714 matches
-
zonei este temperat-continentală de dealuri, corespunzătoare Subcarpaților Moldovei, cu temperaturi medii anuale de +7 +8 grade celsius, cu minime medii de -4 grade celsius. Precipitațiile medii depășesc în unii ani 900 mm. Vânturile predominante sunt cele din NV, iarna bate crivățul. Predomină solurile silvestre brun podzolice, cu reacție acidă. Pe văile pâraielor se află soluri aluvionare, în diferite stadii de evoluție. Vegetația este alcătuită din păduri de "Querqus-Carpinus" și "Fagus". Dintre plantele colectate : "Equiesetum arvense, "Equisetum palustre", "Polypodium vulgare L", "Pteridium
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Vânturile predominante sunt cele din sud-vest (Cosava - un vânt rece și uscat, cu putere distructivă foarte mare și Austrul - un vânt uscat, iarna fiind însoțit de ger, iar vara de caldură înăbușitoare și de secetă) și din est, specific iernii (Crivățul - vânt rece și uscat, foarte violent). Rețeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Breasta este relativ săracă. În afara râului Jiu, care doar mărginește teritoriul comunei spre est, este reprezentată de râul Raznic, care își adună apele din zona limitrofă a județelor Mehedinți
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
lor fiind sub formă de ploaie.Lunile cele mai ploioase sunt sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie iar luna cea mai secetoasă este februarie. Ani mai mult sau mai puțin secetoși sunt relativ frecvenți.Cel mai frecvent vânt este crivățul care, în timpul iernii, aduce geruri și viscole, mai rar mase de aer de origine oceanică pătrunzând în această regiune și determinând iarna, înmoinări ale gerului, ceață și chiciură. În timpul verii pătrund, uneori mase de aer fierbinte și uscat, de origine
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
cu influențe stepice în partea sudică și mediteraneene pe creste și vârfuri. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 9 și 11° C. Precipitațiile atmosferice (ploi, grindină, lapoviță, ninsori) medii anuale se încadrează între 450 și 500 mm. Vânturile predominante sunt: Crivățul care suflă cel mai des iarna atingând viteze de 30 - 35 m/s și aducând zăpadă, viscol și ger; Suhoveiul - vânt uscat de vară și Băltărețul, un vânt cald și umed ce aduce frecvent ploi. Munții Măcinului prezintă o arie
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
pictată următoarea inscripție: ""Prin donațiile bunilor credincioși ai parohiei, prin strădania preotului paroh MITEA C-tin, ajutat cu timp și fără de timp de Cîmpean I., Droc C-tin, Pinciu I., Cîrpătorea I., Jugastru R., Susan M., Ivan L., Negrea N., Crivăț N., Șurean Ion, Bodogae N. - membrii ai consiliului parohial - în anul 1991 s-au făcut lucrări de restauare și înfrumusețare a Bisericii. Resfințirea Bisericii s-a făcut de Î.P.S.Dr. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ MITROPOLITUL ARDEALULUI și de P.S. VISARION RĂȘINĂREANUL anul
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
sau găinușa, gândacul verde, gărgărița de iarbă și cea de bucate, lăcusta galbenă, coropișnița, calul dracului, căpușa. Pești: crapul, țiparul, vârluga, caracuda, soreața. Clima localității este temperat-continentală, cu influiențe răsăritene. Iarna bat vânturi puternice din est cu viscole aduse de crivăț, iar vara bate austrul din vest. Băltărețul bate din sud și este aducător de ploaie și belșug. Iernile sunt aspre și cu precipitații bogate, iar verile secetoase și uscate. În ceea ce privește zăpada, grosimea stratului variază între 10 cm. și 1, 60
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
patru tipuri de vînturi principale. Vînturile vestice, produse de curentul atlanticului de nord aduc cca. 70-80 % de precipitații. În această zonă cad mai multe precipitații decît în partea sudică a republicii, media anuală fiind de aproximativ 500-600 mm. Iarna predomină crivățul. Menționăm și vîntul ce suflă dinspre sud. Temperatura medie în Ianuarie este de -4 °C, iar în unele ierni coboară pînă la -22 ° C. În luna iulie, media este de +21 °C, iar temperatura uneori ajunge pînă la +45 °C
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
apărut, la începutul anilor 1980, o limbă de nisip, care, cu o uluitoare rapiditate, s-a transformat într-o adevărată insulă, năpădită întâi de ierburi, dar care astăzi găzduiește o adevărată pădure. Clima este temperat-continentală. Iernile sunt lungi și geroase. Crivățul, venit din zona nord-estică a Rusiei către sud-vest, produce viscol și temperaturi foarte scăzute. Verile sunt uscate și călduroase. Flora de pădure cuprinde: tei, stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
general, numărul anual al zilelor cu ninsoare nu depășește pe cel de 40. Străjuită în mare parte de către „Dealu Șăghișului” și de „Dealu Morii”, localitatea este ferită, oarecum, de vânturile care bat în zonă. Iarna, dinspre est și nord-est suflă Crivățul, care aduce zăpezi abundente și geruri mari. Primăvara, de pe versanții Munților Făgăraș, se prelinge spre lunca Oltului „"Vântu ăl mare"”, cald și secetos, care datorită temperaturii sale ridicate și a uscăciunii aerului pe care-l aduce, grăbește topirea zăpezii. De
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Clima este temperat continentală ca în restul țării, cu veri calde care prezintă furtuni ploioase episodice (precipitațiile de vară fiind mai importante decât cele de iarnă, mai ales spre septembrie), toamne ploioase dar scurte, ierni reci cu îngheț, zăpadă și crivăț, primăveri de asemenea scurte. Circulația atmosferică a aerului se caracterizează prin preponderența maselor de aer cald, iar în unele perioade și umed, ce vin de la vest, dinspre Oceanul Atlantic. Activitatea intensă a maselor de aer mediteraneene și atlantice în timpul verii aduc
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
aflat în apropierea râului. Clima este mai ales continentală, media fiind de 92 de zile de îngheț pe an (16 zile cu temperaturi sub -10 °C), dar și cu 92 de zile de vară, calde și secetoase. Vânturile locale includ Crivățul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) și Austrul, vânt care bate dinspre sud-vest și aduce vara aer uscat și cald și iarna conduce la ridicarea temperaturii. Temperaturile medii, minime și maxime lunare înregistrate în
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
doar a fixa, Într-un timp al memoriei subiective, Întâmplări, chipuri, legături pentru a ușura depănarea poveștii, nu pentru a uniciza: ”Suntem În 1949. Suntem, În același timp, În noiembrie 1957, când pe câmpiile din lunca Siretului se și pornise crivățul, Într-o iarnă timpurie. Suntem și În 1964, de data asta eu Împreună cu celelalte personaje ale Cărții șoaptelor, apucând cu degetele din coliva păstoasă. Și suntem În noiembrie 2005, când vremurile par să se fi schimbat, doar pentru că povara de
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
o tendință generală de îmbunătățire a calității solurilor, dar și de degradare pe anumite suprafețe. Reducerea calității solurilor se datorează accelerării proceselor de pseudogleidizare activă. Clima este temperat-continentală cu influențe baltice. Sectorul predominant de influență climatică este continental, cu frecvența crivățului în perioada iernii. Pe teritoriul municipiului Rădăuți se fac resimțite influențele climatice scandinavo-baltice, cu circulația maselor de aer polare în anotimpul rece. Temperatura medie anuală oscilează între 6 °C și 8 °C, cu temperatura maximă de 32 °C în luna
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
vremii și ca urmare oscilația valorii elementelor climatice. Cea mai mare intensitate a vânturilor o au cele de NV, SE, și N. Vânturile dominante (din NV) au ca efect pătrunderea masei de aer umed oceanic, aducând în toate anotimpurile precipitații. Crivățul bate din NE și contribuie la caracterul aspru și secetos al zonei. Din analiza datelor climatice rezultă următoarele : - în arealul studiat sunt 184 zile fară îngheț, primul înghet se poate produce la 17 septembrie iar ultimul la 21 mai; - durata
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
deputat român în legislatura 2000-2004, ales în județul Călărași pe listele partidului PSD și un om politic român, desemnat de alianța PSD-PC drept candidat pentru Camera Deputaților in Colegiul Uninominal numărul 5, județul Călărași (incluzând localitățile Oltenița, Căscioarele, Chiselet, Chirnogi, Crivăț, Mitreni, Radovanu, Spanțov, Ulmeni) pentru alegerile din noiembrie 2008. Boabeș a câștigat mandatul pentru Camera Deputaților urmare a alegerilor parlamentare de la 30 noiembrie 2008. s-a născut la 7 mai 1951 în comuna Păuca din județul Sibiu, fiind cel mai
Dumitru Boabeș () [Corola-website/Science/305500_a_306829]
-
doar a fixa, Într-un timp al memoriei subiective, Întâmplări, chipuri, legături pentru a ușura depănarea poveștii, nu pentru a uniciza: ”Suntem În 1949. Suntem, În același timp, În noiembrie 1957, când pe câmpiile din lunca Siretului se și pornise crivățul, Într-o iarnă timpurie. Suntem și În 1964, de data asta eu Împreună cu celelalte personaje ale Cărții șoaptelor, apucând cu degetele din coliva păstoasă. Și suntem În noiembrie 2005, când vremurile par să se fi schimbat, doar pentru că povara de
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
astfel că și legătura pe calea ferată este oarecum la îndemâna locuitorilor. Teritoriul orașului Cajvana este situat în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toți afluenții săi) și Solca (care drenează partea nordică prin pâraiele Crivăț și Berbec). Relieful zonei orașului este marcat de dealurile Staniște (434 metri), Muncel (464 metri), Dumbrava (469 metri), Crăncești (464 metri), Bobeica (480 metri) și Borodea (44 metri), pe acestea găsindu-se și cele mai vechi urme ale omului preistoric
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
acea noapte s-a pus la cale o capcană la Ionășeni pentru prinderea lui Alexăndrel. Tânărul oștean pleacă în grabă acolo și-l ia de la conac pe fiul domnitorului. Ei sunt urmăriți de o ceată mare de tâlhari, iar medelnicerul Crivăț este ucis în timp ce-și apăra stăpânul. Ionuț și Alexăndrel sunt salvați de ceilalți frați Jderi care sosesc cu Gogolea legat. Șeful lotrilor își fugărește oamenii peste hotar, fiind eliberat și el mai târziu pentru a pleca după ei
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
este iunie (70,2 mm), media anuală a precipitațiilor fiind de 456 mm. Cantitatea maximă de precipitații la Slobozia în 24 de ore a fost de 69,8 mm și s-a înregistrat la 20 august 1949. Vânturile predominante sunt crivățul iarna și vara băltărețul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Slobozia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,02%), cu o minoritate de romi (2
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
călduroase, cu zile caniculare, în care temperaturile ating valori apropiate de 40 °C. Temperatura maximă absolută înregistrată este de 39,6 °C, iar cea minimă este de -29 ° C. Regimul eolian se caracterizează prin frecvența mare a vântului de nord-est, Crivățul. Frecvența lui este mai mare în lunile octombrie - martie, când produce scăderi bruște de temperaturi. Vânturile de nord și nord-est sunt cele care aduc ploi în sezonul de vară . Sătenii cunosc multe lucruri despre cele două „personaje de basm” Crivățul
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
Crivățul. Frecvența lui este mai mare în lunile octombrie - martie, când produce scăderi bruște de temperaturi. Vânturile de nord și nord-est sunt cele care aduc ploi în sezonul de vară . Sătenii cunosc multe lucruri despre cele două „personaje de basm” Crivățul și Austrul, ca o consecință ar fi faptul că toate casele sunt construite cu „spatele în Crivăț”. Vegetația lemnoasă este în prezent absentă în cuprinsul teritoriului extravilan. Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
de nord și nord-est sunt cele care aduc ploi în sezonul de vară . Sătenii cunosc multe lucruri despre cele două „personaje de basm” Crivățul și Austrul, ca o consecință ar fi faptul că toate casele sunt construite cu „spatele în Crivăț”. Vegetația lemnoasă este în prezent absentă în cuprinsul teritoriului extravilan. Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul vetrei satului se întâlnesc salcâmi, plopi, duzi și pomi fructiferi. Pe marginea ulițelor există pruni și zarzări
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
avea titlul de lucru „Ștefan cel Mare”. S-a prevăzut folosirea în mare parte a acelorași actori, unii dintre ei primind alte roluri față de cele avute în primul film din serie ca de exemplu: Gheorghe Dinică (a fost medelnicerul Dumitru Crivăț în "Frații Jderi", iar în acest film l-a interpretat pe sultanul Mahomed al II-lea), Toma Dimitriu (a fost arhimandritul Amfilohie Șendrea, iar în acest film este Stanciul, omul de taină al lui Ștefan cel Mare), Draga Olteanu-Matei (ghicitoarea
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
cu o amplitudine medie anuală de 25,2 grade C, iar precipitațiile anuale au valori de 500 mm, în timp ce media anuală a zilelor cu zăpadă este de 37,7 zile. Vânturile dominante, bat din direcția nord-vest spre sud-est; iarna bate crivățul dinspre est, un vânt local ce aduce ger și viscolește zăpada, troienind-o. Vegetația teritoriului localității Darabani este împărțită în două zone: una cu pădure de foioase și alta de silvostepă, mult transformate din cauza activității omului. Pădurile conțin diverși arbori
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,96%). Pentru 1,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Topoclimatul acestui sector în care se află Scorțeni are un caracter de adăpost, atât față de circulația vestică, cât și față de pătrunderea crivățului din nord-est. Bat vânturi cu caracter de foehn. Temperatura medie multianuală este +9,5 °C. Maxima pozitivă a verii a fost de +37,1 °C înregistrată în luna iulie a anului 2000, iar valoarea minima de -21 °C, în luna
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]