11,104 matches
-
fundamental" (Gaston Bachelard) în straniul poem Ardea spitalul, început cu versul "Ce vis ciudat mă străbătu azi-noapte". Scris în 1955 și publicat în ,,Gazeta literară" din 21 martie 1957 sub titlul 1907, el rămîne memorabil prin tonul apocaliptic al viziunii crude, de coșmar, al unei lumi atemporale, în totală contradicție cu directivele ,,realismului" socialist. De altfel, în ediția selectivă din opera sa, Ordinea cuvintelor, realizată, cum scria el, "în consonanță cu tînărul meu prieten, criticul Alexandru Condeescu" (Războiul cuvintelor), Nichita Stănescu
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
a vieții există oho întotdeauna există ceasul acela cînd omul stă singur cu mîinile goale față în față cu zeul singur da singur și cere să se sfîrșească da să se sfîrșească odată pentru că nu mai poate să îndure glumele crude pe care nemuritorii le încearcă pe el stă singur și se roagă să-i vină moartea sa oho proprietatea sa personală garantată ca umbra Ea știa totul despre viață și despre lumea asta rea bună în care orice farsă făcută
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
Să se înțeleagă clar: nu-l văd pe V. Voronin aliat împotriva lui Dodon, care se exprimase alegoric: „Sukin syn no nash (pui de cățea dar e de-al nostru)”. Corb la corb nu-și scoate ochii. Este o realitate crudă și nedreaptă, dar care ne-am făcut-o noi, cu mâinile noastre. Ce trebuie să facem ca să nu cădem în hăul din care nu vom mai putea ieși? Să încetăm să tot călcăm pe greblă. Numai proștii insistă să tot
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
eu am rămas aici... Să port povara grea a timpului de atunci. Copilăria, aur îmi curge-n amintiri, Sufletul palan ridică trecute iubiri Când împleteam vorbele scormonind în jar, După un cartof copt uitat pe acolo iar. Mirosea a iarbă crudă răcorită-n seară, Cu ugerul gemând de-a laptelui povară, La porțile închise mugea câte o vacă, Nu-i modru de-a intra povara să-și treacă. Stelele stăteau agățate frunze-n copaci, Întinși în iarbă, căutam în ochi licurici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
acolo, eu am rămas aici...Să port povara grea a timpului de atunci.Copilăria, aur îmi curge-n amintiri,Sufletul palan ridică trecute iubiriCând împleteam vorbele scormonind în jar,După un cartof copt uitat pe acolo iar.Mirosea a iarbă crudă răcorită-n seară,Cu ugerul gemând de-a laptelui povară, La porțile închise mugea câte o vacă,Nu-i modru de-a intra povara să-și treacă.Stelele stăteau agățate frunze-n copaci,Întinși în iarbă, căutam în ochi licurici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
mea e dusă-n larg / De uraganul vieții” (Nu știu când plec). Toate acestea constituie averea poetului. În poeziile protestatare, poetul vrea să deschidă ochii românilor, să tragă semnalul de alarmă, să ia poziție împotriva minciunii și imposturii. Un adevăr crud, scos la iveală astfel: Dintr-o țară preacreștină am ajuns „țară de plâns” (Citiți „Starea Națiunii!”) Pentru Virgil Ciucă, divinitatea se află în raport de subordonare cu el și de aceea îi cere să-l asculte, în același timp, judecându
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Fiica povestitorului îi prevestea lumina tămâiosului zâmbet din manuscrisul Saragossei, fiece viață prin pierderea nopților arabe. El viața-și dorea, suplimentarele nopți la cele o mie și una nopți, povestea tuturor poveștilor și viața fără de moarte... Vedea derularea unei stranii, crude, inexplicabile iubiri cu unica fată, trăite în acea parte a orașului, dincolo de fumul amestecului de culori, miresme ale unei primăvari și toamne. Uitând de tărâmul de dincolo de voal atinsese Absolutul prin priviri, gânduri, vise, trăiri. Un vis răscolit persista printre
POVESTEA CELOR 1000 DE VIEŢI....ŞI-O NOUĂ VIAŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380721_a_382050]
-
său comportament public, va fi petrecut Crăciunurile, la Palatul Regal și la Sinaia, în tristețe și neîmplinire. Deși avea alături pe fiul său și era înconjurat de o serie remarcabilă de intelectuali interbelici, Regele a domnit într-un deceniu straniu, crud și neiertător. Crăciunul nu putea, așadar, arăta altfel decât restul anului pe care îl „încorona“. Solitar și respins de mulți (chiar de membri ai propriei familii), regele a continuat tradiția Crăciunului cu aceeași pricepere cu a înaintașilor lui. Primul rege
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
Viorica, ce prăjitură de Crăciun a făcut Regina Ana și cum au colindat Dubașii de la Săvârșin, purtând costumele populare ale străbunilor lor. Petrecerea Crăciunului în Familia Regală a depins de epoca românească în care el a avut loc. Realitățile, uneori crude, alteori binecuvântate, ale fiecărei zile din an și-au pus amprenta pe sărbătoarea Ajunului și a celor trei zile de Crăciun, de fiecare dată. Familia Regală, atât de fundamental legată de națiune și de mersul ei zilnic (în țară și
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
prompt în a da sfaturi, pentru ca fiecare generație să-și aibe modelele ei... Gândiți cumva că Nero a fost ultimul tiran? Așa credeau cei care le-au supraviețuit lui Tiberius și Caligula, când a apărut unul mai detestabil și mai crud. Nu ne temem de Vespasian, vârsta și moderația sa ne sunt garanție; dar exemplele au un caracter mai durabil decât caracterul principelui. Lâncezim senatori și nu mai suntem acel senat care după moartea lui Nero cerea cu tărie pedepsirea delatorilor
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
desuete precum grohăia o jurnalistă; carabina... nu-i ierta poete! TUZLA DIN DORURI - poetului Nicolae Labiș - pe trupul meu n-a mai plouat de-o vară satul miza pe niște paparude ce dănțuiau flămânde prin țărână strâmbându-se la vrejurile crude Vaca păștea prin lujerii de gripă și Își lingea pe frunte fătul blând iar Iapa sub o umbră lângă mama a mai fătat icnind un mânz plăpând doream Înfometat un boț de pâine dar scocul era sec - murise moara și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cine n-a iubit salcâmii primăvara - mai ales când o bate bruma-n toamnă n-o să aibă de cules fetele ce-au dat În pârguri vin de printre vii - mirese cine a iubit salcâmii le culege pe alese fetișcanele mai crude fac descântece-n fântână primăvara să le-aducă În ursite - zână bună adu Doamne pâine caldă și-i dă gust de dor fărâmii să Învețe ce e dragul cine n-a iubit salcâmii... Pentru a se Împlini, ființa umană are
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
tânără de azi, pe cele mai întinse porțiuni ale ei, zgârie urechea și irită sensibilitățile. Nu altfel decât promotorii "nouăzecismului", dar cu o superioară conștiință teoretică și cu o mai elaborată autenticitate, autorii milenariști pendulează între realism și expresionism, notația crudă și implozia, surparea interioară. Eul este fie expansiv, agitat și agitatoric, anarhist (ca la Marius Ianuș) ori utilitarist (Adrian Urmanov), fie repliat în galeriile subterane, de unde se percepe mai bine tensiunea ființei și a lumii (Teodor Dună, Dan Coman). Acestea
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
mine, în urletul mistralului sau în țipetele soarelui, acolo, în La Coste, pe pământurile Laurei, strămoașa mea, la o zi de mers călare de la Avignon... Vă vorbesc de vremuri de mult apuse. Anii s-au adunat în jurul meu, gregari și cruzi ca o turmă de vite care, pentru a se adăpa, seacă o băltoacă și apoi o calcă în picioare. Sunt încătușat și asfixiat, ca și cum căpăstrul timpului ar fi reușit ceea ce nici unul dintre temnicerii mei nu a obținut: să mă distrugă
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
le și izolează și le adapă, abundent, melancolia" (p. 32), "nici un demers critic, oricât de breaz ar fi el..." (p. 90), "fenomenul este unul care corespunde așteptărilor publicului, hrăpăreț de opere nonficționale" (p. 175), "junele student (...) are curiozitatea specifică etății crude" (p. 190), "orizontul de așteptare trăda o sete atât de aridă" (p. 205). Aspectele acestea sunt însă ușor de revizuit, cu condiția ca autorul să le sesizeze marja de eroare stilistică și gramaticală. Bogdan Crețu convinge, încă de la debutul editorial
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
al utopiei a fost alăturat mai curând dramaturgiei moralizatoare și românului de aventură decât filosofiei politice. Multă lume plasează discursul utopic în aria antropologica a riturilor compensatorii, în același orizont cu ideologiile și religiile ce ne îndeamnă să părăsim lumea crudă a prezentului pentru a ne îndulci imaginar dintr-o lume viitoare mai bună. Paginile acestei cărți mi-au sugerat însă o cu totul altă grila de lectură: utopia este un riț integrator, o formă socială de adaptare la șocurile prezentului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Stalin. În această privință secundă aș vrea să prezint cartea lui Johnson, accentuând ideea că, în principal, biografia lui Stalin ilustrează paradoxul tiraniei, printr-un citat-cheie din Seneca (Scrisorile morale): Nefericit e omul care, după ce și-a folosit puterea fiind crud cu alții, e încă și mai nefercit în el însuși. Trăiește permanent cu frica, si de slujitorii lui, si de străini, nesigur de fidelitatea prietenilor și de respectul copiilor, si recurge la violență ca să se apere de violență care-l
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
contraproductiv în complicata rețea de interese și acțiuni politice contemporane, oameni prin sângele cărora curge o cantitate prea mare de tricolor nu reușesc să-și vindece cu nici un chip rănile provocate de o istorie care n-a fost, totuși, întotdeauna crudă cu noi. Ca ardelean, m-aș revolta să se nege acest adevăr. Dacă tot s-a iscat, din motive strict filologice, o incredibilă zarvă, am să-mi permit să continui discuția, dând un contra-exemplu. Nu știu cu ce-ar fi
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
ancorat în Rugăciunea neîncetata, Rugăciunea inimii pe care o practică de mult timp și eficient. Experiențele spirituale i-au dat forță lăuntrica de a lupta cu vitregia celulei și a statutului său de încarcerat. Colegii de celulă, conștienți de soarta crudă a poetului isihast, îi creează protecție suplimentară: un pat unde acesta va putea să se roage nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și în afara zidurilor detenției. Arheologul Vasile Boroneant, tânăr deținut pe-atunci, își amintește despre bunătatea doctorului-poet: „Se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
colț de răi unde n-avem datini, nici străbuni dar avem mari crezuri de români ! OMUL DIN CARPAȚI Prof. dr. Claudiu Mătasa s-a dus prietenul din Sud... venea de prin Carpați din Est. el și-a dorit să fie crud pisc teafăr peste Everest. America l-a înfiat și-a devenit american, dar lezne nu s-a transhumat, puiul de dac și de român. a dat din brațe și idei și-a devenit ambasador printre cei buni printre acei ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la Craiova, și apoi la București, Cum vă place. La prima reprezentație, nu le sosiseră costumele. A contat prea puțin. Formula elisabetană, numai actori-bărbați pe scenă, amesteca aiuritor travestiul, ambiguitățile, fragilitățile, stările. Fără costume, jocul era și mai emoționant, mai crud, mai expus și, nu în ultimul rînd, mai asumat. La București, farmecul unor costume elaborate, vaporoase, pe nuanțe de alb și nisipiuri, a învolburat tensiunea piesei și a jocului pînă la cote ce au atins perfecțiunea. Simplitatea spațiului creat de
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
a acestor memorii de epocă descoperite recent, punând de astă dată un titlu original, subliniat de mine, în cea de a treia frază a textului de excelent romancier al lui Gh. Jurgea, reprodus mai jos: " Ce departe e de la gândul crud, venit nu se știe de unde, până în vârful peniței. E un drum lung, trudit, cu primejdii, cu ispite. E toată aventura faptei scrise! în mintea noastră, evenimentele, amintirile se înghesuie, se îmbrâncesc laolaltă. Hârtia însă ne silește să le așternem decisiv
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
închid și o insuficiență a subiectului, asumată. Criza celui din urmă se armonizează cu criza universală: "Ťîn timpul cît îmi/ fusese spintecat pîntecele, sufletul/ meu se găsea între medici și surori medicale: mă uitam cu/ groază la carnea mea vie,/ crudă, însîngerată și nu înțelegeam de ce sîntem doi?/ De ce eu stau în picioare și, în același timp/ culcat?ť Pînă ce am// ajuns să regret și binele și răul, în aceeași/ măsură" (La sfîrșitul căinței). Notificarea crizei dobîndește un caracter sistematic
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
ancorat în Rugăciunea neîncetata, Rugăciunea inimii pe care o practică de mult timp și eficient. Experiențele spirituale i-au dat forță lăuntrica de a lupta cu vitregia celulei și a statutului său de încarcerat. Colegii de celulă, conștienți de soarta crudă a poetului isihast, îi creează protecție suplimentară: un pat unde acesta va putea să se roage nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și în afara zidurilor detenției. Arheologul Vasile Boroneant, tânăr deținut pe-atunci, își amintește despre bunătatea doctorului-poet: „Se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
colț de răi unde n-avem datini, nici străbuni dar avem mari crezuri de români ! OMUL DIN CARPAȚI Prof. dr. Claudiu Mătasa s-a dus prietenul din Sud... venea de prin Carpați din Est. el și-a dorit să fie crud pisc teafăr peste Everest. America l-a înfiat și-a devenit american, dar lezne nu s-a transhumat, puiul de dac și de român. a dat din brațe și idei și-a devenit ambasador printre cei buni printre acei ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]