3,585 matches
-
aliniat în siajul interpretativ al aceleiași rețete - istoria nu e trecutul, ci interpretarea pe care imaginarul unei epoci o urzește pe marginea trecutului -, șocul primei cărți repercutîndu-se benefic asupra celorlalte: le-a tras în conul de atenție pe care îl croise deja în mentalul românilor. Grație lor, Lucian Boia a devenit cu timpul o figură incomodă și bizară. Incomodă, fiindcă nu putea fi atacat pe seama prestației din perioada comunistă, și asta deoarece nu se număra printre istoricii care își plecaseră fruntea
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
premisele înfrățirii oamenilor de pretutindeni, a solidarității rasei umane. Nevoia de comunicare cu lumea Iată însă că, pentru o cultură ca aceea a noastră, marcată de puternice tendințe localiste, de timiditate și stângăcie în ceea ce privește comunicarea cu lumea, noile facilități își croiesc cu greu drumul. Poșta electronică și internetul îi inhibă încă pe mulți intelectuali (în contrast cu telefonul mobil, la care oamenii s-au adaptat mai ușor, deoarece acesta răspunde unor nevoi mult mai elementare). Lăsându-i deoparte pe cei totalmente refractari, de
Internetul între două extreme by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9784_a_11109]
-
din Vadul-Mare.// Calul, vesel, simte locul/ și s-abate scurt din cale, - / C-a-nvățat și dobitocul/ Patima sfinției-sale...// Iar hangița iese-n ușă,/ Bucuroasă de cîștig./ Ochii-i rîd spre căldărușă:/ - Frig, părinte?/ - Strașnic frig!". Comedie cu replici eludate, croind portrete de cucernici ca-n Creangă. Dăm, de bună seamă, peste aceeași impertinență poznașă, de credincios cârcotaș, din Minunile Sfîntului Sisoe. De amintit frumoasele, cît ar fi de naive, cu prospețimea pe care o are o mică piesă de teatru
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
vreo obligație (întrebîndu-se chiar de ce-o fi existînd), făceau să pară vacanțele un non sens. Elevele silitoare nu sînt uitate, dar prim planul este ocupat de tineri mai degrabă atipici, nelipsiți însă din mozaicul social. Pucci, cu capul prost croit dintru bun început, cum decretase propriul lui tată, continuă "să pască" rătăcind prin urbe și cînd rămîne pentru a treia oară consecutiv repetent, ceea ce e totuși un bine, firea-i apatică împiedicîndu-l să-și manifeste natura de răufăcător. Amicul lui
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
ceea ce putea în condițiile dictaturii să ne salveze poate în condiții de libertate să ne distrugă. Tot ce ni s-a întâmplat din 1990 încoace dovedește că suntem un popor nemaiînstare să-și gestioneze istoria după ce secole întregi i-au croit-o alții și singura lui reacție a fost aceea de a i se sustrage; nemaiînstare să-și asume un destin nici chiar în situația în care este liber să și-l construiască singur. Purtată prea mult, masca batjocurii ni s-
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
o sinteză a principalelor achiziții în analiza descrierii, Mihaela Mancaș oferă un "tablou" complet al acesteia, care este destinat a face un nou mod de abordare a textului literar, în învățămîntul de toate gradele, cu speranța că el își va croi drum și în critica literară. Căci, în ciuda aparaturii, ce poate apărea uneori sofisticată, autoarea reușește performanța de a clasiciza întregul sistem prin definirea componentelor sale și prin limpezirea structurilor ce-l alcătuiesc. Contribuția e dublă: la nivel teoretic și la
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
am auzit să se plîngă vreodată de acest rol. (Avea răbdare de chinez, tenacitate de explorator și se bucura că îi poate învăța pe alții.) în România nu apăruse încă moda gîndirii pozitive. Gheorghe gîndea astfel, fără program. Așa era croit. Nu știa să se văicărească, dar tot timpul era nemulțumit de cîte ceva. Pînă să ajungă el de la gară la cenaclu, Sorin Preda și Nedelciu îi pregăteau atmosfera. Adică relatau faptele și vorbele lui Crăciun din timpul studenției, îngroșîndu-i seriozitatea
Mulţumesc, Gheorghe! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9906_a_11231]
-
profitul. O solidaritate chiar la distanță, de vreme ce Heemecht, un fel de adaptare a ideii nemțești de patrie, se extinde asupra Sibiului, un chez soi mai estic. Despre idei și drumuri, despre a-ți face opera - precum odinioară Heidegger, din a croi drumuri, vorbește Mario Hirsch, directorul institutului Pierre Werner care, în parteneriat cu Fundația Culturală Secolul 21, a gîndit apariția acestor numere. Capitole de istorie, histograme și piramide ale vîrstelor, serii de timp, pe care pentru nimic în nume nu te-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
oximoronică împrumutată, cum singur mărturisește, de la Giordano Bruno) climatul literar al unei epoci în care efervescența creatoare se inhiba sub teroarea cenzurii, imaginația își trasa, aprioric, propriile frontiere, iar libertatea avea limite tot mai greu de înțeles, într-o societate croită pe matricea (nici ea perfectă) unei democrații mult prea originale. Ceea ce reușeșete de minune Ilie Constantin în această carte este să surprindă l'air du temps din poezia românească a perioadei curpinse între sfârșitul celui de-al doilea război mondial
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
Or, suita de momente din Corporis Memoriae, în primul rând cele dansate de Valentina de Piante, dar și acelea ale întregului ei grup, sunt de o plasticitate și de o vitalitate remarcabile. Drumul pe care a început să și-l croiască în artă această tânără coregrafă, împământenită la noi, este cât se poate de promițător. Vera Mantero este dansatoarea și coregrafa portugheză, cu o foarte bogată carieră artistică, pe care am putut-o urmări, cu deosebit interes, tot pe scena rondă
Trei universuri coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9039_a_10364]
-
groapă. Apelurile la credință și mobilizările împotriva practicilor magice, atunci cînd totuși se mai fac auzite, nu mai au nici un efect. Ne citim zodiacul cu aceeși seninătate cu care ne consultăm ceasul. Sentimentul misterului a dispărut, a rămas doar senzaționalul croit după tiparul rețetelor comerciale. De ce superstiția a cîștigat partida în fața credinței? Fiindcă trăim într-o lume în care susceptibilitatea mărită în fața morții ne conferă o psihologie a efectului imediat. Vrem să scăpăm repede de frică, iar zodiacul vine în întîmpinarea
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
va scăpăta în fața misionarilor moralei ateiste, iar monarhilor din curțile europene le va fi dat să audă tot mai des înfiorătoarele și insuportabilele insinuări cum că osul lor domnesc, departe de a descinde din spița imaculată a ierarhiilor celeste, e croit din aceeași plămadă efemeră ca cea a muritorilor de rînd. Și astfel, imaculata doctrină creștină prinde să se acopere de pete, în vreme ce temeinicia divină a tronului regesc îndură fisură după fisură. Potrivit lui Paul Hazard, criza de mentalitate ce se iscă
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
Iașului. Când întindea tacul peste masa verde, privitorii de pe margini se adunau în spatele ei să-i contemple piciorul lung ridicat și fesele mici bombate sub rochia de mătase bleu - se îmbrăca numai în ce alegea ca materiale pe care le croia singură. în ziua aceea, din toamna lui 1969, voise să plece la București și se dusese să-și cumpere bilet de avion - nu suporta trenul, chiar și rapidul de Iași - dar nu mai erau bilete, se epuizaseră. Era cunoscută povestea
Marșeuza by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9356_a_10681]
-
Dumnezeu pentru ca semenii să înceapă să-l privească ca atare. Asta înseamnă că elementul care hrănește spiritul unei religii nu stă în litera mesajului divin, biată încropire căznită a unor ființe care, în ciuda statutului lor de profeți, rămîn niște făpturi croite din aceeași plămadă umană, ci în modul în care viața profeților a servit drept exemplu de sugestie pentru contemporanii lor. Cu alte cuvinte, dacă există o scînteie izbăvitoare în mesajul unui întemeietor de religie, ea ține de gradul în care
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
caracteristice satului devălmaș au fost mult prea rudimentare. Au fost foarte simple, nesofisticate, și de aceea incapabile să facă față unor situații complicate sau atacului unor factori externi. A doua - și poate cea mai importantă - este că instituțiile au fost croite în contexte caracterizate prin suficiența, chiar abundența resurselor comune și au funcționat în perioada în care aceste circumstanțe s-au păstrat; deterioarea circumstanțelor a reprezentat momentul în care și instituțiile respective și-au arătat cu claritate slăbiciunile. Dar dacă lucrurile
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
apărut stimulente nici pentru inovația instituțională. Instituția a rămas închistată și nu a permis schimbări de substanță. O scurtă concluzie Satul devălmaș, la fel ca și alte instituții care au avut un rol fundamental în societatea românească, nu a fost croit astfel încât să stimuleze comportamente eficiente în situațiile în care concurența este puternică, în care pe piață (oricare ar fi aceasta) sunt mai mulți actori. Dimpotrivă, acele aranjamente instituționale dau expresie unui alt tip de soluție la problema acțiunii colective și
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
pe durata vieții. Bogăție Bogăția, oricât de mare ar fi ea, nu poate conferi noblețe caracterului. Apreciere Lungimea vieții omului nu trebuie apreciată numai după numărul anilor trăiți ci și după ceea ce a realizat și a rămas în urma lui. Îndemn Croiește-ți și trăiește-ți viața după propriile convingeri și puteri, nu după modele preluate fără discernământ. Golgotă Cine se naște are de dus o cruce Și pe Golgota vieții să o urce. Preferință Decât o veșnicie în Raiul ceresc Prefer
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
mai ușor înainte de a lua amploare. Politică Cei ce declară că nu fac politică spun un mare neadevăr, pentru că neimplicarea, indiferența, acordul sau dezaprobarea modului în care este condusă și gospodărită țara, tot politică se cheamă. Trai Fiecare om își croiește viața și trăiește după cum îl duce mintea, vrerea și puterea. Eșecuri Cele mai multe eșecuri din viața omului se datorează propriilor slăbiciuni. Arme În lupta cu dificultățile vieții cele mai eficiente arme sunt răbdarea, curajul și înțelepciunea. Drum Drumul vieții nu este
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
creativă, a scriitorului. Nichita Stănescu a parcurs pe cont propriu etapele poeziei românești postbelice și, mai mult decât atât, a mers mereu în avangardă. A tot defrișat terenuri virgine (malițioșii ar putea adăuga: și terenuri feminine...), a căutat și a croit drumuri noi, oferind literaturii noastre una dintre șansele ei de maturizare și împlinire estetică. Locul înalt ocupat de poet se datorează, în primul rând, acestor prefigurări și actualizări succesive. Pur și simplu, el a făcut înaintea altora (și, de obicei
Aventuri lirice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9422_a_10747]
-
pe potriva ficțiunii. Fingerling reprezintă un fel de mauvaise conscience, scoasă la lumină și distribuită într-un rol tare. Detectivul nu are nimic din finețea intelectual-savantă a aristocraticilor Sherlock Homes sau Arsene Lupin, din stîngăcia controlată a histrionicului Colombo, ci este croit dintr-un material dur, neiertător al personajelor tipice pulp-fiction. Deși nu cred că regizorul a avut intenția să ne facă să reflectăm puțin și la infantilismul pe care-l conține creditarea unei teorii conspiraționiste, la reinvestirea lecturii genuine, atît de
Strigarea numărului 23 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9528_a_10853]
-
cireșu-n flore...") istorisește grozăviile eroului care "înjura pe japoneză/ și de tare ce-njura/ codrul se cutremura/ și cădea pasărea-n vrie/ lovită de-apoplexie.../ Ciocârlia, mierla, cucu'/ își făceau din zbor sepuku..." sau epopeea Finlandezei Haricleea, care și-a croit drum cu lopata (" De aceea, orice fată/ necesită o lopată/ pentru a putea răzbate/ în sistem, societate"...) O capodoperă de "realism bicanian" mi se pare Micul ajutor al mamei: "Uneori se mai întâmplă/ ca mama când are-un of/ să
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
cu tramvaiul, cu mașina, cu trenul/ și iar pe jos...),/ n-am ajuns prea departe pe drumul acesta:/ uneori întorc privirea și încă mai zăresc locul/ de unde am pornit cu mulți ani în urmă -/ parcă am fost pus să-mi croiesc cale/ prin pîslă sau chiar printr-un diamant" (N-am ajuns prea departe pe drumul acesta). Pe aceeași direcție se cuvine menționat un procedeu favorit al producției în cauză și anume o legătură specifică dintre microcosm și macrocosm care nu
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
pierde din vedere proiectul reconstituirii sale în intelect: "cerurile erau căzute-n somn/ apele clipoceau adormite și ele./ eu mă ridicasem de la pămînt,/ așa suspendat dormeam și eu,/ visam/ un cîmp nemărginit// pe care treceau miriade de furnici./ ele își croiseră cărare/ printre firele de iarbă colosale,/ o cărare de la ierusalim pînă în creierul meu./ fiecare furnică purta în spate/ cîte o fărîmă de zid./ desfăcuseră cetatea în părți infinitezimale/ și veneau s-o reclădească în creierul meu" (în somn - o
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
cele mai impresionante mărturii despre declinul Bisericii Catolice. Paginile jurnalului au fost scrise între 1970 și 1974, într-o perioadă cînd autorul prinsese obiceiul ca, după terminarea slujbei religioase, să-și pună pe hîrtie impresiile. În privința stofei din care era croit elvețianul cu înfățișare severă și dură, a cărei asprime contrasta cu finețea umorilor ce-i însuflețeau scrisul, cea mai potrivită expresie e cea de "introvertit resemnat": introvertit, deoarece avea o fire interiorizată sub imperiul căreia nu-și îngăduia efuziuni cotidiene
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
Pavel Șușară Rămase strict înlăuntrul propriilor programe administrativo-confesionale (Răsăritul, cu viața lui interioară, cu sobornicia și cu grija, de multe ori vecină cu ipocrizia, de a croi chiar de aici, din inima vremelniciei, veșmintele gingașe ale eternității de dincolo, iar Apusul, cu pragmatismul său cotidian, cu turismul civilizator, cu războaiele duse în numele Domnului și cu grija trează de a regla în vremelnicie ceea ce lui Dumnezeu i-ar
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]