394 matches
-
Tot restul lunii, încerc să citesc. Însă nu mă pot nicicum concentra. Pentru că mi-am neglijat îndatoririle, aproape că a avut loc un incident - Nah mai că nu a căzut în latrină - și asta mă face să pun cărțile deoparte. Croitoreasa vine să îmi țină companie, dar o alung. Nu mai vreau să aflu noutățile. Mao ține acasă mici ședințe. Nu mă anunță dinainte. Nu îmi spune nici cine urmează să vină. Ăsta e stilul lui. Îl trimite pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
În revista „Știință și tehnică” și acolo era o poză cu un laborator și niște eprubete. Deci, practic, ai descoperit atom. Descoperirea Îți taie răsuflarea și te duci la Oprescu dar nu poți intra la el. Mama lui Oprescu este croitoreasă, ea face șorțuri, capoate și cămăși pentru vecine și clienți, mașina de cusut se află În prima cameră care este și bucătărie, iar Oprescu face germană În dormitor și mama lui nu-l lasă afară când el Își face la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
la METALOGLOBUS și o să-l lege cu lanțul de coteț ca să nu mai iasă pe stradă. Cine vrea să-l vadă să vină la el la coteț. Tu și fetele lui nea Ene o să-i duceți oase pentru că madam Stancu, croitoreasa, a tăiat o găină, adică un gunoier i-a tăiat găina că ei Îi este milă să taie găini și precis o să rămână multe oase. În acest timp, cățelușa Laika se Învârtește În jurul Pământului la bordul satelitului artificial Sputnik 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și cu o bucată de hârtie de ziar, bine Împăturită, unsă cu stearină, Întinde lipitura peste țeava spartă. Mirosul de stearină se amestecă cu mirosul frunzelor ude care ard sub dud și al gogoșilor pe care le prăjește madam Stancu, croitoreasa. Jetul albastru al flăcării de benzină vâjâie și este decembrie. TU, stai pe acoperișul closetului. Privești În curtea vecină. Printre crengile oțetarilor. Desfrunziți. Gri și lucioși ca cimentul. E curtea În care stă domnul Țăpăligă dricarul, copiii pușcăriașului, Lenuța tebecista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
gând al serii petrecute În fața captatorului de imagini, dacă o fi sau nu adevărat, oricum o seară mai interesantă decât experiențele atomice pe care le-ai efectuat cu Oprescu acum câțiva ani, pe ușă, prin ușă, se turbionează madam Stancu, croitoreasa, cum că l-ar fi văzut la Parcul Pake pe fratele tău Însoțit de Lefonel, copilul măcelarului Mardare. Peste ani și Valerică va deveni măcelar. Și frigotehnist. Au fugit de acasă. Lefonel și fratele tău Vali. Ca niște dromomani ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dacă mai am ceva, și pe urmă, tuleo! Pe Ecaterina tot așa au băgat-o la zdup, mă rog, nu dumneavoastră personal, cu dumneavoastră nu am nimic, vreau să spun că a băgat-o la zdup nevasta ăluia de era croitoreasă, nu știi dumneata, că n-ai de unde să știi, n-are importanță, a pârât-o că face speculă. Ce dacă și-a vândut haina de blană, era haina ei, era de vulpe, domnule, și o haină de vulpe este foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pe la vreo trei metri o platformă din scânduri, urcă orchestra, ceterașii, și se trage sus și scara... că pălinca te aprinde! În doi ani, cât au stat acolo, mama a cârpit și a cusut la răni, mai rău ca o croitoreasă. După un an și ceva m-am născut euatunci cred că din tot satul au fost treze doar moașa, lehuza și nou-născuta... Să te uiți pe certificatul meu, mama care avea 25 ani, tata 27... sunt trecuți cu 10 ani
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
întâlnire cu un gagiu la barul de noapte din centru, că ținea cură de slăbire cu un măr și un minuscul gratar de carne de vită, că minifusta aceea stacojie e prea lungă și trebuie să meargă cu ea la croitoreasă și altele câteva chestii foarte interesante pentru starea mea generală din această zi putredă de atâta ploaie. În fine, după vreo douăzeci de minute, îmi aruncă o pereche de ochi întrebători. Îi spusei care-i baiul, dar n-am avut
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mei copii, eu preferam să-mi pierd timpul umblând pe coclauri, adunând crengi și cioturi de lemn, sau închisă în camera mea, scriind tot felul de prostii ori ciopârțind diverse stofe sustrase din șifonierul mamei (ah, nu mai ajungea la croitoreasă !) pentru a-mi face zdrențe pe care să le port pe stradă, în locul hainelor de la magazin. Drept pentru care el nu avea să mă învețe niciodată să cos la mașina de cusut - aceasta avea să rămână în exclusivitate a lui
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
10 lei, vor numai să profite, să își bată joc de tine. Las’ că știu, ca și eu tot în bloc stau. Știi că nu vorbesc cu nime ni pe scară, îi ocolesc, oricum nu intră nimeni la mine, numai croitoreasa, ăia care e că ține, o fostă. EL: Ei, vezi că ai încredere în „o fostă” și nu în ăștia ai tăi, clasa dictatoare. EA: Ia nu mai bagă fitile, profiți de slăbiciunea mea și te bagi în față. Aveți
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
ce n-ai fi visat să-i spui vreodată. Femeia cea nesfârșită croncănea și ea câte ceva din când în când, pe un ton stins. Am înțeles că veniseră la tanti Aura ca să facă ultima probă unei rochii pe care mătușa, croitoreasă la domiciliu, i-o terminase femeii cu părul mov. Când îmi simțeam o ureche prea rece, mă întorceam și-o lipeam pe cealaltă de geam. Știam că în partea cealaltă, spre sufragerie, gemulețul are perdea de pânză mată, creață, așa că
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cinematograf. Rivalul lui Sandu e afișul lui Charles Bozer jucând alături de Danielle Darieux în celebrul film Meyerling. Parcă urmând îndemnul lui E. Lovinescu, chiar și sufletele personajelor din roman se urbanizează. Sandu devine interesat de accesoriile feminine, în roman pătrund croitoresele, unghiile făcute cu ojă, sticluțele cu rimel și poșetele mereu schimbate, un semnal metonimic al mobilității sufletești a persoanei iubite. Al. Protopescu privește cu entuziasm găselnița telefonului. „Riscul circumscrierii într-un simbol atât de << tehnic >> sfârșește într-o veritabilă performanță
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Îți interzic. Copilul meu nu mai trăiește.” L-am lăsat. “De-aia-i bădia roșu la față!” Am stat singur în bordei. Moșu era plecat. Pe femeia lui o prinsese șeful de post când îi aducea mâncare. “Mă duc la croitoreasă”. “Îi duci croitoresei mămăliguță și ouă fierte?” A intrat șeful de post în camera vecină să pună coșulețul bine: corp delict! Femeia a ieșit și dusă a fost. A fugit cu Moșu la gazdă. Primăvara, au urcat la munte la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
meu nu mai trăiește.” L-am lăsat. “De-aia-i bădia roșu la față!” Am stat singur în bordei. Moșu era plecat. Pe femeia lui o prinsese șeful de post când îi aducea mâncare. “Mă duc la croitoreasă”. “Îi duci croitoresei mămăliguță și ouă fierte?” A intrat șeful de post în camera vecină să pună coșulețul bine: corp delict! Femeia a ieșit și dusă a fost. A fugit cu Moșu la gazdă. Primăvara, au urcat la munte la mine. Mai aveam
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fiindcă nu-mi plăcea rochia, dar papa, blând cum e, în loc să se irite, cum ar fi făcut altul, se plimba prin odaie de la un capăt la altul și-mi demonstra că-mi stă admirabil, că a cumpărat-o de la o croitoreasă etc. Mă tot răsucea, îi potrivea pliurile cu mâna, îmi venea să râd și să plâng. În sfârșit, am plecat. În fumoarul teatrului nu știi ce mi s-a întîmplat! Aurica, înțepată cum a fost totdeauna, face pe supărata, bîzîindu-se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu luxul, mă îmbrăca în mătăsuri, se servea de mine ca de o păpușă necesară apariției ei în lume. Mi se pare, așa am auzit, că fusese pe vremuri actriță. Avea pentru mine atenții nu de mamă, ci de mare croitoreasă. În liceu, înspăimîntam pe profesoare prin lux. Rufăria fâșâia pe dedesubt și umpleam sala de miros de parfum scump. În special, o profesoară, fată bătrână, cu părul strâns într-un conci sărac pe vârful capului, era turbată de curiozitate. M-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
la coafor n-am cînd să mă duc!..." Închipuie-ți, i-o retează Mihai, înțelegînd subit coordonatele jocului, o altă femeie nici nu m-ar fi interesat. Chiar dacă, pe lîngă coafor, ar fi invocat ora de manichiură. Plus drumul la croitoreasă pentru ultima probă, și... Și... ?... întreabă Liliana prinsă în joc. Și scuzele de rigoare, prin telefon sau prin viu grai, față de eventualul prieten permanent. Față de un prieten permanent, accentuează Liliana, nu te scuzi. Îi rămîi fidelă. Te scuzi față de cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
că acolo se va Întîlni cu ea. Intrară În ultima săptămînă de vacanță școlară. Vara era pe sfîrșite și venise vremea să se ocupe de uniforme. Ca În toți anii În perioada aceea, Susan Își dădu seama că pierduse adresa croitoresei. I-au adus telefonul și a format numărul verișoarei sale Susana. — La ce oră s-a culcat Julius În noaptea petrecerii? Susan Îi spuse că e grăbită, te rog, Juan Lucas trebuia să vină dintr-o clipă Într-alta, trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lui Într-una din zilele astea; o să vă anunțăm, ca să veniți și voi. Desigur... Juan Lucas o să fie Încîntat. Susan puse telefonul În furcă și-i chemă pe Santiago și pe Bobby ca să le spună să stea acasă pînă venea croitoreasa, Carlos avea să meargă s-o aducă după-masă. Amîndoi protestară. — Da, dar trebuie să stați acasă, le spuse Susan, abia șoptit și cu glasul acela dulce cu care vorbea cînd trebuia să dea un ordin pe care ea nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fiindcă-l zăpăceau de cap, să-l lase să aleagă singur. După-masă, Vilma și Julius s-au așezat pe capra trăsurii, pentru lectura zilnică din Tom Sawyer. Astăzi n-o să le ceară nimeni să facă liniște, căci Carlos plecase după croitoreasă și caleașca era goală. Totuși el nu prea asculta ce-i citea Vilma, era foarte Îngrijorat la gîndul că o să meargă la școală, voia să și-o poată Închipui, cum o fi? se Întreba, cînd deodată strigătul Nildei Îi Întrerupse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
prea asculta ce-i citea Vilma, era foarte Îngrijorat la gîndul că o să meargă la școală, voia să și-o poată Închipui, cum o fi? se Întreba, cînd deodată strigătul Nildei Îi Întrerupse firul gîndurilor, anunțînd că sosise doamna Victoria, croitoreasa. Victoria Santa Paciencia, așa i se spunea la palat, constată ca Întotdeauna că au crescut grozav de mult de anul trecut. Apoi spuse, tot ca Întotdeauna, că o chemaseră prea tîrziu și că n-avea timp să facă două uniforme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ar fi fost giuvaeruri de mare preț. Se oprea să stea de vorbă cu toate călugărițele și li-l prezenta pe soțul ei, ca să vadă că are un cămin trainic, că ea nu era ca alte femei, care pierd adresa croitoresei În fiecare an, ca verișoara ei Susan. Frumoasa Susan se plictisea de moarte, abia aștepta să se termine odată ceremonia asta. Julius o căuta din ochi, o privea de pe scăunelul lui și se topea de dragul ei, o controla, o implora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
naționali, ce Dumnezeu, casa mea, casa ta, casa lui, fără comentarii fiindcă le vedem În fiecare zi și sînt ale noastre; case tip Vila Carmela 1925; vilă de tipul familie-scăpătată; castelui Rospigliosi, amestec de ne-am-dus-pe-copcă și trăiască Peru!, vilișoară făcută de croitoreasă sau de profesoară; casă În stilul eu-cu-propriile-mele-puteri, un amestec de palat guvernamental și Beverly Hills; casă În stil vapor, servitoarea metisă nu ajunge pînă la vizor și nu-ți deschide de frică, totul cam rigid; casă În stilul Tudor cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nu-i vine să-și creadă ochilor, nu știe ce sînt, desigur, sînt căsuțe, desigur, totul s-a umplut de căsuțe În stilul Înălțată-cu-mîna-mea, chiar dacă din cînd În cînd se repetă cîte o casă În stil vilișoară, aparținînd probabil vreunei croitorese sărace și deodată uite, cocioaba, ca să vezi și tu una, Julius, parcă ia foc, dar de fapt e plita din bucătărie, nu-i nici o primejdie; ceva mai Încolo, nu prea departe, e clădirea unde ar putea locui profesorul de educație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
alb, În fund ușa Încuiată, În orice caz stăpînii erau la golf și Julius la dentist. Se sperie fiindcă nu mai era mult și vara se termina, dar după ce stătu la pîndă cîteva clipe se mai liniști: „Victoria Santa Paciencia, croitoreasa, Încă n-a venit pentru uniformele copiilor“. Se dădu Înapoi, dar nici aici nu era nimeni, În camera asta albă, fără mobile, care uneori se numește infirmerie. Văzu cu plăcere pe masa albă pachetul cu mormanul de cămăși pentru conașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]