634 matches
-
o sesiune de examene, în timp ce tânărul căruia i-am dat viață este verificat, controlat, probat lunar de zeci de ori, fie de profesorul de instrument, fie de publicul spectator. La Olimpiadele de muzică părinții alcătuiesc în bună măsură acest public. Crispați sau entuziaști, retractili sau generoși, întotdeauna subiectivi ei așteaptă cu sufletul la gură clipa cea mare: "liniște, e rândul fiului meu". 5.Cercul organizatorilor Se pare că Ministerul Educației și Cercetării a învățat câte ceva din experiența edițiilor trecute. Nu numai
Cele cinci cercuri ale Olimpiadei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8454_a_9779]
-
care/ Dacă se lasă-o întristare/ De toți se crede prigonit/ Dar, Doamne nu m-ai părăsit/ Sînt un om că orice om - iertare"(Psalmi moderni). Un temperament modern, contradictoriu, ce se cuvine judecat cu subtilitate, si înapoiă cărei măști crispate de orgoliu distingi cîteodată și aerul vremii, prezent și în ironia acidă a lui Arghezi... Frază lui Macedonski sprijină în literatura începutului nostru de secol rafinamentul expresiei, cadența culta a ideii și imaginilor. E aici un punct de întîlnire citadin
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
în care cuvintele mele ca niște baloane de săpun s-au spart solemn, unul câte unul, în noaptea din jur, luminată discret de lumina prăfoasă a lunii, a schimbat vorba, nu-mi mai amintesc ce a spus. Așteptasem reacția lui crispată, îl știam nemilos, am răsuflat ușurată când i-am auzit vocea indiferentă, rostind cuvinte indiferente. I-am fost recunoscătoare atunci pentru felul în care a trecut peste grandilocvența mea copilărească. Trebuia să bănuiesc că nu scăpasem atât de ușor, că
O proză de Bianca Balotă () [Corola-journal/Imaginative/13367_a_14692]
-
de-a valma din "organismul uman", nestivuite prompt, zbuciumînd vraiști cotidiene... întortocherile cîlțoase ale întîmplărilor... palpitațiile cu zvîc de apocalipsă... sosurile de zădărnicie în vînzoleala fadă... dificilele, calpele ținte mișcătoare... toate, toate există în jur, abia ne strecurăm, abătuți și crispați, pe brînci, printre anevoințe și surprize... Desigur, sînt subiectiv, n-am ținut nicicînd să mă dau brav stîlp de-nțelepciune, n-am răbdarea, destoinicia de-a cumpăni talgerele minuțios, de-a pipăi precizia la imprecizie... Mereu o iau pe miriști
Într-o neglijență tandră... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11878_a_13203]
-
vieții didactice îl tocise de multă vreme. Aparițiile în public ale deputatului respiră constant o dispoziție fastă, un mirabil recurs al prospețimii și voioșiei. Este de presupus că o parte din simpatia concetățenilor a fost acordată chipului zîmbitor, în contrast cu fețele crispate ale altora, în timp ce modul de exprimare făcea și el notă aparte, întorcînd spatele retoricii vide, gesticulației și agramatismului. Vocea altor actori politici, iviți din lumea academică și literară, a răgușit destul de repede. A lui Cazimir și-a păstrat timbrul inițial
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
joace așa cu o întreagă generație, cu o țară?... Imi vine în minte gestul țeapăn cu care el răspunde la aclamații, îi văd mâna aceea tăind aerul ca și cum ar ciopârți un salam. Și apoi, mâna lui devine mâna ei, ținând crispat bricheta și țigara. Mă opresc. Mă întreb dacă a înțeles ce i-am spus. A înțeles perfect. Imi răspunde: Nu poți să mă faci pe mine vinovată de hotărârile de sus. I-a tremurat un pic vocea. Dar tu unde
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
de pildă, dar, ca și acela, cunoscând ravagiile incomunicabilității, implacabilei singurătăți, silei de sine, geloziei, afecte ale unei conștiințe în război cu lenifiantele soluții ale locului comun, ca și cu puținele clipe de răgaz, reverie în ambient. Un erou febricitant, crispat, într-o lume ce-și vede de cotidian, un bărbat lângă femei de a căror dragoste se îndoiește și pe care nici el nu știe bine dacă și cât le iubește, după trădări sau absențe, după amare confruntări. Arta literară
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
cuvinte cînd te afli-ntre oameni te străduiești să dărui încredere Celuilalt și culmea cîteodată îți iese să fii chiar Celălalt. Semn de carte Se spune că apele sunt parodii că iau în rîs înfățișările noastre oglindindu-le așa cum stau crispate echipate gata de-a porni spre memorie. În lipsî de inspirație Schimbi scrii închei calculezi care e banda pe care se-așează mișcarea cum umbra pe umbră invizibilă branșare-a mîinii care-ți încurcă gestul după-amiaza bate încă la vechea
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
desface de tîmpla ta oarecum de la sine cum un timbru de pe un plic vechi însă odată făcute toate mișcările rămîn în făptura ta aidoma oaselor. Poetică Palidă resignată stîngace de-acum Ființa mărturisește ceea ce n-a putut fi Lumea înciudat crispat congestionat Cuvîntul mărturisește ceea ce n-a putut fi el însuși. Frigul perpendicular Frigul perpendicular pe propria sa încremenire aerul frecat de zgomot se-aprinde cum un chibrit un mic vid muritor aidoma unei ființe începură să facă drumul înapoi toate
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
scoate. Adun diferitele songuri, le cerc la ureche, le transcriu pe curat în mapa de partituri pentru vechiul armoniu. Vă ies înainte. Nu-i stradă să nu-mi spună ceva: pe-aici îl plimbam pe Răducu, acolo am mângâiat genunchii crispați ai tinerei fete, dincolo - cu capul în mâini - am fredonat Sometimes I feel like a motherless Child; întâmplări mărunte, ce-i drept. Dar așez capacul pe mașina de scris, îi anin belciugul, cu sentimentul neliniștitor că m-am zăvorât și
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
nu. Pe când stăteam destinși de vorbă în spatele și în fața biroului sub lumina egală, calmă a lămpii, s-a auzit dintâi ceva ca un urlet înspăimântător venind din toate părțile deodată, un răget animalic de fiară bătrână înjunghiată, scos de rărunchii crispați ai Geei suferinde. N-am știut ce-i aia și ne-am întrebat din ochi unul pe altul, vag alarmați, pe jumătate ridicați din fotolii. Răspunsul a venit numaidecât, odată cu legănarea de barcaz a întregii clădiri; însă cel ce și-
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
tămbălăul speciei umane. Ninsori iscând galop în bidivii Și-n flinta mea chemări către pădure, Să mă dedau la iepuri cenușii, împrăștiind halice într-aiure. Ninsoare agresată, nu arar, De câte-un Crivăț dres cu falconide, Ca-ntr-un tărâm crispat și funerar, Când șișca nopții borta și-o deschide. Ninsoare, tu, să nu te sparii, nici Dac-ar mugi Boreu prin iarna-ntreagă! Ci fă-ți de cap în tinda mea, aici, Lângă bătrânul tău, ninsoare dragă!
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
își împărțeau pe un ram apa limpede, apă ce și mai tare ne sporea setea Ea sărutându-mi membrul Și tot ce voi fi fost eu cândva pe vremea când mi se interzicea nu mai avea importanță Decât acea roză crispată, toată numai o flacără, și tija-mi înfierbîntată și gamele de extaz Iar ea la sărutat membrul Din câte sunt era cel mai cast sărut al frumuseții deposedate cum doar lucrurile din inimă date Nu era adorația unei sclave din
Carlos Drummond de Andrade - Amorul natural by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/7653_a_8978]
-
Meteo și-a scos din garderobă un tricou mulat, care i-a pus în valoare pectoralii intens lucrați la sală. El a mers pe aleile parcului în spatele Biancăi, s-a așezat la masă lângă fosta soție și a părut ușor crispat. La un moment dat, prezentatorul tv s-a aplecat să-i șoptească câteva vorbe la ureche Biancăi. Cei doi s-au amuzat, în timp ce roșcata îi arăta ceva în telefonul ei mobil. Au încheiat seara fără să se certe și au
Victor Slav și Bianca, din nou împreună by Sorina Ceugea () [Corola-journal/Journalistic/71216_a_72541]
-
la Caragiale, colectivități de copii. La școală, fiecare ține de familia lui, nu de comunitatea spontană a clasei. Nu-i vedem jucându-se împreună, sau vorbind, arătându-se independenț i. Copiii lui nenea Iancu sunt niște juni de epocă victoriană, crispați, ținuți în chingi la poza de grup cu maturi. Și nu cred că arată așa doar din neîndemânarea lui Caragiale în ale psihologiei vârstelor mici. Cred, mai curând, că în societatea de tranziție, între o lume rurală în care îndatoririle
Caragiale și copiii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4588_a_5913]
-
-l toarcă, într-o zi, o sclavă", - cu care, ca - textieri -, ca textor-i, aducem, iată cel mai mult! ", nu e decît o încercare anteică, id est de recăpătare a forțelor lăuntric irosite. În opoziție cu suprarealismul, și acesta un anteism crispat, străduindu-se a pune la contribuție resursele abisalului, am putea denumi modalitatea lui Șerban Foarță un hiperrealism (textualist, gramatical), ceea ce constituie, chiar datorită sterilității asumate, o continuitate legitimă a creației. Șerban Foarță: Șalul, eșarpele Isadorei; Șalul e șarpele Isadorei, Ed.
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
motiv de jubilație: "Eu am fost un barbat foarte frumos. Poate cel mai frumos pe care l-am văzut an viața mea (râde). Dar nu mai sunt. Acum, când mă uit an oglindă și văd tot ce văd sunt foarte crispat." O fotografie din tinerețe, reprodusa alături, ne arată că nu exagerează: splendoarea virila a acelui tânăr chiar ați taie respirația. Dar acest "ce-am avut și ce-am pierdut" nu se transformă nici o clipă an lamentație, ăntregul interviu fiind o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
singuratici, pariind pe himere mai mult decît pe realitatea la care nu consimt. El, omonimul aceluia din Femei, e un rezistent, un retras, dar unul de cursă scurtă: „unsprezece luni pe an sunt și eu un om grăbit, un om crispat, un om care aleargă, care discută, care rezistă, dar după unsprezece luni mă duc undeva departe de oraș, să iau lecții de lene, dela piatra asta, dela copacul ăsta." (p. 64). Își construiește, bruscîndu-i pe ceilalți, un paradis artizanal. Un
Jocul de-a speranța by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6793_a_8118]
-
didactic, a unei relicve profesorale croită pe calapod comunist, o arătare pe cît de mediocră, pe atît de grosolană, în fața căreia orice student, înzestrat cu un minim fler apreciator, simțea unul si acelasi lucru: că făptura aceea grobiană, cu facies crispat si înfățisare ciobănească, nu avea ce căuta acolo. Mai mult, precaritatea profesorului sărea în ochi grație contrastului ce-l separa de statura intelectuală a conferențiarului aflat în subordinea sa, acesta din urmă nefiind altcineva decît doctorul Constantin Dimoftache, al cărui
Picături savante by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6513_a_7838]
-
un efort lăuntric pentru a-și armoniza cît de cît satisfacția resimțită la înlăturarea cîrmuirii antonesciene cu realitatea crud decepționantă a noilor invadatori care cer ceasurile și portofelele trecătorilor, pun mîna pe mașini, jefuiesc magazinele și locuințele. Iată o semirecunoaștere crispată: "E o lume fără rafinament. Tot ce am iubit, discreția, eleganța morală, ironia, respectul ideilor, sentimentul estetic al vieții sunt imposibile într-o asemenea lume, care rezolvă alte probleme mai imediate: foamea, frigul".Sau despărțirea dezolată de România liberă, unde
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]
-
din care lipsește perioada febr. 1942-mai 1943, relatează despre viața "Sburătorului" și cea literară, în general, dar încă din 1938-1939, țin din ce în ce mai atent sub observație sumbrele evenimente politice internaționale și pe cele din țară. La 9 aprilie 1940, criticul înregistrează, crispat, "dezastrul aliat": ocuparea Danemarcei și a Norvegiei, firește, de către Germania hitleristă. E dezamăgit de aliați, acuzându-i că sunt "niște farsori nepregătiți. Amatori." Când sunt cotropite Belgia și Olanda, Lovinescu intră efectiv în derută, întrebându-se indignat: "există armata franceză
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
puse sub genericul Ce que le filles disent au dos des mecs (Ce vorbesc fetele în spatele băieților - firește dublate de același tip de discuții ale băieților despre fete). Un grup de 5-6 tinere discutau între ele liber, la început mai crispat, apoi din ce în ce mai lipsite de inhibiții, despre bărbați, despre dragoste, despre propriile aspirații, fantasme erotice, obsesii și complexe. Discuțiile (inspirate, foarte probabil, de filmul lui Steven Soderbergh, Sex, lies and videotape, erau înregistrate și reproduse tel quel în paginile revistei. Rezultatul
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]
-
a fost să alcătuiască distribuția. Aici nu mai putem vorbi de armonizare ci mai degrabă de discrepanțe și inadecvări. Interpreții tineri nu conving nici unul și cel mai puțin interpreta Mașei. Este frumoasă, ce e drept, și are voce, dar e crispată și exterioară. Frământările ei sunt strigate. Actorii maturi, în schimb, Simona Bondoc, Ilinca Tomoroveanu, Mircea Albulescu, Alexandru Bindea sunt toți la ei acasă în rolurile lor. De fapt, spectacolul de la Național cu Cadavrul viu se reazemă în creația actoricească a
Un Protasov memorabil by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16238_a_17563]
-
la viață/ e acolo încins/ în tăcerile mele/ stăruitor/ hohotește" (Poemul nescris). Prin persuaziunea "blîndei disperări" a autoarei, lucrurile par convinse a-și dezvălui intimele resorturi, misterioasă fiziologie ontica a anorganicului: "pe mîini mi se scurge/ un fel de zăpadă/ crispata/ un alt fel de a surprinde/ încetineala din lucruri" (Bolta cu trandafiri). Sau: "o sete nepămînteana/ se dizolvă în lucruri" (Descreștere). Sau: "o mare însîngerata/ primește fiorul morții/ visîndu-se" (Februarie). Sau: "Cum cade lumină pe lucruri/ îmi pare că intru
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
cele ce au fost/sunt acum în vogă, printr-un gen, am zice, de impresionism obiectivat adică adus la treapta unui discurs în care miza sensibilității personale se dizolvă precum un cub de zahăr într-un pahar cu ceai. Nimic crispat, contorsionat, patetic în propozițiile d-sale ca și cum valorile asupra cărora referă și principiile pe care le împărtășește ar fi subînțelese, astfel încît postura combatantă în favoarea lor s-ar dovedi inutilă. E la mijloc o coerență psihostilistică bizuită pe un optimism
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]