821 matches
-
și Virgil Ierunca. Revista nu include decât rareori traduceri, notabile fiind versiunile unor poeme baudelairiene: Viața anterioară, Visul unui curios (traducător Ion Pillat) și Vorbe de taină (traducător Șerban Bascovici). Alți colaboratori: Constantin Barcaroiu, Ovid Caledoniu, George Păun, Ștefan Atanasiu, Cristofor Vitencu, Victor Hâlmu, N. Gherculescu, V. Copilu-Cheatră, Emil Manu, Ion Potopin. I.M.
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
Virgil Teodorescu, Gheorghe Tomozei, Cornel Udrea, Tiberiu Utan, Mircea Vaida, Lucian Valea, Ion Vinea, Vasile Voiculescu, Dragoș Vrânceanu, Horia Zilieru, alături de Ana Blandiana, Ioana Diaconescu, Leonid Dimov, Cezar Ivănescu, Ioan Moldovan, Mariana Bojan, Nicolae Mocanu, Marius Robescu, Ruxandra Cesereanu, Ion Cristofor, Dora Pavel, Ioan Flora, Augustin Pop, Ioana Ieronim, Mihai Ursachi, George Astaloș, Nicu Caranica, Ion Stratan ș.a. Concomitent au fost reproduse poeme din poezia clasică, au fost traduși poeți maghiari și germani din România. E de consemnat, ca fapt divers
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
ale creației, RL, 1978, 17; Sultana Craia, Oblic peste timp, LCF, 1980, 8; Lit. rom. cont., I, 452; Alex Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 81-83; Zaciu, Cu cărțile, 93-96; Marin Sorescu, Cu Margareta Sterian, R, 1983, 1; Ion Cristofor, Schiță pentru un portret liric: Margareta Sterian, ST, 1983, 10; Simion, Scriitori, III, 88-94; Eugen Simion, „Ecran”, RL, 1985, 24; Margareta Sterian, introd. Marin Sorescu, București, 1985; Radu, Pagini, 65-66; Ov. S. Crohmălniceanu, O artistă distinsă, RL, 1989, 12; Virgil
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
de rând”. Cu un zel militant ce tinde să împrumute ceva din entuziasmul lui Vladimir Maiakovski („Entuziasmul meu este știința / De-a măsura exact realitatea”), S. se apropie de lirica lui Adrian Păunescu prin „contrastele puternice și ritmul oracular” (Ion Cristofor), însă fără energia acestuia. În versurile din culegerea Întoarcerea la lucrurile naturii (1971) recurența unor teme și motive precum nostalgia copilăriei, evocarea ținuturilor natale asigură un timbru ceva mai firesc, mai puțin convențional și ideologizat, cu toate că declarativismul încă persistă. Câteodată
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
de poeme sub scut”, SPM, 1979, 465; Sultana Craia, Versul ca mesaj, LCF, 1979, 35; Lit. rom. cont., I, 308-309; Radu Comănescu, Spiritul liric militant, LCF, 1988, 3; Adrian Păunescu, Meseriașii, CNT, 1988, 9; Popa, Ist. lit., I, 936-937; Ion Cristofor, Niculae Stoian, în Dicț. scriit. rom., IV, 393-395.
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
Bustan (Livadă)”, LCF, 1978, 49; Al. Andrițoiu, Saadi în românește, „Scânteia tineretului”, 1978, 23 decembrie; Grețe Tartler, Privighetorile și... contextul, RL, 1983, 5; Aurel Dragoș Munteanu, Poezia persana, LCF, 1983, 5, 6; Mircea Anghelescu, Scrisori persane, RL, 2001, 7; Ion Cristofor, Țara Sfântă, ÎI, 124-127; Marius Chelaru, Coranul lăuntric, CL, 2003, 3; Romulus Căplescu, O capodoperă a literaturii persane, ADV, 2003, 30 iunie; Lucian Zeev Herșcovici, Între trei lumi: valoarea operei lui Otto Starck, „Orient-Expres” (Israel), 2003, 1 septembrie. G. Dn
STARCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
1/1927). Rubrici: „Cum se va înscena, monta și juca...”, „De vorbă cu...”, „Însemnări”. Colaborează cu versuri Radu Boureanu, Dragoș Vitencu, George Voevidca, Vasile Gherasim, Theodor D. Păunescu, At. Mitric, Traian Chelariu, Gina Sandri, A. Pop-Marțian, Mihail Celarianu, Eugen Liteanu, Cristofor Vitencu, Mircea Streinul (care folosește și pseudonimul V. Lunaru), Neculai Roșca, Nello Bucevschi, Teodor Ulmanu, V. D. Cudla. Proza este reprezentată de Traian Chelariu. Semnatarii articolelor de critică literară și dramatică sunt Constantin Loghin, Vasile Gherasim, Zaharie Crițan, Grigore Nandriș
SPECTATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289818_a_291147]
-
48; Sonia Larian, „Camera copiilor”, VR, 1970, 2; Ioana Pârvulescu, Iluzii și aluzii, RL, 1994, 28; Solo Har, Generația confruntărilor, Tel Aviv, 1994, 250-253; Adrian Marino, Moarte și umor negru, OC, 2000, 14; Popa, Ist. lit., I, 831, II, 864; Cristofor, Țara Sfântă, II, 111-113; Aczél, Scriitori rom. Israel, 136-138; Iulia Blaga, Fantasme și adevăruri. O carte cu Mircea Săucan, București, 2003. M. In.
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
de la Marea Moartă, pref. Radu Cosașu, București, 1996; Biografia romanțată a evreului, București, 2001; Cartea de rugăciuni laice, Tel Aviv, 2001; Legitimație de instigator, Tel Aviv, 2002. Repere bibliografice: I. Schechter, AMI, 238-251; Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1997, 501-509; Cristofor, Țara Sfântă, I, 188-191; Aczél, Scriitori rom. Israel, 139-141. E.-E.T.
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
neuren Sprachen und Literaturen”, Berlin - Bielefeld - München, 1995; Traian T. Coșovei, „Semne, grații și simboluri”, ALA, 1996, 306; Virgil Mihaiu, Durerea cuvântului în necuvânt, ST, 1996, 1-2; Emil Manu, Versurile românești ale lui Christian W. Schenk, LCF, 1996, 12; Ion Cristofor, „Sunt mândru a fi un poet ce scrie în limbile a două culturi”, (interviu cu Christian W. Schenk), TR, 1996, 12; Gh. Bulgăr, O antologie poetică româno-germană, VR, 1996, 3-4; Al. Lungu, Lumina poeziei, „Argo” (Bonn), 1996, 13; Al. Lungu
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
limbile a două culturi”, (interviu cu Christian W. Schenk), TR, 1996, 12; Gh. Bulgăr, O antologie poetică româno-germană, VR, 1996, 3-4; Al. Lungu, Lumina poeziei, „Argo” (Bonn), 1996, 13; Al. Lungu, O colecție de excepție, „Argo” (Bonn), 1996, 14; Ion Cristofor, „Semne, grații și simboluri”, TR, 1996, 20; Adriana Cean, Cuvântul rege, TR, 1996, 25; Lucian Vasiliu, Christian W. Schenk sau Pauza dintre cuvinte, CL, 1996, 8; Miruna Mureșanu, Interferențe culturale româno-germane, „Universul cărții”, 1996, 9, 1998, 1; Ion Cristofor, Mandala
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
Ion Cristofor, „Semne, grații și simboluri”, TR, 1996, 20; Adriana Cean, Cuvântul rege, TR, 1996, 25; Lucian Vasiliu, Christian W. Schenk sau Pauza dintre cuvinte, CL, 1996, 8; Miruna Mureșanu, Interferențe culturale româno-germane, „Universul cărții”, 1996, 9, 1998, 1; Ion Cristofor, Mandala poeziei, TR, 1996, 45; Dan Brudașcu, Un neamț cu suflet românesc, „Mesagerul transilvan”, 1996, 1 647; Nicholas Catanoy, C. W. Schenk, L, 1997, 7; Andrei Zanca, C. W. Schenk, PSS, 1997, 1-2; Cassian Maria Spiridon, „Mandala”, „Poezia”, 1997, 3
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
Poate mâine..., pref. Sergiu Levin, Tel Aviv, 1994 ; Cei de dincolo , Tel Aviv, 1997 ; Peregrinări , Tel Aviv, 1997 ; Pe urmele altora, București , 1997 ; Singurătatea alergătorului de cursă scurtă , București, 2003. Repere bibliografice : Adriana Bittel, Confesiuni despre ratare, RL, 1994, 32; Cristofor, Țara Sfântă, I, 177-182; Barbu Cioculescu, Pe portativul a trei meridiane, RL, 2003, 33; Aczél, Scriitori rom. Israel, 144-146. A.St.
SEBASTIAN ALCALAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
autocrația cerebralului. În versul eliptic, concentrând cuvinte menținute într-o subtilă stare de vibrație, se întrevede o replică dată literaturii osificate din epocă. Traseul poetic al lui S. poate fi observat în antologia Cumpăna vieții (1979), unde poeziei „spiritual-naturaliste” (Ion Cristofor) i se opune alternativa imaginară a întâlnirii dintre imobilismul materiei și contorsiunile dezmărginite ale spiritului: „Eu vin de undeva departe și am trecut prin câmpul gol, / Pe mânjii mei azurul șade și Timpul e domol, domol... Și mă revărs în
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
Să fugă în larg”. SCRIERI: Omul ciudat, pref. Nicolae Țone, București, 1998; ed.îngr. și pref. Nicolae Țone, București, 2003. Repere bibliografice: Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 171-172, 200; Cristofor, Țara Sfântă, II, 89-91; Michael Finkenthal, Sesto Pals sau Poezia omului ciudat, OC, 2003, 169; Paul Cernat, Sesto Pals, avangardistul subteran, OC, 2003, 179; Michael Finkenthal, Dosar Sesto Pals, APF, 2003, 10; Irina Marin, Cuvinte ciudate, RL, 2003, 43. V.
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
Dumnezeu în camera de gazare, CC, 1997, 3-4; Ion Vartic, Portret sintetic de scriitor insolit, APF, 1997, 9; Dicț. analitic, II, 158-160, IV, 540-542; Lucian Boz, Pe marginea unui inventar, JL, 2000, 15-18; Ghițulescu, Istoria, 226-233; Micu, Ist. lit., 681-682; Cristofor, Țara Sfântă, II, 114-120; Dicț. scriit. rom., IV, 223-226; Aczél, Scriitori rom. Israel, 147-152. C. Pp., O. S.
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
în pregătire”. Inedit a rămas studiul intitulat Goethes Geist in der Weltliteratur. Din nefericire, arhiva scriitorului nu a intrat decât parțial în fondurile publice după moartea sa. S.-G. a tradus mult din literatura germană: Antigona de Walter Hasenclever (1922), Cristofor Columb, Don Quichotte al oceanului de Jacob Wassermann (1936), din lirica lui Goethe (1935), Torquato Tasso, Clavigo și Egmont de Goethe și Rose Berndt de Gerhart Hauptmann. SCRIERI: Freamăt, București, 1915; Don Juan sentimental, București, 1915; Ruguri, Botoșani, 1918; Sébastien
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
București, 1939; A doua primăvară, [București], 1940; Gaetano Cerri, inspiratorul lui Eminescu, București, 1940; Neue deutsche Quellen bei Mihail Eminescu, Jena-Leipzig, 1941; Timon II, București - München, 1941. Traduceri: Walter Hasenclever, Antigona, București, [1922]; Goethe, Lirica lui ..., București, [1935]; Jacob Wassermann, Cristofor Columb, Don Quichotte al oceanului, București, 1936; Josef Magnus Wehner, Struensee, București, [1940]. Repere bibliografice: Alex. Al. Hodoș, „Freamăt”, „Revista noastră”, 1915, 15; „Don Juan sentimental”, „Cronica Moldovei”, 1915, 3; Nichifor Crainic, „Ruguri”, „Dacia”, 1919, 56; N. Iorga, „Sébastien Merciers
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
Poezia, I, 149-152; Adrian Popescu, „Țărm de legendă”, ST, 1976, 5; Mircea Popa, Falsă memorialistică, VR, 1978, 4; Andrei Ciurunga, „Memoria timpului”, CNT, 1978, 26; Al. Jebeleanu, „Poemele triumfului”, O, 1978, 46; Virgil Cuțitaru, „Poemele triumfului”, CRC, 1978, 50; Ion Cristofor, „Memoria timpului”, ST, 1979, 1; Dorian Obreja, „Poemele triumfului”, CL, 1979, 4; Andrei Ciurunga, „Mâinile de lumină”, CNT, 1979, 22; Al. Călinescu, „Confesiunile pământului”, CL, 1980, 9; Lit. rom. cont., I, 136-137; Simion Bărbulescu, „Al soarelui și-al umbrei”, RL
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
60 de ani, RL, 1996, 16; Gheorghe Tomozei - 60, L, 1996, 18 (semnează Eugen Simion, Fănuș Neagu, Valeriu Cristea, Nicolae Breban, D. R. Popescu, Teohar Mihadaș, Dan Cristea, Negoiță Irimie, Adrian Popescu, Mircea Micu, Traian T. Coșovei, Augustin Frățilă, Ion Cristofor, Valentin Tașcu, Lucian Chișu, Andrei Grigor, Răzvan Voncu, Ion Cocora); Adrian Dinu Rachieru, Un „suflet vechi”: Gheorghe Tomozei, CL, 1997, 1; Gheorghe Tomozei, L, 1997, 9-22 (semnează Anghel Dumbrăveanu, Nicolae Iliescu, Lucian Chișu, Angrei Grigor, Răzvan Voncu); Emil Manu, Gheorghe
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
imperial, Sibiu, 1992; Melancolii retorice, Sibiu, 1994; Ritualul melancoliei, postfață Dumitru Chioaru, Pitești, 2002; Un sat numit România, Botoșani, 2003. Antologii: Antologia poeziei românești de la origini până azi, I-II, Pitești, 1998 (în colaborare cu Dumitru Chioaru). Repere bibliografice: Ion Cristofor, Citadinism și confesiune, TR, 1993, 11; Nicolae Oprea, „Exil în orașul imperial”, „Calende”, 1993, 3; Ștefan Melancu, Cartea de nisip, APF, 1993, 7-8; Alexandru Pintescu, Sub semnul lui Euphorion, PSS, 1993, 9; Mircea Ivănescu, Un pariu cu literatura contemporană, „Rondul
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
Alexandru Vasiliu-Tătăruși, Lunga și amara pribegie, Iași, 2001 (în colaborare cu Dumitru Vacariu). Repere bibliografice: Cezar Ivănescu, Lucian Vasiliu, LCF, 1981, 10; Al. Andriescu, „Eu sunt tot ce voi vedea”, CRC, 1981, 49; Constanța Buzea, „Mona-Monada”, AFT, 1981, 12; Ion Cristofor, „Mona-Monada”, ST, 1982, 2; Mircea Mihăieș, „Mona-Monada”, O, 1982, 14; Nițescu, Atitudini, 163-166; M. Nițescu, „Despre felul cum înaintez”, VR, 1984, 3; Val Condurache, Manuscrise și cărți, CL, 1986, 1; Ioan Holban, Cartea bibliotecarului, CRC, 1986, 8; Lucian Chișu, Jurnalul
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
7; Darie Novăceanu, Poezia spațiului natal, ST, 1990, 7; Ioana Mustață, George Uscătescu: pledoarie pentru Europa, București, 1990; Românii, 364-365; Horia Bădescu, Convorbiri: George Uscătescu, CC, 1993, 1-2; Ion Albulescu, Cu George Uscătescu despre destinul românesc, ST, 1994, 6; Ion Cristofor, „Duc pretutindeni cu mine imaginea spațiului românesc” (interviu cu George Uscătescu), TR, 1994, 41; Traian Diaconescu, George Uscătescu sau Destinul european al culturii române, AUI, literatura, ț. XXXIX-XLI, 1993-1994; Marin Aiftene, George Uscătescu, „Revista de filosofie”, 1995, 5-6; George Uscătescu
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Cluj-Napoca, 1989; Trei „Z”, ed. bilingvă, pref. Vasile Lechințan și Fodor György, Cluj-Napoca, 1996. Repere critice: Al. Piru, „Cruci de lemn”, JL, 1939, 15; Valentin Tașcu, Suflet și dăruire, ST, 1983, 6; Petru Poantă, O restituire, „Munca”, 1989, 22; Ion Cristofor, Un poet recuperat, ST, 1989, 8; Teohar Mihadaș, Un poet, ST, 1990, 5-6; Ion Lungu, „Întoarcerea timpului risipitor”, TR, 1990, 40; Teohar Mihadaș, Trei poeți într-un singur eu, APF, 1996, 5; Teodor Tihan, „Trei «Z»”, ST, 1996, 6; Ion
ZEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290730_a_292059]
-
Manolescu, Debuturi în poezie, RL, 1988, 6; Valentin Tașcu, Încredere pentru mai târziu, ST, 1988, 2; Călin Teutișan, „Amfore stelare”, TR, 1992, 16; Dan Damaschin, „Amfore stelare”, ST, 1992, 4; Călin Manilici, „Iubește clipa de față”, ST, 1994, 12; Ion Cristofor, Un discipol al lui Epicur, TR, 1995, 10; Ion Lungu, Octavian Gr. Zegreanu la a treia carte de versuri, TR, 1995, 20; Teohar Mihadaș, Trei poeți într-un singur eu, APF, 1996, 5; Teodor Tihan, „Trei «Z»”, ST, 1996, 6
ZEGREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]