1,863 matches
-
Eugen Frunză, George Lesnea, Virgil Teodorescu și alții. Și, în definitiv, deși la fel de neinspirate, lipsite de o minimă cuviință literară și morală. Spre deosebire de cele dinainte, ele sunt binecunoscute și s-au bucurat de atenția istoricilor literari. Cristian Preda i-a cruțat pe câțiva poeți dotați pentru ode partinice din anii de sfârșit ai regimului ceaușist. Îi fac credit: n-or fi scris despre alegeri. Dar nici Pavel Pereș nu se referă la alegeri în 1985 când îl elogiază pe dictator: „Întruchipate
Lirică electorală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5070_a_6395]
-
am fost în nici un fel colaborator și nici măcar victimă a trecutului regim, ci pur și simplu un curajos și poate iresponsabil, în ochii multora, atunci, contestatar și, cu adevărat, inamic public declarat al noii dictaturi personale a lui Ceaușescu”. Îi cruț pe cititorii R.l. de reproducerea convorbirilor lui N.Breban cu Pleșiță et comp., care contrazic afirmațiile de mai sus și în care N. Breban se arată, în cel mai bun caz, un interlocutor obedient și prea plecat (apreciat ca atare de
Cum ne asumăm trecutul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5611_a_6936]
-
eticheta concepția lor drept atee.“ (p. 77) În fine, Dawkins a sporit senzația că între științe și religii există un război total. În realitate, tactica e folosită doar de acei ideologi care, vrînd să distrugă o religie rivală, și-o cruță în ascuns pe a lor. Și cum Dawkins e un intelectual naiv care combate religia sub unghi strict cognitiv, efortului său nu i se pot imputa calcule secrete de ordin agresiv. Pur și simplu avem de-a face cu un
Cruciatul veninos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5615_a_6940]
-
Președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a declarat sâmbătă că nu va cruța niciun efort pentru a pune capăt vărsării de sânge și a promis că va rămâne președintele Ucrainei, relatează BBC News Online. Potrivit Russia Today el a făcut aceste declarații într-o apariție la un post local de televiziune, UBR TV
Ianukovici vorbește din ascunzătoare: Nu îmi dau demisia () [Corola-journal/Journalistic/54753_a_56078]
-
virgine încăpută pe mâinile unui tânăr miliardar sadic și pervers. O poveste care nu poate fi reprodusă în detaliile ei cât se poate de scabroase. Un hebdomadar extrage câteva fragmente din roman care sunt, ce mai vorbă, dezgustătoare. Așa că vă cruț de literatura doamnei între două vârste. Alt interes decât acela de a-i excita pe soții mămicilor ca să-i determine să se culce din când în când cu acestea, după cum afirmă chiar Erika, ea însăși o mommy perfectă, romanul nu
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4496_a_5821]
-
-le că le cunosc răutatea” și fuge de Domnul. El este supărat pe Dumnezeu pentru că știe că acesta este bun și îi va ierta pe păcătoși. Cartea se încheie, după multe peripeții - cu cuvintele lui Dumnezeu: „... Eu, eu să nu cruț Ninive, marea cetate Ninive, unde se află mai bine de o sută douăzeci de mii de suflete de prunci care nu știu care le este dreapta și care stânga? Și atîtea vite. Spune-mi: eu să n-o cruț?” Petru Creția identifică
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
eu să nu cruț Ninive, marea cetate Ninive, unde se află mai bine de o sută douăzeci de mii de suflete de prunci care nu știu care le este dreapta și care stânga? Și atîtea vite. Spune-mi: eu să n-o cruț?” Petru Creția identifică aici o evoluție a imaginii lui Dumnezeu în mentalul vechilor evrei. În Cartea lui Iona, spune el, apare un Dumnezeu îndurător, umanizat - și universal, nu numai al Israelului, cu totul altfel decît Dumnezeul gelos și răzbunător al
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
rănit în timp ce o salva pe o frumoasă atacată fără motiv” (Lămpița). Devenite obiecte, organismele febricitează luminiscent: „Mîna ta pîlpîie-n întuneric”, „lămpița cărnii clipocește-n beznă”. Treptat orizontul se lărgește spre violențele care, marcînd ființa noastră de carne, nu par a cruța nimic. Eul se deschide către lume pentru a-și corobora dezamăgirea individuală cu una universală. Și nu doar spre situații intemporale, spre o cazuistică a generalului, ci și spre proximitatea istorică, dotată cu un absurd casant (Tatăl Nostru Biroul Politic
Un absolut al ființei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4508_a_5833]
-
nepotrivite, insultătoare sau discriminatorii. Rețeaua e plină totuși de ele și, dacă le-aș culege doar pe cele ale căror autori sunt scriitori, unii, membri ai USR, nu mi-ar ajunge jumătatea de pagină a editorialului ca să le enumăr. Îi cruț, așadar, pe toți cei care, din câte mi se povestește (fiindcă eu, cum am declarat de la început, nu navighez pe internet, detest, de altfel, apa), umplu de zoaie site-urile, blogurile și celelalte, defulându-ș i fără jenă frustrările de tot
Literatura de twitter by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4519_a_5844]
-
l-au luat mai des la țintă pe publicist decât pe poet sau pe prozator. Avanscenă a vieții publice, articolul de ziar se află la răscrucea unor interese și pasiuni de care, mai ales după 1989, literatura propriu- zisă e cruțată. (Aș preciza: din păcate!) În presă, nu în poezie sau proză, se întâlnesc politica și afacerile, puterea și banii, cu alte cuvinte, toate contrariile psihologiei intelectuale, sociale, morale și religioase. Individuale sau de grup. Mircea Cărtărescu a reacționat conform firii
Mircea Cărtărescu, un exilat de bună voie? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3454_a_4779]
-
cu evlavie pe noptiera celorlalți români.” (p. 57) Detaliul straniu e că, în acest ocean de Mitici fără căpătîi, fiecare se percepe pe sine ca o excepție ce nu ascultă de regulile oceanului. E un solipsism etic menit a ne cruța amorul propriu: etiamsi omnes, ego non. Chiar dacă toți sînt așa, eu nu sînt. Vorba apostolului Petru e maxima românului contemporan. Vintilă Mihăilescu nu face pe moralistul, preocuparea lui fiind de a surprinde evenimentele în latura lor paradoxală, de întîmplări burlești
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
al lui Caragiale, cât un amalgam de mode literare este Fuchs. Destinul lui este, fără prea multă exagerare, reprezentativ pentru avangardă. Născută pe căi mai puțin naturale, din joacă pură, sfârșind într-o izbucnire de vanitate de modă veche și necruțând, pe drum, nimic. Încercându-le pe toate, greșindu-le pe toate, plătind cu respingeri și renunțări. Într-un sens, acesta pe care-l discut, Urmuz face operă de anticipație. Inventează un personaj pe care, mai apoi, nu mai știe unde
Hopa-Mitică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3699_a_5024]
-
primit o scrisoare de la Al. Rosetti și un acont bănesc pentru ediția Creangă. Știu bine că d[umnea]ta l-ai îndemnat. Eu credeam că am scăpat de acest pahar! Acum, mort-copt, trebuie să mă execut! Numai dacă m-ar cruța obișnuitele mele gripe la o vreme de iarnă ca aceasta cu -20°! M-am bucurat aflând din scrisoarea d[omnu]lui Rosetti că te-a găsit lucrând în bibliotecă. Din toată inima vă fac cele mai călduroase urări de sănătate
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
te depărtezi de peron și-mi ziceam: așa o nevastă îmi place. Îmi venea să mă cobor ca să te mai sărut o dată. Dar ca sănătate nu-mi place. Muncești prea mult și mă mâhnește să te topească truda și căldura. Cruță-te pe cât poți. Tu prea mi te treci cu firea. Te sărut mult, mult, mult. Al tău, Crainic [P.S.] Adresele le scrii tu. Nu găsesc plicurile. D[omnu]lui Ion Lugoșianu, Subsecretar de Stat - Președinția Consiliului; D[omnu]lui Eugen
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
izbucnirea războiului, Iorga devine în publicațiile menționate un "cronicar" al evenimentelor dramatice prin care trecea poporul polonez, paginile "Neamului Românesc" sau ale "Timpului" stau mărturie. Astfel, la 3 septembrie publică editorialul În fața războiului, consemnând că "măcelul uriaș începe, fără a cruța populația civilă". Evocând experiența pe care istoria i-o aducea în atenție, Nicolae Iorga face o îndoită profeție, care se verifică până la urmă în plan european, respectiv că "nu va învinge tehnica superioară, ci inteligența conducătorilor, însuflețita lor convingere că
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
însemna în jargonul ideologic ceaușist aflați în grevă. M-am întrebat dacă expresia nu e cumva pentru presă. Evident, nu era, căci n-a devenit publică niciodată. Se adresa, așa dar, urechilor lui Ceaușescu și era menită să i le cruțe, nu de aflarea adevărului, ci de exprimarea lui nemijlocită. Și asta tot ideologie este, ca orice adevăr ascuns, fie și pe jumătate. Îmi închipui că Ceaușescu știa că muncitorii fac grevă. Dar prefera termenului consacrat pentru regimurile capitaliste un termen
Ideologie și foamete by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3776_a_5101]
-
moșia bunicului, care a trimis pe Slutica să învețe la școala din sat de-a valma cu copiii satului), îmi aduce aminte că vorba dulce, mult aduce. Oare ce aduce vorba dulce mai mult decât ceva pace pentru tine? Te cruți pe tine de nemulțumiri și atâta tot. Dacă văzând răul, nu-l arătăm și altora, proaspăt, apoi așteptând momentul prielnic impresia slăbește”. Pag[ina] 63: „Îmi spune bunelul că a primit știri despre mine și pe altă cale. I-au
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
a se urca peste ruinele boerilor și celor avuți”), nu e, în ciuda unui interes documentar care nu poate fi negat, partea cea mai plină de miez a Amintirilor. Când e omul datoriei, pe care și-o face cam gălăgios și necruțând nici un prilej să iasă bine în evidență, Lăcusteanu e mai greu de citit decât atunci când își spune, pur și simplu, povestea. Pe cartea de vizită îi sunt scrise două neamuri, Lăcustenii și Deduleștii. S-a născut în martie 1813, cu
Limba reacțiunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2878_a_4203]
-
într-o carte, intitulată, ca și serialul, O vară cu Montaigne. A ascultat, s-ar zice, sfatul eseistului de la sfârșitul secolului XVI: „Comerțul cu cărți mă consolează de bătrânețe și de singurătate, mă ușurează de o lene plictisitoare și mă cruță în fiecare clipă de tovărășii supărătoare...” Compagnon îl știe pe Montaigne pe de rost. Cartea lui ne plimbă prin eseuri tot așa de liber cum ne plimbă autorul lor printre teme de tot felul. Ar fi o bună introducere într-
„O vară cu Montaigne“ () [Corola-journal/Journalistic/3234_a_4559]
-
încă suferinde, până când? vă spun: Christos a înviat! Aș vrea să vă văd și în primăvara care a venit voi coborî spre București și, atunci, după atâția ani, vom depăna ani, amintiri. Dar, înainte de toate, trebuie să vă știu sănătos, cruțându-vă pe cât e posibil. Eu scriu mereu și, din când în când, mai public câte ceva, cât se poate, cât mai capăt și eu din ce se aruncă de la masă. În așteptarea cât mai grabnică a revederii noastre, vă doresc, încă
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
cei care s-au autodenumit „ticăloși”, scriitori și intelectuali renumiți, care și-au amintit de sloganul din 1971 menit să apere dreptul femeii la avort și au modificat doar ultimul cuvânt, trecându-l la masculin. Protestul lor nu le-a cruțat pe feministe. Alt impozit care a răsculat Bretania, de unde a pornit totul, dar și alte provincii franceze, este unul care lovește în camionagii, obligați să achite o așa numită ecotaxă pe fiecare kilometru parcurs. Protecția mediului, s-ar zice. Dar
Ce mai impozitează francezii () [Corola-journal/Journalistic/3042_a_4367]
-
ales când asasinii lui Ursu sau torționarii moral ai lui Liiceanu se află printre noi, încasând pensii babane și sfidându-ne cu imunitatea lor. E absolut jegos (nu-mi cer iertare pentru cuvânt) să le ții partea și să le cruți bătrânețea liniștită punând la îndoială valoarea testimonială (încă o dată, n-o am în vedere pe aceea literară, în legătură cu care Șimonca și Rogozanu se pot pronunța nestingheriți de scrupulele noastre morale) a unei cărți precum aceea a lui Gabriel Liiceanu. Cum
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3047_a_4372]
-
securiștii punînd mîna pe cel mai căutat oponent al regimului, dovadă dosarul de la CNSAS, care e cel mai voluminos dedicat unui singur om (119 volume numărînd 50 000 de file). Cu două condamnări la moarte în contumacie, Ogoranu va fi cruțat prin intervenția președintelui Carter, fiind ținut sub supraveghere totală pînă în 1990. Ca amănunt biografic, Ogoranu, un unicat în Europa sub unghiul longevității luptătoare, nu a putut să facă vreodată împrumut la bancă, pentru simplul fapt că, avînd cazier, trăgea
Exponențial, nu reprezentativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2983_a_4308]
-
voi. Cea mai simplă poezie Cât voi avea zile, când s-o lumina, vrăbiile-or să vină la fereastra mea. Apoi, fiind căderea-mi certată cu moarte, or să se întrebe ce prag ne desparte. Și-n sfârșit, în stolul cruțat de furtună, o să vin să ciugul cu ele-mpreună. Din Însemnările Anonimului: Tripla Hecate brusc, orașul năpădit de ceață artificială = prilej de răfuieli stătute, confuzii îndelung gândite = docilii orbi (cum scheunau 1) se rătăciseră de vechi stăpâni, gemând după cei
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
triumfător. Concomitent cu conștiența strălucirii vieții și a realității gloriei lua naștere o detașare ironică. În același fel, fără să fi fost nevoie de satirele unui Lukianos, era multă ironie în viețile zeilor greci, nici realitatea cerească a acestora nefiind cruțată de suflul ascuțit al ironiei. Așa cum în existență se află mult din ceea ce nu e realitate și cum în personalitate se află ceva care, cel puțin la un moment dat, e incomensurabil în realitate, tot astfel există și adevăr în
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]