703 matches
-
nespălați și puțeau, judecând după furia și grimasa ce se conturase pe chipul Sarei când în culmea furiei i-a înșfăcat aruncându-i în coridor. A sărit din pat ca arsă, deschizând ușa cu cel puțin aceeași furie ca a Crivățului ce mă purtase la ea. Ma impresionat furia din ochii frumoși, căprui, care în momente de liniște erau surâzători și blânzi, iar acum păreau că aruncă scântei și nu-linvidiam pe ce-l ce i-o provocase căci mă dumirisem repede
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
severă și nedorită crăiasă. Totuși, dacă vei asculta sfaturile mele, până la urmă te vor accepta și vei fi chiar iubită! Fiica cu fața rece, fără să schițeze măcar un zâmbet, își asculta atentă tatăl. Acesta continuă: - Dacă vei coordona bine crivățul și vei acoperi natura cu plapuma de zăpadă, ea va proteja seva din crengile copacilor și, astfel, aceștia nu vor îngheța. Apoi, bunicul Pământ, încălzindu-se, va menține viața din semințele adăpostite în cămările lui. Hrănit cu apa din neaua
REGELE TIMP ȘI FIICELE LUI de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375919_a_377248]
-
Acasa > Versuri > Visare > NUNTA Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Dantelă albă îmbracă iarna în nunta Crivățului soață, pe când cumplitul ger îi sparge coroana falnică din gheață. Întinde brațele spre stele și le culege-n pletele de fum, în timp ce-alaiul și-l așteaptă fantasme desenând pe drum. În mantia-i năucitoare, capcană cerului întinde, furându
NUNTA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376775_a_378104]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > SAGA UNUI SCRIITOR Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1561 din 10 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului SAGA UNUI SCRIITOR Luna martie a acelui an răscolea cu furia viscolului și mușcătura crivățului obcinile de altfel blânde și domoale ale Bucovinei. Rătăcit de regiment, rănit la un picior, cu lacrimile înghețate pe față și ajuns de o mare lehamite, un soldățel se așeză, mai bine spus căzu, lângă ceva ce semăna cu un
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
am ales să fii soarele lor, soarele meu... și dintre toate nopțile te-am ales să-mi fii noaptea mea veșnică cu luna și stele... O, te-am ales... O, am ales să-mi fii iureșul furtunii, plânsetul ploii și crivățul iernii ! Și-atunci, furtuna te-a luat, ploaia te-a plâns, iar crivățul a înghețat amintirea de tine, de frumos... de iubire, de viață ... 12 oct 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: O, TE-AM ALES / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN
O, TE-AM ALES de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373173_a_374502]
-
am ales să-mi fii noaptea mea veșnică cu luna și stele... O, te-am ales... O, am ales să-mi fii iureșul furtunii, plânsetul ploii și crivățul iernii ! Și-atunci, furtuna te-a luat, ploaia te-a plâns, iar crivățul a înghețat amintirea de tine, de frumos... de iubire, de viață ... 12 oct 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: O, TE-AM ALES / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1746, Anul V, 12 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
O, TE-AM ALES de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373173_a_374502]
-
Doi copaci prin sărutul de scrum, Aplecându-se unul spre altul. Nu mai suntem decât doi copaci! Vor veni tăietori să ne tundă, Vor lua crengi toți copiii săraci Pentru flacăra lor muribundă! Și chiar dacă mă vei mai iubi, Peste crivățul iernii ce vine, Fără brațe cu ochii pustii N-am să am ce întinde spre tine. Spune-mi pădure cu frunza rară: Unde-i iubirea de astă vară? Nu știe iarna să se îndure De noi copacii fără pădure! (Tatiana
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
Îi țipau prin tunet glasuri De supunere umilă Și de oarbe proorociri. Zeii toți fără de milă Se-ntreceau în năluciri. Și-ncărcau stoguri de nouri Ce potopuri descărcau, Iar la urmă-n curcubeuri, Pronia lor proclamau. Iernile puneau să urle Crivețe și vijelii, Ce făceau să țipe-n turle Clopote peste vecii. Dar furtunile în lume, Ca și omul, ca și zeul Încetează când anume Hotărăște Dumnezeul. Căci furtuna nu-i la ceruri O pedeapsă hotărâtă. Sau mustrare pentru oameni, Peste
FURTUNI TRECUTE PE PĂMÂNT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376208_a_377537]
-
atingeam mama cu mâna să știu că e cineva lângă mine a doua zi îmi doream să fiu cer să mi se piardă urma *Actriței G.C. * Inima desprinsă inima mi-a fost desprinsă din cămașa unui zbor înalt de un crivăț și purtată la marginea orașului într-un gard ghimpat de sarmă ruginită nimeni azi nu va trece pe acolo * Poetul este o instituție, a sufletului. * oceanul ea se plimbase cu trenul câteva ore de-alungul oceanului iar eu cu ea, în
TEAMA UNEI ACTRIŢE de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376261_a_377590]
-
că erau tineri sau bătrâni. Îl și ameninase taică-său, fiind supărat foc: -Mă obraznicule, dacă nu te înveți minte, să respecți oamenii, eu te dau pe ușă afară! M-ai făcut de bășcălie cu glumele tă-le nesărate, ‘tu-ți crivățu mătii! M-a oprit Mărin al lui Praștie, să-mi spună că te tragi de șireturi cu el, deși e om bătrân. Cum de-ți permiți să fii așa un mojic fără pereche, să creadă oamenii, că te-am învățat
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
VIORI ȘI FOC Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Zefir, viori și foc Privesc zâmbind către o slovă rece Ce-ar vrea s-atârne țurțuri peste vers. Dar tot ce-i crivăț, peste rânduri trece... M-am hotărât s-adun zefir, din univers! Și geruri și iubiri de-odinioară Închise sunt într-un castel de gheață. Acorduri line picură din strune de vioară! Și mângâierile durute se ascund în ceață... Sculptate într-
ZEFIR, VIORI ŞI FOC de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375767_a_377096]
-
băiatului: Gata, mă, veni primăvara? Care primăvară, bă tete? D'acu' tre' să vină toamna. Acuș vine septembre! Ce să fac? Așteptai toamna cu frunze ruginite. Și mă uitai pe fereastră să văd toamna aurie...cum cad frunzele... Când colo, crivăț cu troiene. Iar îl întrebai pe băiat: Ce, mă, sări iarna peste toamnă? Care iarnă, bă tete, suntem în octombrie. Aha, te duci la semănat... Care semănat, bă tete? Așteptai să treacă nămeții... și iar mă uitai pe fereastră. După ce
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
vânt după iarnă în afară de tine care stai cuminte sub plapumă și mă aștepți în capotul tău gros fără nasturi să-mi topești toate ghețurile din inimă iarna este clar anotimpul femeilor cei mai mulți copii se concep iarna de la geamul înflorit de Crivăț totul pare frumos dacă n-ai prins crucea aruncată în Dunăre de Bobotează și dacă nu ți-a înghețat sângele mulțumește-te cu o sticlă de agheasmă singura poțiune miraculoasă care face bine la orice care te curăță ( uneori la
ÎNFRIGURĂRI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374216_a_375545]
-
fluviu din tine, Izvorăște emanația luminii din sfere celeste. Când am sosit iar acasă, nu te mai găseam, Dar în noaptea de freamăt te văd iar la geam, O noapte mai deasă pierdută prin geamătul surd A copilului născut în crivăț de fum, Căci fum este viața! La drum am pornit cu glasul topit, De atâta ninsoare ce peste mine coboară, Și mă așez la masă, cu bucatele ce au sosit Eu am venit cu pasul grăbit, deși am obosit. Stau
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
A lumii din năuntru" (Andrei Mureșanu) Iar pe alt plan, deșertul / pustiul de afară creează un vid interior: "Și în gându-mi trece vântul, capul arde pustit" (Scrisoarea IV) "Viața-mi se scurge ca și murmura Ce-o suflă-un crivăț peste pustii." (Amicului F.I) " Pe inima pustie zadarnic mâna-mi țiu Ia bate ca și cariul încet într-un sicriu." (Melancolie) sau: "O, capul meu, capu-i încins cu fortune O, capul meu, capu-i ruină" (variantă, Mortua est
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Și în gându-mi trece vântul, capul arde pustiit" Scrisoarea IV; Pe inima-mi pustie zadarnic mâna-mi țiu / Ea bate ca și cariul încet într-un sicriu" Melancolie; Viața-mi se scurge ca și murmura / Ce-o suflă-un crivăț peste pustii" Amicului F.I.). Relația dintre universul întreg și eul poetic ține de acel moment hegelian al unui spirit universal care se înalță și se împlinește în istorie ca totalitate ce se cuprinde pe sine: "Ei dorm cum doarme un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
altele. Trebuie precizat faptul capital că nimic în fonetică, morfologie și sintaxă nu este împrumutat de la slavi. Iorga, în sinteza sa, alcătuiește o listă proprie de cuvinte slave aflate în limba română, pe care o reproducem. De exemplu: beznă, ceață, crivăț, moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-ți de zambile Până azi a fost a mele, Dar de azi, copilă dulce, Tu mă lași... tu te vei duce, Și eu trist, singur rămân, Ca un câmp pustiu, bătrân, Fără iarbă, fără floare, Ca o ziuă fără soare, Crivăț mort ce nu mai zburdă, Iarnă albă, tristă, surdă, Care ninge, mereu ninge, Pân se-nmoaie și se stinge. Astăzi, gingașă mireasă, Într-o albă, lungă haină, Parcă ești o dulce taină Ce se pierde [- - ]-n nori - Dar astfel ești
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
batjocura și, odată uitați, din noianul uitării neci un Dumnezeu nu ne mai scapă. Valoarea internă rămâne averea noastră, unica, și dacă ne-a luat lumea gloria și strălucirea; însă ceea ce-am fost ducem cu noi în mormânt, deși crivățul aspru suflă frunzele cununei noastre...... Lăsați-mă, gândiri neciodată mulțumite, lumea vrea să vază fețe râzătoare; la serbări vesele, la banchete senine găsești consoți și nepoftiți, când vrei însă numai la puțini să te plângi de durerile tale fiecare ușă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în București, pentru a cere pământuri în Dobrogea, că aceste pământuri li s-au refuzat și că sărmanii emigranți s-au întors în Banat, ducîndu-și morții în spinare. O priveliște sfâșietoare se prezinta ochilor omenești de-a lungul drumurilor țării. Crivățul, acest dușman de la nord al șesurilor noastre, îi sufla din urmă ca frunzele, cu toate acestea era mai blând decât oamenii de piatră cărora le ceruse o patrie și un cămin; iar în locul în care se 'ntorceau îi așteptau bântuirea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la baza volumului Filosofia politică a lui Aristotel (Editura Polirom, Iași, 2002), cu aceiași coordonatori. În alcătuirea antologiei cu care debutează textul, am folosit traduceri originale ale unor fragmente din Legile și din Scrisoarea a VII-a, semnate de Anca Crivăț și respectiv de Elena Popescu. Pentru fragmentele din Republica, îi mulțumim lui Andrei Cornea pentru amabilitatea de a ne fi delimitat aceste fragmente și de a ne fi permis reluarea lor în traducerea domniei sale din Republica (în Platon, Opere, V
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Oradea”. Adela CÎMPEAN, doctorandă a Catedrei de Istoria Filosofiei Antice și Medievale, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, cu o temă privind filosofia politică platoniciană. Andrei CORNEA, cercetător științific principal I la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al. George” din București. Anca CRIVĂȚ, studii de filologie clasică, lector la Catedra de Spaniolă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Mihai MACI, lector al Universității din Oradea, Departamentul de Filosofie, doctorand al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, cu o temă privind
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ci una științifică. Dar pentru filozofii-revoluționari din descendența lui Platon, între cele două există o legătură profundă. Aristotel, Politica, II, 1264a, traducerea lui Alexander Baumgarten, în Aristotel, Politica, București, 2001. Cf. Legi, 709d. Pasajele din Legile sunt traduse de Anca Crivăț. Andrei Cornea, Scriere și oralitate în cultura antică, București, 1988, p. 72. V. pentru raportul cronologic dintre Republica pe de-o parte și Timaios și Critias pe de altă parte, Cătălin Partenie, „Lămuriri preliminare la Timaios și Critias” în volumul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
compus tot atunci, în mai puțin de o lună, un roman în care valorifica și experiența de „brigadier” la Salva-Vișeu, roman remarcat de un critic cunoscut și propus spre editare, publicat însă numai după un sfert de veac sub titlul Crivățul bate năpraznic (1974). Va fi fost totuși o recomandare solidă pentru admiterea tânărului la Facultatea de Filologie din București și îndeosebi la Școala de Literatură „M. Eminescu”, frecventată timp de doi ani (1950-1952). După obținerea licenței în 1954, F. lucrează
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
ai instalării regimului comunist. Stăpânirea frazei, o anume putere descriptivă, capacitatea de a împleti firesc mai multe fire narative, înțelegerea psihologiei vârstelor fragede sunt evidente, însă clișeele proletcultiste parazitează întregul, ducând la eșec. În același spațiu epic se mișcă și Crivățul bate năpraznic, redactat, după declarațiile lui F., în 1949 și nemodificat la tipărirea sa în 1974. Mai elaborat, cu personaje mai puțin uniformizate, romanul conține, de asemenea, o serie de clișee, parcă mai mult pentru a ascunde falsul. În Vântul
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]