391 matches
-
IVLRA: 126). În primul dialog, prin folosirea posesivului este declanșată implicația "situația este absolut firească dat fiind gradul de rudenie dintre mine și mama mea"; în cel de al doilea dialog, vorbitorul folosește posesivul implicând o scuză pentru croitoreasă: "nu croitoreasa este de vină pentru că pantalonii nu pică bine, ci pur și simplu faptul că materialul se mulează pe picior într-un fel care nu convine clientei". 2.4. Mecanisme pragmatice generate de sintagmele demonstrative cu dublă determinare Structural, româna prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de artă plastică la Casa Centrală a Creației Populare București La prima expoziție națională dedicată artei naive au expus următorii artiști: Ion Gh. Grigorescu - doctor, Câmpulung Muscel; Gh. B. Negru - dulgher, Lerești, județul Argeș; Marin Văduva - pensionar, București; Adriana Bordea - croitoreasă, București; Constantin Stănică - funcționar, București; Iosif Pențe - pietrar, Târgu Mureș; Robert Scripcaru - maistru sondor, București; Teodor Simpuleț - muncitor, Slatina; Vasile Săvârșin - muncitor, Baia Mare; Alexandru Rod - muncitor, Baia Sprie; Valentin Pop - mecanic, Brezoi; Maria Linculescu - croitoreasă, București; Alecu Drăgan - muncitor, Bacău
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Văduva - pensionar, București; Adriana Bordea - croitoreasă, București; Constantin Stănică - funcționar, București; Iosif Pențe - pietrar, Târgu Mureș; Robert Scripcaru - maistru sondor, București; Teodor Simpuleț - muncitor, Slatina; Vasile Săvârșin - muncitor, Baia Mare; Alexandru Rod - muncitor, Baia Sprie; Valentin Pop - mecanic, Brezoi; Maria Linculescu - croitoreasă, București; Alecu Drăgan - muncitor, Bacău; Nicolae Ciorcă - țăran, Zornești, Argeș. Au fost expuse pe simeze în total 66 de lucrări, care au încântat publicul prin originalitatea de care a dat dovadă exponatele de pe simeze. Organizatorii manifestării au luptat pentru ca în
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
XX. Chiar dacă Iosif Djugașvili s-a născut la Gori, în Georgia, la 6 decembrie 1878, începând din 1922 biografia sa oficială îi datează nașterea în 21 decembrie 1879. Tatăl său legitim, cizmarul Visarion Djugașvili, este alcoolic și violent, iar mama, croitoreasă și menajeră, e cea care întreține familia. Este angajată a bogatului negustor Iacov Egnatașvili, considerat în Georgia drept tatăl natural al lui Iosif. Este probabil ca micul Soso - diminutiv al lui Iosif - să fi suferit de pe urma acestei situații, într-o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pentru a plăti "și chiria, și lumina, și televizoru...". Însă ceea ce metamorfozează personajul dintr-o prezență anonimă și cenușie într-un nucleu dinamic al romanului este limbajul său unic, expresiile comic- vulgare și raționamentele brutale după care își conduce acțiunile. Croitoreasă și, ocazional, ajutor în casa Ioaniu, Vica e observatorul frust, însă autentic, al evoluției marii istorii, dar și al istoriei mărunte, conturată într-un veritabil abis temporal, deschis de o fotografie de familie din casa rece și pustie a Ivonei
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
desprinse din tapetul anost al unui deceniu cenușiu - pălăriile căptușite cu satin alb, pe care securiștii și le scoteau de pe cap cu un gest inubliabil, căciula de blană, furată din fabrică, cămășile de noapte, vândute la talcioc, hainele cusute la croitoreasă, tablourile și scaunele mutate prin casă, semn intenționat lăsat de vizitatorii de la Securitate, o imagine - reclamă a vagoanelor de dormit aparținând Căilor Ferate Germane. La noi în Germania, penultimul capitol al volumului, definește dimensiunea ultimă a exilului. Insuficiente, originea germană
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a scrisului ca proces curativ. Necesitatea conexiunii dintre realismul textului și lirism este justificată prin natura autobiografică a cărții. În interiorul acestui cadru subiectiv sunt afirmate, într-un registru dramatic, cercurile concentrice ale înstrăinării, fricii și neputinței. Edgar, Kurt, Georg, Tereza, croitoreasa, doamna Margit, Căpitanul Piele, Lola, bunicile, tatăl, frizerul, blănarul, angajații abatorului, sunt protagoniștii ficționali ce transmit, prin semne și metafore, sensul unei existențe grave, în interiorul căreia cedarea, uitarea și tăcerea nu își au locul. Fără eroism și emfază, fără aura
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Priponești să-mi văd părinții și să mă bucur de scrisorile primite de la aleasa mea”. Ulterior, după cum scrie pe scrisoare, „aflându-se în trecere prin Bârlad, fiind musafir al fostului coleg de clasă până la a III-a, Ghiță Neagu, soțul croitoresei lui Mimi”, îi scria acesteia la Ploești: 17 noiembrie 1940 Scumpă și dulce logodnică, Potrivit promisiunilor ce mi-am făcut de a-ți scrie astăzi, îți scriu cu toate că nu știu nimic despre tine dinainte de cutremur. Ți-am scris imediat și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu viața până în prezent. Cam pierdută și slăbită, dar mai merge pe picioare, scarmănă lână, face grăunțe. Sunt în al patrulea an de pensie și nevastă mea e angajată și ea la un atelier de confecții din satul Călimănești. Și croitoreasă și plăpumăreasă, mai câștigă și ea până aproape de 1000 lei. Ți-am scris aceste mici detalii, ca să știi din bucuriile mele. Necazurile nu le mărturisesc toate, poate că unde sper să le înlătur rând pe rând. Am 2, 3 și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
D.G.P. au identificat în strada Retoride nr. 55 tipografia clandestină a Partidului Comunist, depozitată „de curând” și au confiscat-o. Cu acest prilej au fost arestați Rudolf Nagy din Pradea-Mare, de meserie zugrav, și Irma Geczo, concubina acestuia, de profesie croitoreasă. În urma dizolvării organizațiilor muncitorești de stânga, Partidul Comunist a schimbat tactica de acțiune și s-a apropiat de sindicatele social-democrate, sub acoperirea cărora își urmăreau scopurile inițiale. Pentru întărirea rândurilor s-a făcut apel și la persoanele retrase sau îndepărtate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
vindea la un preț convenabil roșiile și castraveții. Cu banii obținuți puteam cumpăra alimentele de care aveam nevoie. Mama muncea din greu. Eram 5 copii, iar la masă eram 7. Nu era simplu să îndestulezi masa. Mama era o bună croitoreasă și îi plăcea să ne îmbrace cu gust și frumos. Se mândrea cu noi deoarece eram buni la carte și eram cuminți. Ea nu a făcut decât 6 clase, dar citea cursiv diferite rugăciuni și poezii; știa multe poezii. Citea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
din lume care se citește de la dreapta la stînga. Pentru a scrie adresa unei scrisori, nu numai în Japonia se trece mai întîi numele orașului, apoi strada și numărul, iar la urmă numele destinata rului. Dificultățile pe care le întîmpinau croitoresele din era Meiji la plasarea garniturilor pe rochiile în stil european nu dezvăluie neapărat o trăsătură a caracterului național. În schimb, este frapant că aceleași croitorese puneau ața în ac împingînd urechea acului pe firul de ață ținut nemișcat, în loc să
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
strada și numărul, iar la urmă numele destinata rului. Dificultățile pe care le întîmpinau croitoresele din era Meiji la plasarea garniturilor pe rochiile în stil european nu dezvăluie neapărat o trăsătură a caracterului național. În schimb, este frapant că aceleași croitorese puneau ața în ac împingînd urechea acului pe firul de ață ținut nemișcat, în loc să împingă firul în urechea acului, și că, pentru a coase, împingeau țesătura în ac în loc, cum facem noi, să înfigă acul în țesătură. În vechea Japonie
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
lor nu e curat. Ele ar atribui o cauză internă unui efect extern : raționamentul lor ar merge dinspre interior spre exterior. Prietena mea japoneză, în schimb, raționa dinspre exterior spre interior, efectuînd în gîndire aceeași mișcare ca, în practica japoneză, croitoreasa care pune ață în ac sau tîmplarul care taie lemnul cu ferăstrăul ori îl netezește cu cuțitoaia. Nimic nu clarifică mai bine decît un asemenea exemplu rațiunile comune ale micilor fapte asupra cărora am atras atenția. Gîndirea occidentală este centrifugă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
patriarh", episcop", "cardinal", dar și "autopsier la ecarisaj" (322703), ori "aburitor plută" (814807). Vechea și hulita meserie de hingher se rebotează evropenește, devenind "ecariseur" (916201), iar patronul de discotecă, "discoteur" (414104), tot așa cum frizerul meu, Gogu, este acum "stilist" și croitoreasa Maricica, "designer". Mărturisesc: unele meserii prevăzute în Nomenclatorul aderării îmi provoacă mari neliniști: ce-o fi aia "anchetator politic" (345003)? Brrr! Securitatea redivivus, sau e vorba doar de-o traducere bleagă și-ar trebui să se citească "analist politic"? Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
4. Studii absolvite - elementare (E) - medii (M)superioare (S) 5. Starea civilă - căsătorit (C)necăsătorit (N) - divorțat (D) - văduv (V)recăsătorit (R) 6. Profesia a. casnică (fără ocupație) b. agricultor c. muncitor d. șomer e. muncitor necalificat f. pensionar g. croitoreasă h. strungar i. sudor j. tâmplar 7. Starea de sănătate - normală (N) - precară (P)
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
ne duceau la muncă. La Început ne-au spus să nu zicem că suntem mamă și fiică, că nu e bine să fim Împreună. N-am spus, dar când ne-am Întrebat ce meserie avem, amândouă am spus că suntem croitorese, gândind că vom lucra mai ușor. Eu am ajuns Într-adevăr la munca de croitorie, Însă mama a ajuns la construcții. Ce Însemna asta? Toată ziua cărau pietre În arșița soarelui, de dimineața până seara. Era acolo un dâmb și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
suf. -ă: bunic-bunică elev-elevă copil-copilă student-studentă nepot-nepoată polonez-poloneză socru-soacră nepalez-nepaleză cumnat-cumnată torinez-torineză cuscru-cuscră profesor-profesoară -că: sătean-săteancă italian-italiancă țăran-țărancă ieșean-ieșeancă -oaică: leu-leoaică rus-rusoaică lup-lupoaică chinez-chinezoaică -iță: doctor-doctoriță bivol-bivoliță hangiu - hangiță păun - păuniță școlar - școlăriță pictor-pictoriță -easă: cârciumar - cârciumăreasă mire - mireasă croitor - croitoreasă împărat - împărăteasă ofițer - ofițereasă preot - preoteasă -esă: poet - poetesă • substantive masculine de la substantive feminine (mai rar): suf. -an: curcă - curcan gâscă - gâscan ciocârlie - ciocârlan -oi: cioară - cioroi rață - rățoi vulpe - vulpoi broască - broscoi c. la nivelul unor sufixe dezvoltând între
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-tor - toare: director - directoare trădător - trădătoare educator - educatoare traducător - traducătoare muncitor - muncitoare scriitor - scriitoare -el - ică: nepoțel - nepoțică vițel - vițică purcel - purcică Observații: • Între substantivele feminine derivate prin sufixul -easă, unele prezintă o modificare semantică și în sfera sensului lexical; croitoreasă înseamnă femininul substantivului masculin croitor, cu păstrarea nucleului semantic lexical: ‘ființă umană care face croitorie’. Ofițereasă, în schimb, cel puțin până de curând, însemna „soție de ofițer”. În stadiul actual al limbii române poate avea două sensuri: (1), ființă de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cinematograf. Rivalul lui Sandu e afișul lui Charles Bozer jucând alături de Danielle Darieux în celebrul film Meyerling. Parcă urmând îndemnul lui E. Lovinescu, chiar și sufletele personajelor din roman se urbanizează. Sandu devine interesat de accesoriile feminine, în roman pătrund croitoresele, unghiile făcute cu ojă, sticluțele cu rimel și poșetele mereu schimbate, un semnal metonimic al mobilității sufletești a persoanei iubite. Al. Protopescu privește cu entuziasm găselnița telefonului. „Riscul circumscrierii într-un simbol atât de << tehnic >> sfârșește într-o veritabilă performanță
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Perruchot despre viețile pictorilor, și mă visam flanând prin Montmartre și Montparnasse. Aș putea spune că am un simț deosebit al formei, al culorii, doar atât, dar nu am îndemânare, nu am talent pentru desen. Deși pun pe hârtie pentru croitoreasa mea niște schițe de fiecare dată când îmi fac ceva de îmbrăcat, și-mi creez singură modelele. M-ar fi tentat mult designul vestimentar, ador moda. Care nu e altceva decât un simptom al gustului pentru ideal, nu așa spunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sat brazilian, Maria, în jurnalul căreia autorul a identificat informații legate de "cea mai veche meserie din lume", reflecții asupra vieții și asupra oamenilor, asupra motivării acestei ocupații. Maria s-a născut în familia unui negustor ambulant și a unei croitorese, oameni de condiție modestă dintr-un oraș brazilian. La cincisprezece ani s-a îndrăgostit de un băiat, dar sentimentul a speriat-o. S-a îndrăgostit și a doua oară, și a treia oară, și a patra oară și a ajuns
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
secțiunii Capitale de la douleur (Capitala durerii) în care este inserat poemul: "Les petits justes", constatăm că titlul cu cunotație biblică trimite mai puțin la membrii grupului suprarealist (așa cum spun unii comentatori), cît la un sociolect pe care Éluard, fiu de croitoreasă, îl cunoștea cu certitudine. Într-adevăr, vocabularul modei desemnează prin "petits justes", încă din secolul al XVIII-lea, un obiect de îmbrăcăminte feminină care se mulează pe corp (Gateau 1994: 72). Este sensul care, pornind de la étroit (strîmt) și ajusté
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Îți interzic. Copilul meu nu mai trăiește.” L-am lăsat. “De-aia-i bădia roșu la față!” Am stat singur în bordei. Moșu era plecat. Pe femeia lui o prinsese șeful de post când îi aducea mâncare. “Mă duc la croitoreasă”. “Îi duci croitoresei mămăliguță și ouă fierte?” A intrat șeful de post în camera vecină să pună coșulețul bine: corp delict! Femeia a ieșit și dusă a fost. A fugit cu Moșu la gazdă. Primăvara, au urcat la munte la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
meu nu mai trăiește.” L-am lăsat. “De-aia-i bădia roșu la față!” Am stat singur în bordei. Moșu era plecat. Pe femeia lui o prinsese șeful de post când îi aducea mâncare. “Mă duc la croitoreasă”. “Îi duci croitoresei mămăliguță și ouă fierte?” A intrat șeful de post în camera vecină să pună coșulețul bine: corp delict! Femeia a ieșit și dusă a fost. A fugit cu Moșu la gazdă. Primăvara, au urcat la munte la mine. Mai aveam
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]