care înconjura Bisericuța, în partea dreaptă a altarului, se afla un mormânt. Pe crucea masivă de piatră de cremene scrie doar atât: „Aici doarme leul din Mesentea”. Părintele Oțoiu ne povestea cu amănunte luptele duse de acest preot în timpul răscoalei lui Iancu, cum a fost ucis ca un martir de armatele imperiale. Câte stigmate ai lăsat, Mântuitorule, în trupul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Anghelina. După ce se convinsese, că n-a fost urmărit, răsuflă ușurat, și se așeză lângă nepotul său... Scoase de sub boandă, câteva ziare, și, i le întinse. Apoi, desfăcu baierile unei pungi cu tutun, răsuci o țigară, o aprinse tacticos, cu cremenea și amnarul, și trase fără grabă câteva fumuri. El nu se grăbea niciodată. „ - Ce mai este prin sat, moș Angheluță ?!”, rupse Baltă tăcerea. „Apăi..ce să fie, Gheorghiță, dragu’ moșului...ce să fie !.. ne jupoaie comuniștii..ne jupoaie !.. și, văzând
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
dragostea față de ei, sacrificiul propriei vieți, chiar dacă pentru scurt timp, erau clare la acest om, atât de puternic și generos. Mitraliera toca întruna, la comanda unui glas gros. Snopurile de gloanțe, mușcau adânc din trunchiurile copacilor, și din stânca de cremene, ținându-i pe loc. „ - Trebuie adusă la tăcere..!”, își zise Baltă și, strecurându-se printre tufișuri la adăpostul întunericului dispăru... dispăru ca o umbră. Preț, de cât ai răsuci o țigară, dură totul... Și, explozia unei grenade cutremură Cheile, ecourile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se poate trăi aci fără magazin, fără școală, fără biserică, fără frizer, oameni tot timpul cu picioarele goale. Ca să mergem la satul cel mai apropiat Tufești trebuia să trecem două brațe ale Dunării, Vâlciul și Dunărea mare navigabilă zisă și Cremenea, spre deosebire de Dunărea veche ce limita Dobrogea. De la Tufești mergeam la Brăila, singurul punct serios de aprovizionare cu ceea ce se mai putea găsi În acel timp de război greu. Pe Vâlciu și Dunăre, la Brăila, se putea merge doar cu barca
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
prestigiul, românismului bucovinean... Greu însă a face publicistică independentă. În chiar numărul respectiv de ziar, Achille Scânteie publică articolul „În fața juraților” în care acuză pe Arnold Schwartz, redactorul lui Allgemeine Zeitung din localitate, cu care ajunsese la tribunal; sub semnătura Cremene , la rubrica „Caricaturi contemporane”, în articolul „Omul zilei” era satirizată activitatea unui director de teatru, iar Mursache era nemulțumit că este învinuit căși apără clienții de la... bară. Ziarul mai făcea referiri la: „Sărbătorire modernă”, informații externe, Cuvântul Regelui, informații despre
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mic, am, arc, eu, un. 25. Separați prin linii cuvintele din șirurile de litere de mai jos: Nicuarecarcucai Marcuarecurea Marinemecanic 26. Transcrieți cuvintele: amic, recamier, Rica, America. 17 27. Transcrieți textul: Irinuca are un curcan. Macarie ia un amnar cu cremene. Macarie, ai curea? Irinuca, ia cana mea! 28. Scrieți după dictare cuvintele și propozițiile: camera, Anica Aurica e cu Irinuca. Marin e mecanic cu renume. 29. Din silabele următoare, formați cuvinte care se scriu cu literă mare la început: -na
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
început: -na, Ca-, -men, Car-, -na, -man, -mi-, Cri-, rai-, Car 30. Scrieți după dictare textul: Camera Marinei e mare. Ea are un recamier cu arcuri. Mara e cu Crina. Carmina rumenea carnea. Mica arunca mierea. Marina, ai amnar cu cremene? Nu am nimic. „o O” 31. Citiți și arătați asemănările și deosebirile în șirurile de cuvinte: om nor nor ore coc ou noi cor ori cor oi noi mor uneori con 32. Din grupurile de litere care au între ele
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
combina anumite lucruri și anumite acte”. Inventivitatea umană se manifestă în această aptitudine de a combina: „am putea încerca în fiecare zi câte o nouă combinație”. Iar „combinațiile cu adevărat eficiente, cum ar fi aceea de a aprinde focul folosind cremenea, îl determină pe om să creadă și în eficacitatea combinațiilor imaginare”. În felul acesta, iau naștere „agregatele” de obiecte materiale și de comportamente. Pe drept sau pe nedrept, unele dintre aceste combinații sau agregate par să aibă o eficacitate superioară
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
natal. A ajutat la aceasta și profesorul Ciurea cu talentul său de a entuziasma elevii pentru trecutul și în special pentru preistorie. Nu o dată, grupuri de elevi am făcu săpături pe Cetățuia de la Rădășeni, unde dezgropam oale neolitice, săgeți de cremene, fusaiole. Și mai curând, acum vreo 15 ani, mam dus pe Cetățuia în amintirea trecutului. Am găsit în arătură la suprafață un topor de piatră. Acum am renunțat la asemenea expediții, dar urmăresc cu interes tot ce e arheologie, istorie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
concentrat, metaforei revenindu-i totuși rolul preponderent. Cuvântul de referință în Vestala neagră (1945) este „tăcere” (Poarta tăcerii, Templul tăcerii, Două tăceri): „Două fulgere, ieri, / Atât am rămas? Răstignite tăceri? / Râșnit între pietrele anilor, / Cascade de pulbere nărui / [...] Alături, în cremene, / Stăruim, / Tăcere albă lângă neagră tăcere” (Două tăceri). Poetul, aidoma lui Homer cel orb, își revede numai în amintiri „colțul de țară” părăsit. Vestala antică se preschimbă în „autohtona” Sfânta Vineri, care dă pribeagului posibilitatea a se găsi pretutindeni, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
fruntea lui, în marginea bretonului tăiat scurt, o rază din soarele toamnelor noastre de-acasă, era imortalizată în fotografie. Și-a întors privirea la celălalt perete de unde îl priveau Căpitanul, Moța, Vasile Marin, generalul Cantacuzino și Vasile Cristescu, figuri de cremene, care trăiseră și trăiau în acel moment în el, de-asupra lumii noastre sensibile, într-o lume a lor, a neamului și a luptei în slujba lui. S-a coborât în curte. În stradă îl aștepta Petre Ponta cu valiza
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în două strofe din poemul Entropie: "E timpul deci să înnoptez acum/ în ceață ca un râu în tâmpla lunii/ cu visele pornite pe un drum/ ce-a încetat de mult și calea nu mi-i// decât o reincludere în cremeni/ acolo unde pot să mă mai cheme/ priveliștile, unui stol asemeni/ de grauri repezi lunecați din vreme" (în op. cit., p. 70). 24 Absență sau gol mai semnificative decât plinătatea prezenței, pentru că ele întruchipează însăși posibilitatea plecării, a înscrierii în ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pus și tenacitate, și entuziasm în aceste strădanii care aveau în vedere - cu formularea lui - „dezvoltarea satului cultural”. Sfaturi practice și îndemnuri, istorioare cu miez, pledoarii cu o solidă armătură documentară C. a publicat (semnând incidental și cu pseudonimul Cronicarul Cremene) în foile la care a lucrat ca redactor: „Vremea nouă”, „Sfatul țării”, „România nouă”, „Școala Basarabiei”, „Lamura”, unde a dirijat suplimentul „Lamura pedagogică”, „Albina”, „Școala țăranului”, „Școala și viața”. După debutul din „Cronica” (1906), a colaborat cu proză, însemnări culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
I. Aneta Clasa a XI-a B Alexandru Gh. Emil Blănaru I. Maria Bogos S. Gheorghe Botez A. Elenă Busuioc I. Aurora Buzincu P. loan Caufman L. Eusefina Chirilă V. Viorel Ciomaga N. Filomeia Cotae C. loan Covrig P. Stefanida Cremene N .Nicolae Cucu Gh. Victor Dima D. Demostene Dumitriu I. Margareta Ghiorghiu M. Lăură Glodeanu A. loan Goldstein AV. Suzi Grimberg H. lsrael Harnagea D. Mihai Ionescu C. Mihai luteș Ț. Elenă Mîndrilă D. Paulina Marcu I. Dumitru Mariesis D.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Moldoveanu Tasia Munteanu Jana Popa Maria Popa Neculai Popa Viorel Siminică Mircea Stroescu Tudora Trofin Maria Ursu Ecaterina Țuțuianu Vasile Zota Mircea Văraru Gheorghe 1971·1972 Agavriloaie Mauriciu Arion Rițica Bahnaru Mariana Bernevic Constantă Bodescu Silvia Bordea Maria Brănici Didina Cremene Dumitru Diaconescu Mihai Răducanu Elenă Dicu Mihai Dima Viorel Dragan Marian Gostaldo Vasile Hagiu Gheorghe Harnagea Margareta Mazdrag Steriana Matei Virgil Moleavin Mihaela Nazarovici Adrian Nica Ștefan Popica Marin Tănăsilă Dumitru Tărăgan Simion Turcu Viorica Baciu Zinica Bălan Gelu Blezneac
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
viața, moartea și transfigurarea lui Nicolae Labiș, București, 1997; Nicolae Cârlan, Virtuți și virtualități poetice în manuscrisele lui Nicolae Labiș, Suceava, 1998; Mănucă, Perspective, 47-54; Irimie Străuț, Labiș, contemporanul nostru, ALA, 1999, 498; Dicț. analitic, II, 395-397, III, 406-408; Mioara Cremene, La ce folosește Parisul?, București, 2000, passim; Lucian Dumbravă, Ei, care au scris..., Iași, 2000, 68-95; Dicț. esențial, 445-446; Adrian Dinu Rachieru, Nicolae Labiș și furiile revizioniste, CNT, 2001, 1; Nicolae Cârlan, „Lupta cu inerția” la timpul prezent, Timișoara, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
colonelul Georgescu un om de ispravă, la care toți oamenii vin să se plângă pentru feluritele lor năcazuri... Dorogan Dorogan morarul. Murafa pe care l-au prădat hoții... Masa și ceaiurile. 22 Iulie. Cotigeni Cuhurești Ciornița Văscăuți (Ciripcău) Soloneț și Cremene Stoicani. În Soloneț Cremene și Stoicani răzeși. Soroca și Nistru. Adunarea învățătorilor. 23 Iulie. Cetatea Sorocei Nistru Harki (Pagliacio Ernest Ernestovici) Mișa Spillag maior Ionaș familie rămasă săracă care ține restaurant domnu Mișa fetița sora sa care cântă la piano
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de ispravă, la care toți oamenii vin să se plângă pentru feluritele lor năcazuri... Dorogan Dorogan morarul. Murafa pe care l-au prădat hoții... Masa și ceaiurile. 22 Iulie. Cotigeni Cuhurești Ciornița Văscăuți (Ciripcău) Soloneț și Cremene Stoicani. În Soloneț Cremene și Stoicani răzeși. Soroca și Nistru. Adunarea învățătorilor. 23 Iulie. Cetatea Sorocei Nistru Harki (Pagliacio Ernest Ernestovici) Mișa Spillag maior Ionaș familie rămasă săracă care ține restaurant domnu Mișa fetița sora sa care cântă la piano. Atmosfera de bunătate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Chiprian popă Cimbru răzeș Ciuntu Isaiia ucis la 16 Ianuarie 1471 Climent pânzar Liov Colun tatar Coman Comuz Condrea Coman Cornea Corod boier Costea Tataraș era cumnat lui Ștefan V. Tulbure Sărăciu ținând în căsătorie pe Sora Cozma Cotea Cristina Cremene Crețu Opriș -Dâmba Dan Pace-bună Dragomir Liteanu Dragoș Zamă Duma Isăcel Dumbravă Rău Istrate Tatu Filip Frâncu Groza Orbu Ion Pelin Săcară Iuga Ivu Pleșan Sinescu Vulpe Limbă dulce Plotun Mălina Mănăilă Mânzatu Mara Marcu Marga. În 1471 Ștefan VV
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]