590 matches
-
superiori, procurori veneau la Florin ca la ei acasă. De regulă, inspecțiile durau câte o zi și o noapte și toți plecau mulțumiți... Era beat bine, fără epoleți la vestonul descheiat... Văzându-și fratele, Gheorghe râse cumva ușurat, apoi se crispă la față. Cine-i tovarășu’? Ce caută la noi? Stai liniștit, e băiat bun, m-a adus cu mașina, e mormânt... Pune televizorul pe măsuța din colț, să vadă și mama color, nu numai... L-am cumpărat ieri, din banii
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
numaidecât, În ochi cu focul fanatic care Îi devora privirea. Neștiind cine sunt? — V-am spus deja cine sunt - preciză mascatul cu capul rotund. Jupân Thomas și jupân John Smith. Călători englezi. — Și anglicani fără de lege - Întări călugărul, cu vocea crispată de ură. Dar nu-i treaba voastră cine sunt. Ajunge-vă că aparțin unei țări eretice și unui neam perfid, funest pentru Spania și religia catolică. Aplicându-le dreptatea lui Dumnezeu, aduceți un serviciu important Atotputernicului și Coroanei. Zicând acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
prietenul lui, care n-avea cum să nu fie străpuns de italian. Abia În acel moment, În bătaia fanarului care continua să lumineze scena ambuscadei, Alatriste Își permise să privească mai cu atenție ochii albaștri ai englezului, chipul fin, palid, crispat de o groază care, asta sărea În ochi, nu era aceea de a-și pierde viața. Mâini albe, catifelate. Trăsături aristocratice. Totul mirosea a oameni de rang Înalt. Iar treaba asta, Își zise pe când Își amintea rapid conversația cu mascații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
regal? — Cum de nu, Excelență! Glasul lui Alquézar tremura de necaz. — Ar fi foarte neplăcut pentru mine. — Vă Înțeleg. — Extrem de neplăcut. Aproape un afront personal. Descompus la față, Alquézar dădea impresia că Înghițea fiere cu toptanul. Strâmbătura Îngrozitoare care Îi crispa gura pretindea a fi un zâmbet. — De bună seamă, Îngăimă. Ridicând un deget, ca și când Își adusese aminte brusc de ceva, ministrul scotoci printre hârtiile de pe masă, apucă un document și i-l Întinse secretarului regal. — Poate că ne-am simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
vină la masă cu șervet pe mână. Și, în general, să-ți vină la masă. El își mișcă ființa pe jumătate zeificată numai după ce te-a văzut că te-ai așezat, că te-ai foit, că ai schimbat replici ușor crispate cu comeseana, stânjenit, că ai dat ochișorii roată de măcar o sută de ori, că ai lovit discret cu pumnul în peretele din spatele tău, că ți-ai smuls jumătate din podoaba capilară și deja te uiți pofticios la cea a
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
din umeri luă aerul grav al unui bărbat gata să dea cu pumnii. Te opui? Nu vrei să mi-o dai pentru că sunt urmărit! își găsi el cu greu cuvintele și, pipăind cu degetele nasturii salopetei legați cu sârmă, se crispă și rămase cu ochii holbați la goliciunea de pe fața bătrânului. Sunt după gard, șopti cu gura iască un tânăr cu capul gol, trecând, în fugă, pe lângă ei. Vin! Ce facem? Fugi! strigă meșterul și păru că se gândește adânc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și, lăsându-l fără echilibru pe el, pe Miluță, strâns între perete și ușă, se retrase de-a-ndaratelea, bocănind greoi. Totul se prăbuși, cu ecou, în liniștea albă din jur. Închide ușa! Ușa! strigă Irina. Vocea îl lovi cu violență, dureros, crispându-i întregul corp. În mod inexplicabil, izbucni în râs. Râse cu ochii închiși, scuturându-și umerii pân-o simți pe ea udă și goală lângă el astupându-i gura cu palmele. Te-ai scrântit!? Ce-i cu tine? Heraus! Schnell
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nici zărit de jos căci, norocul lui, nu era lună. Încă nu răsărise luna, motiv în plus să se grăbească. Greutatea mare și grija care-l stăpâneau era cum, cu ce va deschide ușa!? Se chirci cu genunchii la ușă, crispat de încordare, și-ncepu să gâfâie. Doamne-dumnezeule, dar mult mai durează! De unde să găsească un cârlig lung, o sârmă? Ceva cu care, aplecându-se, să poată nimeri ciocul de metal și să-l salte? Tâmpit că nu s-a gândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
putea mândri și Irina. Și meșterul. Încleștă pumnul în mânerul tijei metalice și trase stârnind o amestecătură de sunete. Se lăsă cu coatele pe genunchi.. Smunci de-l duru pieptul. Locomotiva țipă ascuțit, prelung și tremurător, anunțând apropierea de pod. Crispat de efort dar vesel și zănatec, descoperea puterea aceea din el de-a face ce voia. Viteza se micșoră. După zăngănitul asurzitor produs de trecerea peste pod, trenul avea să frâneze, pilotând la curbă înainte de intrarea în pădure, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să vină. Îl orbeau cu lanternele, capul îi zvâcnea de bătăile dese, din ce în ce mai puternice ale inimii răsunătoare ca un gong. Hai, scoală! Scoală-te! simți o mână pe umăr. Umărul lui tresări, și parcă începu să plutească. Tot trupul se crispă, și, ciulindu-și urechea să audă comanda și puștile descărcându-se dintr-o dată, auzi vocea mamei: Scoală-te, Miluță! Trezește-te! Nu pot! șopti, și, mișcându-se greoi, alunecă pe marginea mesei metalice. A venit Tom. "Hei, băiețaș!" auzi vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
când el cu Celia se aflau într-un parc, în ziua nunții... De asemenea, un alt tablou o reprezenta pe Odette într-un spital din Africa, îngrijind copii slabi și suferinzi. Domol, o harpă eliberează note diafane, săltând peste dealurile crispate de apă, plutind deasupra conacului solitar și dansând cu picurii grăbiți; un ultim moment de pace trăit de noi... Gata! chițăi o voce, care putea fi a Celiei sau a Odettei. Liniștea, fulgerător, alternă de la pacea picurilor de ploaie, la
ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
am suspectat pe Horia Bernea de lipsă de ironie, dar, cu riscul de a mă repeta, ce pot fi acele grafice sau autoportretele sale, decât o perspectivă ironică asupra timpului însuși din acea vreme, dar și a sa? Liniile frânte crispează chipul artistului într-o disperată nevoie de recunoaștere, de regăsire a frumuseții pe care o întâlnim în fotografii. Această discrepanță, dacă nu e tulburătoare, e în orice caz o expresie a unei nevoi imperative de a ieși din acea realitate
Horia Bernea, tânărul… by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5877_a_7202]
-
planuri. Îl socotesc,după umila mea părere, cel mai mare arhitect pe care l-am avut. - Da, domnule, confirmă entuziast Gaittany, plin de o mulțumire personală. - Așa cred și eu, adăugă mult mai moale Andrei Gulimănescu. Gura lui ședea mereu crispată într-o sforțare de a prinde opinia cea mai răspândită. - Și ce plănuiește? Întrebă inocent doamna Valsamaky. - Un turn, răspunse din marginea modestă, unde ședea,Smărăndache. G. Călinescu Fu un râs general, care demoraliză pe Gaittany, încît îl făcu să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fața contractată de dorință, pubisul fetei, rotunjit între pulpe, în chiloții banali și cuminți. Îl mușcă ușor, apoi trase în jos chiloții până când linia părului începu să se zărească. Abandonată și amețită de băutură, Maria simți deodată cum actrița se crispează, cum i se taie respirația. Gîfîiturile excitate de până atunci încetară, și câteva clipe doar scârțâitul în gol al acului pe placă se mai auzi dintr-un colț de odaie. Fața desfigurată de groază a actriței se-ntoarse spre ea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
N'Gai Loon. Înăuntru este băiatul acela care îi conduce pe oamenii Kyrallului. - Da, acceptă sec Maria. - Și noi nu putem intra să îl vedem fiindcă... - E bolnav, prelua din zbor Maria spusele lui N'Gai Loon. Fața Maestrului se crispă imediat, în momentul în care înțelese ceea ce se petrecea. Probabil că Xtyn avea o boală infecțioasă, iar lucrul ăsta nu putea fi de bun augur atâta vreme cât prin preajmă se aflau reprezentanții Abației, care fusese timp de milenii cel mai important
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
iubi și ceilalți din jur. Să te iubești înseamnă să-ți acorzi timp și energie zilnic pentru a te îngriji și pentru a face ce-ți place și te relaxează. O femeie care se consideră frumoasă nu va mai fi crispată și stresată când se va afla în compania altor persoane. Femeile care se consideră urâte, vor avea tendința să se izoleze de lume și vor suferi în tăcere. v Trebuie să trecem prin etapele vieții cu înțelepciune. În tinerețe să
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
și cu mine nu aveam nicio cunoștință comună. Era preferabil așa. Mi-au plăcut mereu sarcinile monotone și stupide. Cum altfel aș fi putut lucra atâta vreme într-un birou? Îmi place să mă simt operațional fără să-mi fie crispat creierul de efort. E mai bine decât inacțiunea, îți eliberează capul de angoasă. Cele mai frumoase visări se produc pe parcursul celor mai prostești slujbe. Acest pilotaj automat nu împiedică materia cenușie să analizeze activitatea într-o manieră fructuoasă: în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
mă refer la tine, doctorașule. Măcar tu ai capul unde trebuie. Mark îl acceptase pe Weber la fel de spontan cum își respingea propria soră. Weber nu făcuse nimic ca să merite încrederea lui. Continuă să lucrezi cu tine însuți, Mark. Weber se crispă la auzul propriilor cuvinte. O să te întorci acasă în doi timp și trei mișcări. Mark își feri privirea, învins. Bonnie se aplecă și-l înconjură cu brațul. El scoase un sunet de câine bătut. Să mă lași iar cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
-l vadă târșâindu-se pe hol și răstindu-se la ea. Se așeză pe canapeaua plastifiată din fața celei de la recepție și începu să se aranjeze neliniștită, așteptând-o pe Barbara. Când Barbara trecu, în sfârșit, pe acolo, fața ei se crispă de surpriză. Îi spusese mereu lui Karin să vină la ea în orice situație. Poate că mințise. Dar se adună repede și reuși să zâmbească amabil. — Hei, drăguțo! Toate bune? Se așezară și stătură de vorbă în camera comună, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să facem? După nefericita alegere de săptămâna trecută, cred că ar fi corect să fii tu cel care alege de data asta. — În cazul acesta, știu exact ce vom face. Dar nu o să-ți spun. Să fie surpriză. M-am crispat toată la gândul unor noi surprize. Voiam să mi se dea scenariile dinainte, să mi se ofere garanții și clauze de reziliere. Poți măcar să-mi dai un indiciu să știu cu ce să mă îmbrac? —Blugi și tricou e perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
înfrunta în viața mea gravitația într-un parc de distracții. Nu, astea nu contează. L-am liniștit. Dar sunt alte lucruri care contează și nu știam cum să i le spun. Mă sărută cu drag, dar pesemne îmi simți corpul crispându-se. — Unde te doare? —Mă doare gâtul, spatele, partea de sus a brațelor, picioarele, totul. Plângeam în continuare, simțindu-mă complet ridicolă. — Îmi pare rău! Nu mă pot urca din nou pe cal, pur și simplu nu pot. Așa că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
am stăpânit să nu intru în vârful picioarelor, să mă bag sub plapumă cu el și să mă topesc în el. Tocmai puneam ceainicul pe foc, când mobilul mi-a sunat, anunțându-mă că am primit un mesaj. M-am crispat toată, fiind încă convinsă că pot trimite ambulanțe aeriene pe Kilimanjaro doar apăsând aiurea pe un buton. Nu am recunoscut numărul de pe ecran. VINO SĂ LUĂM MICUL DEJUN ÎMPREUNĂ, LA RITZ, LA 10. IMPORTANT. K. XXX La naiba. Era deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
să-i cumpăr o cămașă de noapte frumoasă. Ce naiba e cu voi, oameni buni? se lamentă Maria. Ați sărit cu toții într-un tunel al timpului în facultate și v-ați trezit doar acum, direct la vârsta a doua? Phil se crispă, apoi continuă. — Mi-a zis că ați luat prânzul împreună ieri. Ți-a spus cumva ce o frământă? O, da. Și încă cu ce plăcere mi-a adus la cunoștință ce o frământă. — Pot să-ți spun doar despre ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
în timp ce-și dădea ultima suflare (ceea ce era adevărat). După ce i-a făcut să se simtă stânjeniți, și-a pus mâna pe pântec într-un gest dramatic și i-a anunțat că trebuie să ajungă la spital. Kieran se crispase văzând cât de nerușinată și profitoare putea fi, dar gestul ei și-a făcut efectul, obținând un număr impresionant de cinci numere de telefon de acasă, de la cinci șoferi diferiți, fiecare promițând reduceri. Când am ajuns la depozit, Lynn și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
la telefonul mobil, dar ...dădeau senzația că trăiesc povestea, alături de interpreți. Despre români, Richard Cant a afirmat, măgulitor, că suntem un public subtil și rafinat, care gustă scenele de mare Încărcătură intelectuală (scene nesesizate de alții) . Așa o fi! Mă crispează atitudinile de cramponare - de un partener erotic, ori de o funcție. Am mai spus-o : am avut ghinionul să fiu alături de mulți directori de teatru, În clipa În care li se cerea demisia. Unii se umileau, alții-amenințau, intrau În mania
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]