431 matches
-
el, mai ai puțin. Mulatrul tremura, saliva începu să-i curgă din gură, în timp ce sudoarea îi țâșnea prin toți porii. Încercă să răsufle adânc, dar se opri. Apoi porni iar, făcu trei pași, se poticni. Piatra îi alunecă pe umăr, crestându-i-l adânc, și-i căzu la picioare. Pierzându-și echilibrul, bucătarul se prăbuși pe o parte. Cei care mergeau înainte se îmbulziră cât ai clipi în jurul lui, scoțând strigăte puternice. Cineva culese de pe jos foaia de plută, în timp ce alți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
dealurile sunt mai line și casele foarte rare, unele cocoțate prin poieni depărtate, ca niște cuiburi. Drumul urcă prelung, și pârâul se micșorează, devenind tot mai săltăreț, ca un copil buiac și neastâmpărat. În fund albăstresc, în curmeziș, coamele munților, crestate pe alocuri ca niște metereze uriașe... Apoi, într-un loc mai lărguț, drumul de care se sfârșește, pierzîndu-se, împreună cu pârâiașul subțiat ca un fir de argint, printre hățișurile vâlcelei. În schimb, o cale nouă începe suișul spre miazănoapte, un drum
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de la Hoisești - La Pod. Primul exemplar (Pl. 55/1) are capul slab individualizat, prevăzut cu două perforații, și este unit de corp printr-un gât. Corpul este de formă aproximativ ovală și nu este decorat, totuși, marginea piesei a fost crestată pe întregul contur. Al doilea exemplar, (Pl. 55/2) are capul slab individualizat, prevăzut cu două perforații și separat de corp prin două adâncituri simetrice. Corpul, de formă ovală, nu este decorat dar prezintă trei perforații: două, diametral opuse, situate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
voi nu faceți decât să dați chip minciunii, pe cei nevinovați să-i asupriți iar pe credincioși să-i lipsiți de lumină! Voi nu faceți decât să vă pierdeți vremea cu un chip părelnic al dumnezeirii; voi pângăriți totul și crestați în conștiințele curate și nevinovate ale oamenilor răni aducătoare de moarte; pot spune aproape că voi răpiți oamenilor văzul și lumina zilei! E oare nevoie să vă înșir toate vinile? Nici lipsa noastră de timp, nici mulțimea grijilor, nu ne
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mai avea nici un organ înăuntru. Partea de sus era într-o stare și mai deplorabilă: sânii îi erau spuziți cu arsuri de țigară, iar cel drept îi atârna, prins de torace doar într-o fâșie de piele. Sânul stâng era crestat în jurul sfârcului. Tăieturile pătrundeau până la os, dar cel mai rău arăta chipul fetei. Era tot numai o vânătaie. Nasul îi era înfundat în cavitatea facială, iar gura îi era tăiată de la o ureche la alta, într-un rânjet care parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
sunat la ușă. Au trecut douăzeci de secunde. N-a deschis nimeni. Mi-am trecut degetele de-a lungul tocului ușii. Am dat de o crăpătură, am luat cătușele și le-am folosit drept pârghie. Încuietoarea n-a cedat. Am crestat lemnul din jurul încuietorii până când am simțit că ușa începe să se hâțâne. I-am tras un șut ușurel și s-a deschis. Lumina de afară m-a ajutat să găsesc un întrerupător. Am aprins lumina și am dat cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
știa ce să le spună. Deodată, din vârtejul gândurilor sale, țâșni un discurs alcătuit dintr-o singură propoziție, pe care o declamă cu accentul său rusesc pronunțat: „Dradzii mei copii, voi sunteți copacii, iar noi Îngrășămintele“. Oare ar trebui să crestez cuvintele astea aici, precum un deținut pe peretele celulei sale, pentru ca acest Yoezer arogant să le citească? Ca să-l silesc să se gândească la noi? Dar până atunci, nu vor dispărea oare varul, tencuiala, poate chiar și zidurile? Peste o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
o bucurie delirantă cuprinseră pe toți. Gâlgâia în beregăți coniacul sângerui din bidoanele umplute mereu. Numai Moses, băiatul hahamului, care ori de câte ori murea vreunul dintre noi plângea de mila lui, căzuse leșinat, după ce scăpase dintre genunchi o gâscă pe care o crestase cu briciul de vreo douăzeci de ori, fără să-i izbutească operația rituală. În fața popotei improvizate la primăria satului, maiorul surâse. Eveniment rar! Mușca din capătul stins al trabucului și bătea pe umăr pe medicul căpitan, căruia, cu o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
care două priciuri de lemn continuându-se fără trecere dintr-unul într-altul, înlocuind paturile suprapuse cu care eram obișnuiți, fuseseră ocupate până la sfârșitul războiului de cei care făceau muncă forțată. Pe stâlpii priciurilor și pe grinzi am găsit inscripții crestate cu litere chirilice. Câțiva artileriști, care făcuseră Smolenskul dus și-ntors, au afirmat: „ăștia precis că erau ucrainieni“. Și godinul era din vremea muncii forțate. Ne consideram fără nici o problemă urmașii acelora, crestând la fel ca ei inscripții pe stâlpii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
stâlpii priciurilor și pe grinzi am găsit inscripții crestate cu litere chirilice. Câțiva artileriști, care făcuseră Smolenskul dus și-ntors, au afirmat: „ăștia precis că erau ucrainieni“. Și godinul era din vremea muncii forțate. Ne consideram fără nici o problemă urmașii acelora, crestând la fel ca ei inscripții pe stâlpii de lemn și pe grinzi: numele unor fete pe care le doream și porcăriile obișnuite. Pâinea mea de porumb, prăjită, am ascuns-o într-o hârtie de ziar cu lozinci tipărite cu litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în aluat, fileul trebuia introdus în cuptor. Și alte indicații, pe care le mai urmez și astăzi. Pe noi, care aveam zilnic dreptul la numai câte un polonic de zeamă lungă de varză sau de arpacaș, el ne sfătuia să crestăm învelișul de slănină al fripturii de porc în lung și-n lat cu un cuțit ascuțit. „No, și atunci iasă o crusta delicios!“ Apoi își oprea privirea pe fiecare dintre noi, pe rând, nu sărea pe nimeni, nici pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
o clipă reușesc să sintetizez chipul acestuia: e imbecilul care m-a lovit. Doctorul strigă. Se ridică în picioare și se plimbă cu cartea în mînă în jurul meu. „-Ah! Ah!”-spune el. „-Vrei să-mi tai capul și să mă crestezi în frunte?/ Vrei să-mi întuneci ținerea de minte?/ Tu vrei să pui stavilă gurii mele/ Lipsind-o astfel de Cuvintele de putere/ Care trăiesc în inima mea,/ Cum le-ai făcut și altor Spirite sfinte?/ Întoarcete! Pleacă! Pe aici
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
l-am convins să renunțe. Oricît de bun ar fi, omul e prea pornit pe negrotei. Domnule, știu cît de important este acest caz. Green Își aprinse o țigară. — Ed, vreau mărturisiri. Cincisprezece dintre gloanțele găsite la Nite Owl erau crestate În vîrf, așa că dacă punem mîna pe arme, am rezolvat cazul. Vreau ascunzătoarea armelor, locul unde se află mașina și mărturisirile lor Înainte să-i punem sub acuzare. Avem șaptezeci și una de ore pînă cînd apar În fața judecătorului. Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
nu mă aleg decât cu un fel de rumeguș de culoare roșie pe frunzele tinere de salată. Încerc cu dinții. Nimic. Fir-ar al dracu’. Fir-ar al dracu’. Atac capacul cu un cuțit ascuțit. Dau pe lângă sticlă și-mi crestez În schimb dosul mîinii. Arată ca o tentativă de sinucidere la beție. Caut În sertarul cu obiecte de prim-ajutor. Nu găsesc decât un plasture: Domnul Cucui. Dau fuga sus să mă schimb În vestimentația de gazdă relaxată. Mă Îndes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de baie și se dădeau cu ulei de plajă, lăsîndu-și glossul de pe buze pe tivul rece și sărat al paharelor de marguerita. Un Întreg zăcămînt aurifer În bijuterii se lăfăia printre sînii cu pielea lucioasă. Aveai senzația că zarva cancanurilor cresta suprafața apei din piscină; indiscreția era cuvîntul de ordine printre membrii clubului, care se informau reciproc cu Încîntare despre satinatele delicte ale nopții. Am comentat cu voce tare, pentru urechile lui David Hennessy, care se tot foia În spatele meu prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
oprit, pe aleea cu prundiș. A condus apoi spre nord pînă la un depozit de construcții dezafectat situat pe șoseaua de centură, unde l-am privit cum zgîria cu ranga laturile mașinii, răzuind vopseaua cu atenția unui maestru bucătar care crestează fleica de porc. CÎnd s-a Îndreptat de spate și și-a aprins o țigară, m-am uitat să văd cînd izbucnește focul. El a privit zîmbind la vehiculul mutilat, ținînd În mînă bricheta Încă aprinsă, și mă așteptam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
prea compact, pentru ca alaiul Pepenoaicei să mai fi putut înainta spre locația cumetriei, Nicanor Galan admise să oficieze sacrificiul în mijlocul drumului. Supravegheat de gâfâiturile nerăbdării tuturor, își suflecă mânecile, scuipă în palme, trase din chimirul de piele aceeași baionetă și crestă platoșa ocrotitoare, de un verde închis, a Pepenoaicei, secționând-o după un plan ecuatorial. Înfundă ulterior lama de oțel iute în profunzimile ei, executând o mișcare rotundă și apoi, ajutându-se de baionetă, ridică emisfera verde de deasupra, răsturnând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
hotărâre vârful atroce în carne, dungându-și câteva linii sângerii în formă de radical în podul propriei palme. Văzându-l, Vânătorului i se crispară ușor vopselele de război de pe frunte. Clătină din cap a dojană: Albert, îl mustră el, de ce îți crestezi pielea cu acest tatuaj de neînțeles? Abia te-ai vindecat de dureroasa zgârietură de pe obraz și acum te-ai apucat să-ți provoci o altă rană? Ce ți-a venit? Ori poate că duhuri din rovinele negre ți-au tulburat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
la podea, năucit de durere. Lucrezi cu englezii banditule, știu asta! Te încăpățânezi să taci și ai să regreți Din buzunarul mantalei, Schultz scoate un cuțit lung, cu lamă subțire și puțin curbată. Face un semn către șoferul său. Bruno, crestează-i ochii! Scharführer-ul se apropie lățind un rânjet răutăcios pe fața de buldog. Opriți-vă, este o barbarie! Cu tot corpul, asemenea unui lup, Schultz se întoarce încet spre von Streinitz. În privirea lui sticlește un licăr periculos. Privirea fanaticului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
unui neamț căzut lângă el. E fără cască, cu picături de sânge în părul castaniu. Din colțul gurii un firicel roșu se desenează pe albul pielii, către barbă. De la distanță, un strigăt neliniștit taie văzduhul din ce în ce mai distinct și mai aproape, crestându-i timpanele cu forță. Al cui este? Simțurile zguduite încep să funcționeze și recunoaște glasul lui Nicky. Marius! Marius! Simte cum o mână viguroasă îl ridică de la pământ. Mai mult pe sus, deoarece picioarele încă nu-l ajută și susținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cranii umane, totul asamblat de acea rășină epoxidă omniprezentă și translucidă. Hudson se aplecă pentru a-și trece repede mâna înmănușată peste un perete, mângânind în treacăt niște coaste care aparținuseră unor ființe umane. Râcâi materia rășinoasă, fără s-o cresteze. ― Ai mai văzut o chestie ca asta? ― Eu, nu, făcu Hicks. Nu sunt chimist. Așteptau părerea lui Dietrich. Ea o prezentă: ― Parcă ar fi o secreție. Monștrii ăia scuipă treaba asta, Ripley? ― Nu... nu știu de unde vine, dar am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
se mai audă scandalul pe holuri) și îi lăsase singuri, închizând ușa în urma lor. De-aici, variantele presei difereau: într-una, Costi, orbit de furie, lovise de trei ori cu un briceag; într-alta, fata îl îndemnase ea s-o cresteze; într-o a treia, briceagul devenise un cuțit de bucătărie, pe care asasinul îl mânuia mortal și feroce, într-o reconstituire televizată. Datele conlucrau, parametrii se suprapuneau, ca într-o aplicație pe calculator. Puteam să fiu eu în locul lui Costi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-mi nările pe coaja aspră și parfumată. Abia la urmă, căutam porumbul de fiert, desfăcându-i vârfurile și apăsând boabele albe, neatinse. Între timp, Maria cântărea din ochi cuburile de telemea pe care un bărbat în halat de doctor le cresta priceput cu un cuțitaș, întinzându-ți bucățica, s-o guști. Tarabele străluceau de culori, legumele se-amestecau cu florile stropite cu apă rece, murăturile cu fructele exotice, semințele cu piramidele de mălai, brățările țigăncilor cu micile casete de tablă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Zidurile îl apărau ca un bastion. Doar după douăzeci de pași, înțelegeai trucul: nimeriseși la interval, în interstițiul dintre două rânduri de case, ca în blatul unui tort. Locul părea ferit, mișcat, podeaua se deplasa odată cu tine. Pereții hotelului fuseseră crestați cu arabescuri de marmură albă, tavanele pictate cu îngerași și femei cuvioase, care se reflectau în cimentul bleu. Călcai cu grijă, ca într-un muzeu al oglinzilor instalat într-o catedrală. Spațiul respira de atâta istorie: cine știe ce tratate fuseseră semnate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lucru va fi și mai transparent de îndată ce decojim multiplele straturi de semnificație acumulate înlăuntrul termenului de națiune. O foarte amănunțită investigație genealogică a conceptului de "națiune" a fost realizată de L. Greenfeld (1992) și E. Kedourie (1961), răscolind brazdele analitice crestate de G. Zernatto (1944). Urmărind "permutările semantice" ale termenului de națiune, Greenfeld a putut identifica nu mai puțin de cinci înțelegeri diferite succedându-se de-a lungul istoriei. Cuvântul națiune își are originea în latinescul "natio", care în semantica sa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]