490 matches
-
eliberării lui, a rămas între cei ce nu s-au întors la picioarele lui Hristos să-I mulțumească. După eliberare Ion Ianolide, grav bolnav, îngrijit de părinți și de soția lui, a lucrat tot timpul, sculptând în os medalioane și cruciulițe pe care le distribuia celor din jur. Nea Doncea, unul dintre muncitorii legionari bucureșteni arestat și eliberat de mai multe ori de-a lungul anilor, a luat parte la înmormântarea lui. Ne-a spus că un săculeț de astfel de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
le distribuia celor din jur. Nea Doncea, unul dintre muncitorii legionari bucureșteni arestat și eliberat de mai multe ori de-a lungul anilor, a luat parte la înmormântarea lui. Ne-a spus că un săculeț de astfel de medalioane și cruciulițe, sculptate până ce vederea nu l-a mai ajutat, au rămas cu dorința de a fi dăruite celor ce vor să le primească. Era cel mai mare discurs al său pentru neamul nostru: „Purtați-vă crucea!”. Moment de reflexie Sub acțiunea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Suie-te, că acu te zbor! Nu, finule. Ia-o mai întâi pe fetița lui finu’ Nicu Gălaie, du-te la părinții mei, dă-le acest pulover (mi-l lucrase mama și rămăsese 22 de ani la magazie) și această cruciuliță de os (scăpată prin minune într-o cută de cămașă) și spune-le că am sosit. Și vii să mă iei și pe mine. Să nu le provocăm emoție prea mare. Să aibă timp să se obișnuiască cu gândul sosirii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Și el era turnător... că ieșea din când în când, îl scotea’ la turnătorie, că ăla a zis că ăla a făcut... Și mai avea și el unii care-i suflau pe la ureche, și când a aflat că am o cruciuliță... m-a turnat la șeful de secție. Și a venit șefu’ de secție cu un căpitan - stai, cum îi spunea? - domnu’ „Ferometal”, așa îi spunea, că avea toată dantura îmbrăcată, că așa îi plăcea lui... Și m-a scos afară
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
stângă o spadă română întoarsă cu vîrful în jos, toate de aur. Față și mâinile de culoare naturală. Scutul timbrat cu mitra episcopala, așezat pe o cruce și o cârje de aur încrucișate și însoțite de omofoare roșii încărcate cu cruciulițe negre și bordate de aur. Pentru Mitropolia Basarabiei Pe scut de argint o fascie roșie, iar peste tot, pe albastru, icoana Nașterii Maicei Domnului, de aur. Scutul timbrat cu mitra episcopala de aur și așezat pe o cruce și o
LEGE nr. 185 din 28 iunie 1930 pentru fixarea Stemelor Mitropoliilor Bucovinei şi Basarabiei precum şi Episcopiilor Constantei, Hotinului şi Oradea-Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136886_a_138215]
-
de argint o fascie roșie, iar peste tot, pe albastru, icoana Nașterii Maicei Domnului, de aur. Scutul timbrat cu mitra episcopala de aur și așezat pe o cruce și o cârja de aur încrucișate, însoțite de omofoare albastre încărcate cu cruciulițe negre și bordate de aur. Pentru Episcopia Constanței Pe scut albastru crucea Sf. Andrei, de aur; peste tot, pe roșu, Sf. Andrei, de aur, privind spre dreapta, cu fața și mâinile de culoare naturală, flancat la dreapta de un alfa
LEGE nr. 185 din 28 iunie 1930 pentru fixarea Stemelor Mitropoliilor Bucovinei şi Basarabiei precum şi Episcopiilor Constantei, Hotinului şi Oradea-Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136886_a_138215]
-
brațele superioare ale crucei monograma lui Crist, iar între cele inferioare o ancoră, toate de argint. Scutul timbrat cu mitra episcopala de aur și așezat pe o cruce și o cârja de aur, încrucișate, însoțite de omofoare roșii încărcate cu cruciulițe negre și bordate de aur. Pentru Episcopia Hotinului Pe scut roșu o cetate cu poartă închisă și cu 2 turnuri crenelate, de argint; deasupra cetății o cruce de argint cu brațele trilobate, susținută de Sfinții Împărați Constantin și Elenă de
LEGE nr. 185 din 28 iunie 1930 pentru fixarea Stemelor Mitropoliilor Bucovinei şi Basarabiei precum şi Episcopiilor Constantei, Hotinului şi Oradea-Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136886_a_138215]
-
susținută de Sfinții Împărați Constantin și Elenă de aur; totul așezat pe o apă de argint. Scutul timbrat cu mitra episcopala de aur și așezat pe o cruce și o cârja de aur, încrucișate, însoțite de omofoare albastre încărcate cu cruciulițe negre și bordate de aur. Pentru Episcopia Oradea-Mare Pe scut albastru arhanghelul Mihail, de aur, cu fața și mainele de culoare naturală. Scutul timbrat cu mitra episcopala de aur și așezat pe o cruce și o cârja de aur, încrucișate
LEGE nr. 185 din 28 iunie 1930 pentru fixarea Stemelor Mitropoliilor Bucovinei şi Basarabiei precum şi Episcopiilor Constantei, Hotinului şi Oradea-Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136886_a_138215]
-
Episcopia Oradea-Mare Pe scut albastru arhanghelul Mihail, de aur, cu fața și mainele de culoare naturală. Scutul timbrat cu mitra episcopala de aur și așezat pe o cruce și o cârja de aur, încrucișate, însoțite de omofoare roșii, încărcate cu cruciulițe negre și bordate de aur. Desbateri: Cameră Nr. 53-1929/30; Senat Nr. 46-1929/30. Votat de Adunarea Deputaților la 9 Mai și de Senat la 4 Iunie 1930. --------
LEGE nr. 185 din 28 iunie 1930 pentru fixarea Stemelor Mitropoliilor Bucovinei şi Basarabiei precum şi Episcopiilor Constantei, Hotinului şi Oradea-Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136886_a_138215]
-
produsului | | | | | | | | 5805 |Tapiserii țesute de mână de |Fabricare la care toate materialele | | | |tipul goblen, flanders, |folosite sunt încadrate la o poziție | | | |aubusson, beauvais similare |și diferită de cea a produsului | | | |și tapiserii cu acul (de | | | | |exemplu, cu punct mărunt, în | | | | |cruciulițe) confecționate sau | | | | |nu | | | | | | | | | 5810 |Broderii în bucăți, în benzi |Fabricare în care: | | | |sau cu motive decorative |- toate materialele folosite | | | | |sunt încadrate la o poziție | | | | |diferită de cea a produsului; | | | | |- valoarea tuturor materialelor | | | | |folosite nu trebuie să depășească 50% | | | | |din prețul
ANEXA din 29 aprilie 1997 privind lista produselor la care se face referire în Articolul 3 (2) al acordului de comerţ liber dintre România şi Republica Turcia, semnat la Ankara la 29 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134567_a_135896]
-
fuse mecanice - 20 5804.29.90 --- Altele - 20 5804.30.00 - Dantele executate manual - 20 5805.00.00 Tapiserii țesute manual (de tip Gobelin, Flandra, Aubusson, Beauvais și similare) și tapiserii - 20 cu acul (de exemplu cu punct mic, cu cruciulițe), chiar confecționate 58.06 Panglici, altele decât articolele de la poziția 58.07; panglici fără bătătura, din fire de urzeala paralelizate și lipite (bolduc): 5806 10.00 - Panglici din catifea, plus, țesătura tip "omida" sau țesătura buclata tip buret ("eponge") - 20
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
principale fiind frunza de vie, crenguța bradului, flori bătute, mânecile fiind împodobite cu mocușori, țochi și fliștoneală. Cămașa croită cu mâneca din gât este considerată de tradiție dacică, era tivită cu găurele sau cusătură peste muchie, ornamentată cu diferite cusături: cruciulițe (puncte), în urma acului (tighel, sutaș) sau umplut pe fir (cusut cojocărește), se adăugau fluturi și mărgele la mireasă. Câmpii ornamentali erau dispuși în două feluri: în altițe, numite umeri (la Pogonești și Ivești) sau potloage (la Văleni, de unde plecau rândurile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
piept și bărbie Lasă dulce să zărească albul piept ca mândru crin Și pe gât cu e-aninată mândra bandă azurie Șirul de mărgăritare ce abăteau spre dalbul sân. Sau lăsau să se-ntrevază, de alte șiruri suspendate Câte-o mică cruciuliță, prinse n șirag de mărgean Măiestrite numai-n aur și bătute-n diamante, De ți fugeau ochii pe ele și te lăsa cu alean. Pe la cele ce-s bătrâne, gâtul li i cuprins de salbe, Salbe scumpe și bogate, salbe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
între coarne, mândra stea Lucrată n diamanțele, prin jurul marginii sale Ghirlănțele de rubine, mândru le înconjura. Gâtu i dalbu lat îl cuprinde, șiruri de mărgăritar e Și de-un șir drăguț din mijloc, ce se ncurbă mult în jos, E-atârnat-o cruciuliță, de on sidef scoica de mare, Ce n relief e lucrată, răstignirea lui Hristos. Pe fruntea ei Majestoasă, păru-i negru ncet îl strâng e O coroană prea frumoasă, ce ca mii sori strălucea, Pietrele de diamante, când lumina se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ilarion Argatu. «Este chiar dumnealui!». În fața mânăstirii, protosinghelul cel vioi dădea un interviu celor doi feciori de la o televiziune particulară... Mai tare ca Ștefan cel Mare De veghe la pangar, șade monahul Haralambie, originar din Piatra-Neamț. Vinde lumânări, tămâie, icoane, cruciulițe, îngeri din ceramică. Din pangar, lumea se vede altfel. El a fost fiul duhovnicesc al părintelui Ilarion Argatu: la el se spovedea. - Era un foarte mare nevoitor, ușă deschisă la orice oră. Asculta, se ruga, ajuta. A construit 58 de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
riscând enorm soției sale că ÎNCĂ o iubește. Era un gest esențial, de memorie, de rezistență, de etică. Studenții mei îmi mărturiseau că astfel de rămășițe ale memoriei îi captivează, că o astfel de etică îi interesează, astfel de obiecte, cruciulițe confecționate din os, dicționare miniaturale, medalioane din os sau acest teribil săpun de dragoste, cum să-l numesc altfel? Există apoi o coloratură psihologică a memoriei recuperate, și de aceea vorbeam de o latură terapeutică a acesteia. Foarte importante sunt
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Gigi, du-te și bate te cu diavolul de Vadim, pentru că îți minte poporul.“ În replică, Vadim a cerut, în revista sa, „moartea banditului Gigi Becali“. Firește, din punct de vedere politic. Totuși, fotografia acestuia apărea în chenar negru, cu cruciulițe în colțuri. În tot circul e și un bine. Fragmentarea electoratului de la periferia spectrului politic îi reduce influența în viața cetății. Iar cât timp Vadim și Becali țin culoarul naționalismului ocupat, n-are loc să vină vreun Le Pen autentic
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
își puneau flori la cingătoare și în sân. Nevestele își frecau în palme busuioc, flori de mentă sau frunze de calapăr care aveau un miros plăcut. în ultimul timp fetele poartă brățări, inele de diferite forme și materiale, lănțișoare având cruciuliță la gât, cercei în urechi, mai în toate cazurile din aur și din argint. Se simte tot mai mult influența orașului asupra satului și în privința podoabelor feminine. Proliferarea acestora din diferite materiale, care de care mai strălucitoare și mai sunătoare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
camere În exterior; montarea porților metalice; renovarea gardului din fața casei și acoperirea acestuia cu tablă pentru a fi protejat. Încă de la Începutul misiunii ca preot a inițiat unele activități pentru copiii din parohie, cum ar fi: Îndeletnicirea copiilor În confecționarea cruciulițelor din șnur special, desfășurată În fiecare Sâmbătă de la ora 1500, În medie participând 30-40 de copii (cruciulițele confecționate de copii, În număr de aproximativ 550, au fost oferite enoriașilor din Satul Frenciugi). A continuat formarea unui cor de colindători sub
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fi protejat. Încă de la Începutul misiunii ca preot a inițiat unele activități pentru copiii din parohie, cum ar fi: Îndeletnicirea copiilor În confecționarea cruciulițelor din șnur special, desfășurată În fiecare Sâmbătă de la ora 1500, În medie participând 30-40 de copii (cruciulițele confecționate de copii, În număr de aproximativ 550, au fost oferite enoriașilor din Satul Frenciugi). A continuat formarea unui cor de colindători sub denumirea de „Sfânta Treime” cu care s-au colindat familiile din Satul Frenciugi, diverse instituții și firme
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În scenă și o piesă de teatru cu ocazia sărbătorii „Nașterii Mântuitorului”, unde au participat 24 de copii, care s-au manifestat la primăria Negrești și biserica Parohială „Sfânta Treime” din Frenciugi. În cursul anului 2011 activitatea la atelierul de cruciulițe și metanii s-a făcut sporadic. Aproape de sfârșitul anului s-au făcut repetiții pentru corul de colindători. S a mers cu colinda În sat, la diferite instituții din Negrești, la diferite persoane și mănăstiri din Iași, precum și la Înaltpreasfințitul Părinte
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În Oltenia (În valoare de 5.000 lei). În acest pelerinaj a luat și copii din Parohiile Cioca Boca și Bâcu, 25 la număr, Însoțiți de părintele lor paroh, preotul Marius Nica. În anul 2013 la atelierul de metanii și cruciulițe s-a lucrat intens, astfel că s-au confecționat peste 550 cruciulițe pentru soldații de la unitatea militară de la Brad care urmau să plece În Afganistan. Corul de colindători a mers cu colinda numai În parohie, deoarece vremea nu le-a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
luat și copii din Parohiile Cioca Boca și Bâcu, 25 la număr, Însoțiți de părintele lor paroh, preotul Marius Nica. În anul 2013 la atelierul de metanii și cruciulițe s-a lucrat intens, astfel că s-au confecționat peste 550 cruciulițe pentru soldații de la unitatea militară de la Brad care urmau să plece În Afganistan. Corul de colindători a mers cu colinda numai În parohie, deoarece vremea nu le-a permis deplasarea la Iași. S-a organizat pelerinajul la mănăstirile din zona
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
nimeni. Negustorul povesti În câteva cuvinte felul cum Îl găsise pe Bodo, un prunc abandonat Într-un coșuleț, și scoase din sân o punguță În care se afla crucea cu ametiste pe care o păstrase atâta vreme. — Iată, spuse el, cruciulița asta de preț se găsea În coșulețul copilului. Sunt sigur, părinte, și vă rog să mă credeți că știu ce spun, bijuteria e nespus de prețioasă și numai cineva foarte sus pus putea s-o aibă. Am crezut că e
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]