316 matches
-
o confesiune impresionantă a Lenei Constante, pusă sub titlul Veacul văzut printr-o viață și deschizând, simbolic, cartea de interviuri. După opt ani de celulă solitară, în care a cârpit de sute de ori o pereche de ciorapi, cu un croșet făcut dintr-un fir de sârmă, ace de cusut din fire de mătură și fire de păr în loc de ață, minunata Lena Constante (între timp, dispărută dintre noi) vorbește în 2002 cu mare seninătate despre viața și tapiseriile ei: ,Viață din
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
în permanență prin scrisul său portretul robot al editorului dedicat. (Cam idealist, dacă e să judecăm drept). Departe de a fi un naiv dispus la concesii, el a știut să se lupte cu toate armele pentru fiecare cuvânt amenințat de croșetele cenzurii. A fost și a rămas, în vremuri foarte complicate, un negociator de anvergură. Adică unul aprig și încăpățânat. Va fi fiind vorba, fără îndoială, și de înzestrare nativă. Dar nici școala mahalalei copilăriei nu trebuie uitată. Unde, mai temeinic
Scrisori în aparté by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4763_a_6088]
-
din iulie, care au semnificat o reîntoarcere la proletcultism. Așa stînd lucrurile, materia celui de-al optulea volum din ediție a fost efectiv desfigurata. Unele discursuri au fost croșetate îngrozitor (adică s-au operat multe tăieturi din text, marcate cu croșete), iar altele au fost cu totul eliminate. Și ediția a mers înainte, încît în 1979 se încheia cu al zecelea volum, conținînd bibliografia și indicele întregii ediții. Dar ediția nu trebuia lăsată așa, cu oratoria lui Delavrancea hăcuita. Editoarea, dna
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
alcătuirea ediției. Autorii: Traian Filip (decedat), Mircea Filip și Adrian Munțiu ne vorbesc despre dificultățile, reale, pe care le-au întâmpinat: "pagini ilizibile, întreruperi, cuvinte indescifrabile, fragmente pierdute. Toate au fost consemnate cu paranteze (...). Iar completările - posibile - ale editorilor cu croșete. Parantezele fără trei puncte aparțin lui Petru Comarnescu și marchează adnotări marginale". De asemenea, se precizează că diaristul însuși a introdus unele scrisori în jurnal, procedeu pe care l-au preluat și editorii. Se simțea totuși nevoia unor note, ca
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
anulat de autor, sau inexistent. Mi se par curioase întreruperile de text în scrisorile trimise Otiliei Cazimir și lui Traian Filip, mai toate reproduse fragmentar. Semnalez paginile 122-126; 212-221; 307-313, vol. II. Și mai ciudate sunt numeroasele paranteze drepte, faimoasele croșete ș...ț din Jurnalele de călătorie, despre care nu se face nici o mențiune în cuvântul introductiv Cu privire la alcătuirea ediției. Toate acestea creează cititorului o îndreptățită nedumerire. Vol. III se încheie cu un îndrumar selectiv de nume, punând și el semne
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
după ce a fost tipărit, fiind, imediat, topit. Edițiile critice de pînă spre 1955-1965 erau impecabile filologic, dar aparatul critic plătea un grav tribut sociologismului vulgar, încît sînt azi utilizabile numai sub raportul textului. Și acesta, uneori, amputat prin acele blestemate croșete drepte (În argoul editorial de atunci astfel de pagini erau numite "text croșetat".) Și la despărțămîntul istoriografie literară m-am izbit de stupidele rigori ale cenzurii, cîteodată prin anii șaptezeci, la cîte un volum de corespondență căpătam viza de imprimare
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
pe cele scrise în limba română și le-a orânduit cronologic, fără să țină seama de emitent. Astfel, se păstrează mai autentică atmosfera „romanului” și caracterul lui de frescă. Suntem totuși surprinși de unele omisiuni în text, marcate cu faimoasele croșete, ca pe vremea dictaturii, fără să ni se dea nici o motivare (p. 138, 148, 204). De asemenea, autoarea care, de obicei, traducea expresiile în limbi străine, uneori nu-și respectă procedeul (p. 163, 169, 179, 216, 272). Notele explicative ne
Un roman epistolar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13257_a_14582]
-
90 au adus, sub raport literar, o explozie a scrierilor confesive, memorialistice, diaristice și un reflux al ficțiunilor propriu-zise, mizând exclusiv pe adevărul estetic. Reconstituirea unor adevăruri istorice, politice și morale, ținute mult timp la index sau ajustate ideologic prin croșetele cenzurii, a diminuat sensibil interesul pentru literatură, determinând, în schimb, un adevărat "turnir" al memoriilor scrise și tipărite. Problema pe care o ridică această bogată producție este însă aceea că ea înclină, într-un mod mai greu sau mai ușor
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
de plimbați prin poezie cât să nu-și facă iluzii asupra inocenței literaturii. Următorul poem pe care promiteam să-l reproduc creează, exact în temeiul acestei virtualități, un univers, prin frustrarea realului. E la mijloc, aș spune, o curiozitate cu croșete: "L-am așteptat pe tata, până la ceasul trei/ din noapte, să se întoarcă, pe bicicleta-i Stayer,/ de-acolo unde soața dresorului de lei,/ căzând la pat, aceasta-l chemase, cu un aer,// la telefon, că totu-i pierdut, iar
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
mai importanți istorici literari, fie și printr-o simplă mențiune, dacă nu printr-un comentariu. Principala "defecțiune" a ediției Zaciu e intervenția cenzurii, care a suprimat câteva fraze, cuvinte și aproximativ trei-patru pagini compacte - omisiuni asupra cărora ne avertizează blestematele croșete. Camil Petrescu scrie jurnal cu mari intermitențe, cu pauze de ani întregi, deși promite "note zilnice", mai mult de dragul formulei decât pentru a-și crea o obligație, recunoscând chiar de la început, cu însemnarea din 20 februarie 1927, că "redactarea acestui
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
un adevărat eseu despre conștiința politică tulbure a românilor și despre necesitatea unei politici eficiente ce n-ar putea fi impusă decât printr-o lege severă de salvare a statului (la p. 88 în ediția Zaciu omisiunea e semnalată de croșete). Această critică a românismului se leagă în sistem cu o critică a supralicitării dorului la Blaga și în folclorul românesc (p. 86 în ediția 2003). Omisă de cenzură fusese și justificarea lui Camil Petrescu (un adaos la data de 19
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
Petrescu (un adaos la data de 19 martie 1936) de unde provine falsa impresie de antisemitism (p. 72, în ediția 2003) și apoi o frază despre naționalismul evreiesc și cel german, care se anihilează reciproc. în ediția Zaciu e semnalată prin croșete omisiunea însemnării din data de 8 iunie 1936 (p. 119), un text ireverențios despre N. Titulescu (p. 85-86 în ediția nouă). Mai lipseau o mențiune despre transformarea evreicelor cu vârsta (p. 95 în ediția de la Gramar) și două fraze despre
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
despre ruși și Basarabia în 1939 (p. 113, în ediția nouă). Omise sunt și numele lui Mussolini și Hitler ca "genii catalizatoare" (desigur, negative), Franței lipsindu-i un echivalent de acest fel în 1940 (p. 124 în ediția recentă). Intruziunea croșetelor cenzurii în textele clasicilor e un fapt de istorie literară ce merită cercetat. Florica Ichim ne rămâne datoare cu transcrierea altor texte, oricât de scurte sau de aparent nesemnificative, pe care le semnalează în prefața ediției: un jurnal-registru din 1921
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
munci științifice ireproșabile, desfășurate după toate regulile și principiile cunoscute. Nu fac parte dintre aceia care, fără un minim discernământ, văd automat lucrurile în negru. Avem bune ediții din opera multor scriitori. Unele, e adevărat, sunt afectate de ingerința blestematelor croșete, datorate cenzurii comuniste. Cu un efort suplimentar, situația e remediabilă. Nu e aici locul unui bilanț general al edițiilor critice (deși o astfel de analiză detaliată punct cu punct, caz cu caz, ar fi foarte necesară pentru a alcătui un
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
în scrisorile lui Edouard Raydon abundă semnele de întrebare introduse de Maria Cogălniceanu. Probabil că nu a putut descifra unele cuvinte sau fraze și le-a eliminat, dar în acest caz trebuia să apeleze la procedeul obișnuit, semnalându-le prin croșete ș...ț. Volumul cuprinde și alte documente importante, provenind de la Marcel Marmoz, care l-a succedat pe Edouard Raydon la conducerea asociației "Les Amis de Panait Istrati", în perioada 1975-1985, Christian Golfetto, președinte al asociației între 1985-1992 și 1999-2006, Dominique
Panait Istrati în posteritate by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9939_a_11264]
-
cunoscut, până în urmă cu puțin timp, două ediții: prima, apărută în interbelic, selectivă și cu nepermise intruziuni, cea de-a doua, din anii ’70 -’80, integrală, dar cu mari omisiuni și traduceri greșite din germană, ca să nu mai vorbim de croșetele cenzurii. În tot acest timp, s-au scris biografii și monografii, s-a polemizat cu Maiorescu, ba chiar, de la criticii realist-socialiști la noii emuli de azi ai lui Gherea (trecând prin inevitabilul Mihai Ungheanu), i s-a spus „adio” întemeietorului
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
manuscrisului ce-i fusese înmânată de Eliade. Ca să am șanse de reușită îmi luasem unele măsuri de precauție. }inând seama că volumul era intitulat Fragmente de Jurnal mi-am permis să omit două pagini, fără să le marchez prin blestematele croșete ș...ț. Aceste pasaje "incendiare" combăteau doctrina și liderii comuniști: "Trebuie să spun că fenomenul capital al secolului al XX-lea n-a fost - și mai ales nu va fi - revoluția proletariatului, așa cum o prevesteau marxiștii acum șaptezeci-optzeci de ani
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
se pot fractura. Protezele din Valplast sunt disponibile în premieră la Timișoara prin intermediul cabinetului stomatologic Dentomar-B, al d-nei dr. Maria Budur, de pe str. Lidia nr. 59, sc. C (la parter). Aceste proteze nu necesită șlefuirea dinților vecini pentru că nu folosesc croșete din sârmă. Se realizează la distanță de mucoasa gingivală, deci sunt indicate și în situațiile în care acestea prezintă leziuni, chiar maligne. Tot în cadrul cabinetului se mai realizează toată gama de lucrări și tratamente stomatologice, intervenții de chirurgie maxilo-facială, montare
Agenda2003-41-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281563_a_282892]
-
inele deblocare - 15 7318.22.00 -- Alte șaibe și inele - 15 7318.23.00 -- Nituri - 15 7318.24.00 -- Cuie spintecate, știfturi, piroane și pene - 15 7318.29.00 -- Altele - 15 73.19 Ace de cusut, ace de tricotat, andrele, croșete, ace de brodat și articole similare pentru folosire manuală, din fier sau din oțel; ace de siguranță și alte ace din fier sau din oțel, �� nedenumite și necuprinse în altă parte: 7319.10.00 - Ace de cusut, de stopat sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
în principal mașinilor de la această poziție sau de la pozițiile 84.44, 84.45, 84.46 sau 84.47 (de exemplu: fuse de filat, furci, garnituri de carda, piepteni, iglițe, barete, duze de extrudare, suveici, cocleți, rame pentru cocleți, ace platinate, croșete): - Mașini și aparate auxiliare pentru mașinile de la pozițiile 84.44, 84.45, 84.46 sau 84.47: 8448.11.00 -- Ratiere și mecanisme Jacquard; reductoare, perforatoare și copiatoare de cartele; mașini de șnuruit cartele după perforare - 15 8448.19.00
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
Răzvan Voncu Nu e un secret pentru nimeni faptul că editologia a fost una dintre disciplinele filologice cele mai vitregite în timpul regimului comunist. Cu toții avem în biblioteci ediții critice al căror text este întrerupt, din loc în loc, de infame croșete. Ori, mai grav, din al căror sumar lipsesc anumite texte, fără ca această absență să fie măcar semnalată printr-o notă. Indigența postdecembristă nu avea, evident, cum să ajute la îndepărtarea acestor „pete albe”, însă am fi nedrepți dacă nu am
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
cu gândul atât la ce notasem în pasaj, cât și la cenzurarea operele clasicilor reeditate în vremea dictaturii comuniste. E rău că s-a procedat așa. E "bine", totuși, că nu s-a tăiat de-a dreptul, fără marcarea prin croșete? Mă simt dator să-mi lămuresc virtualul cititor nedumerit, interesat de "Paradigma", "revista multilingvă", atât de scumpă la vedere, probabil mai difuzată internațional decât în țară. De aceea dau buzna la revista națională România literară, mult mai vizibilă și lizibilă
Paranteza (ne)dreaptă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10440_a_11765]
-
Și asta e mai descurajant. Căci de străini speri că vei scăpa, lupți continuu să scapi. De Ťai tăiť cum să scapi?". Iar ,valorificarea moștenirii culturale", altă sintagmă a limbii de lemn, nu era decît, de cele mai multe ori, o ,șarlatanie". Croșetele, sutele de note ,corective", grila ideologică a prefețelor îi desfigura fără greș pe toți ,oamenii mari" dinaintea comunizării României: , Deci ce primim de la Rădulescu-Motru? Niște fragmente. Și acelea, amendate. De ce Ťvalorificămť atunci? a) Pentru a arăta că sîntem în continuitatea
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
cumva cultul personalității și spre a nu da la iveală informații neconvenabile despre trecutul apropiat, a interzis cea mai mare parte a edițiilor de acest tip. Iar pe cele pe care nu le-a interzis le-a împănat cu bine-cunoscutele croșete. În afara interesului literar nemijlocit, memoriile lui Ovid Țopa sunt de un considerabil interes istoric. Ele parcurg o epocă plină de tensiuni din istoria Bucovinei: cea în care, la finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, se
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
au mai fost acceptate în edițiile de după 1947, ca Ovreii sau "sistematic omise"în edițiile apărute între 1950-1989, ca Bârzof, reeditat, ca o excepție, în Opere I, din 1962 sau "permanent eludate", ca Liberalii de altădată, Libertatea, Egalitatea. Fără obsedantele "croșete"sau de-a dreptul derutantele rânduri de puncte-puncte, cititorul fiind pus în situația să nu mai fie sigur dacă are dinainte un moment de pauză, de reverie a scriitorului, ori dacă înșiruirea de puncte nu a fost aleasă de cenzură
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]