297 matches
-
că leșenii încă mai pasc oile pe munte. După ce borșenii sunt puși în fața evidenței, preotul se adresează celui ce l-a lovit: “M-ai lovit pe nedreptul și ai vătămat față bisericească, dar eu nu cu palma ci numai cu cușma te-oi lovi și te-a bate mânia Tatălui”. Borșanul cade lovit de cușma popii, în care acesta pusese o piatră. Preotului Artene îi e atribuit meritul de a fi obținut pentru leșeni muntele Heniu, care aparținuse comunei Ilva-Mică, și
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
preotul se adresează celui ce l-a lovit: “M-ai lovit pe nedreptul și ai vătămat față bisericească, dar eu nu cu palma ci numai cu cușma te-oi lovi și te-a bate mânia Tatălui”. Borșanul cade lovit de cușma popii, în care acesta pusese o piatră. Preotului Artene îi e atribuit meritul de a fi obținut pentru leșeni muntele Heniu, care aparținuse comunei Ilva-Mică, și a Muncelului pentru care leșenii erau în dispută cu cei din Prundu Bârgăului, cei
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
din diferite perioade și zone ale lumii, cu inegalabilul tezaur al țarilor ce dezvăluie comori de vis, ca în basmele orientale, obiecte rafinate din aur, argint, cu email, platină și pietre prețioase, bijuterii, costume de epocă, simbolurile monarhice printre care Cușma lui Monomah (cadou făcut de împăratul bizantin Constantin al XI-lea Monomahul, nepotului său Vladimir, cu o greutate de 700 grame, lucrată în filigran de meșteri tătari, cu fir de aur și pietre scumpe, montată pe o bandă de blană
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
doua zi dimineață, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: un țăran din Corjați, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presă din Romă a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columna: cu plete, cu cămașă și cușma, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.” Badea Cârțan a făcut senzație la Romă, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie. De-a
Badea Cârțan () [Corola-website/Science/304421_a_305750]
-
al II-lea se introduce portul unei uniforme speciale pentru cavalerii ordinului „Mihai Viteazul”, constând dintr-o mantie de culoare albă pe care este aplicată crucea ordinului, confecționată din postav de culoare albastră. Ca acoperământ de cap, decretul prevedea o cușmă din blană de miel de culoare albă. Prin Decretului Regal nr. 328 din 10 februarie 1931, regimentele ale căror drapele fuseseră decorate cu ordinele Mihai Viteazul, Steaua României și Virtutea Aeronautică sau cu medalia Virtutea Militară, precum și personalul militar care
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
care este considerat drept îngerul păzitor al pământenilor și în același timp în cinstea lui se sărbătorește "Hramul satului" pe 7-8 noiembrie. Dintre detaliile semnificative pentru aceste locuri am putea evidenția portul oamenilor. Până în prezent putem întâlni bătrânii care poartă cușme țurcănești, cojoace ceea ce ne demonstrează că mai exista predilecție către portul național, tipic moldovenilor, tineri nu au nici o tendință spre acest fel de vestimentație în prezent. Biserica are rolul unei școli ce ține de educația spirituală a fiecărui om, deci
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
natură arheologică. Ei erau împărțiți în două clase sociale: aristocrația, numită pileați ("pileati") sau tarabostes și agricultorii liberi, comații ("comati"); un număr mic de izvoare istorice menționează și prezența sclavilor. Primii, care aveau dreptul să-și acopere capul purtând o cușmă și formau o clasă privilegiată. Ceilalți, care formau grosul armatei, erau țărani și meșteșugari și purtau părul lung ("capillati"). Una din armele lor era "sica". Ocupațiile principale erau agricultura (în special cereale, pomi fructiferi și viță-de-vie), creșterea vitelor și oilor
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
Bistrița 1862. Localul actual al Primăriei a fost edificat că și hotel între 1854 și 1855. În 1858 telegraful se instala la Bistrița, iar în 1900 era realizată rețeaua de telefonie. Între 1907 - 1910 se realizează aducțiunea de apă de la Cușma, în lungime de 21 km și se amenajează sistemul de canalizare al orașului. În 1913 era edificata uzina electrică și introdus iluminatul electric în oraș. Primele proiecții cinematografice au fost efectuate în anul 1910 la Asociația meșteșugarilor din Bistrița (Gewerbeverein
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
revendică a fi o variantă a iudaismului încă din secolul al XVI-lea. Mai recent, în cadrul unor serbări populare câmpenești sau manifestări etnografice sunt evocate ocazional ritualuri păgâne precreștine de tip șamanic, participanții având vestimentația adecvată, constând în caftane și cușme țuguiate de tip scitic, turcic, asiatic. Zonele locuite preponderent de secui au fost grupate în secolele XIV-XV în entități administrativ-teritoriale numite scaune secuiești. Tot în scaune a fost organizat și Pământul Crăiesc, zona locuită de sași în sudul și nord-estul
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
pulpă, cu opinci, legat pe lângă nojițele ce urcă de pe gleznă, cu panglici tricolore sub genunchi, având cămașa albă purtată peste ițari cu o pelerină uzată peste umeri. Haiducul apare mustăcios cu o figură hotărâtă și cruntă, cu plete mari și cușmă. Postura sa este una teatrală, cu o poziție fandată, având mâna dreaptă întinsă mimând lupta. Sabia este improvizată dintr-o coasă și mâna stângă se sprijină pe coada unei toporiști proptită de pământ. Arsenalul de armament ușor, cum sunt pistoalele
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud Rezervația naturală aflată în partea nord-vestică a Munților Călimani, pe teritoriul administrativ al comunei Livezile, în nord-estul satului Cușma. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone
Piatra Cușmei () [Corola-website/Science/325337_a_326666]
-
Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 3 hectare. Aria naturală este inclusă în situl de importanță comunitară - Cușma și reprezintă un masiv stâncos acoperit parțial cu pădure de molid ("Picea abies"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă; printre care: cupa-vacii ("Linnaea borealis"), un relict
Piatra Cușmei () [Corola-website/Science/325337_a_326666]
-
de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de un hectar. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. reprezintă o zonă naturală (un afloriment aflat pe malul stâng al Văii Budacului) ce adăpostește un depozit cu resturi de plante fosile conservate în straturi de rocă sedimentară, constituite din zăcăminte de marnă tufitică și piroclastite andezitice atribuite Miocenului superior
Râpa Verde () [Corola-website/Science/325354_a_326683]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 25 de hectare. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. Zona Cheile Tătarului (cunoscută și sub denumirea de "Pietrele Tătarcii") reprezintă o arie naturală cu un relief diversificat alcătuit din stâncării, abrupturi și poiene; ce conferă locului un pitoresc aparte. Versanții sunt acoperiți în mare parte cu pădure de foioase
Stâncile Tătarului, Munții Călimani () [Corola-website/Science/325376_a_326705]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 25 de hectare. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. Aria protejată reprezintă o zonă naturală constituită din lacul omonim ("", lac format în urma alunecării unui val de grohotiș din abruptul Vărfului Țiganca) și zona împrejmuitoare a acestuia. Lacul este înconjurat de suprafețe împădurite cu arboret predominant de molid ("Picea abies
Tăul Zânelor () [Corola-website/Science/325374_a_326703]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 22 de hectare. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. reprezintă zona montană dintre "„Vârful Calu”" (1.540 m.) și "„Piatra lui Orban”" (1.435 m.), areal cu un relief (din punct de vedere geomorfologic extrem de variat) alcătuit din văii, doline, abrupturi stâncoase; poiene, păduri, pășuni și pajiști; ce adăpostește
Valea Repedea () [Corola-website/Science/325378_a_326707]
-
nordic al naosului erau, ca și acum elemente de frumusețe. Înainte erau pe peretii exteriori și cenotafe. Azi nu mai există. Pe peretele bisericii stă doar toaca de lemn, cu ciocane de lemn și alături tradiționalul cuier “de cloape și cușme”. Portalul de intrare în biserică este o admirabilă mostră de creație populară, de cioplitură în lemn, în care motivele decorative se înscriu unui câmp ornamental bogat: cu frânghii, cruci, dinți de lup, soarele și luna.
Biserica de lemn din Poiana, Arad () [Corola-website/Science/324291_a_325620]
-
civilizației dacice. Dacii sunt reprezentați în legătură cu mediul de viață natural, muntele și platourile vaste. Diferențele dintre cele două civilizații se exprimă și prin costume. Coifurile cu pene și armurile cu zale zornăitoare purtate de romani simbolizează prestigiul cuceritorilor. Prin contrast, cușma dacică, asemănătoare cu o bonetă frigiană, pare luată de pe Columna originală, părând a fi un simbol mitic. Până și culorile diferă: veșmintele romanilor sunt colorate în galben și albastru, în timp ce dacii poartă pe spate cergi în culori gri prin care
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de un hectar. Aria protejată este inclusă în situl "Natura 2000 - Cușma" și reprezintă un afloriment în partea nord-vestică a Munților Călimani (grupare muntoasă a Carpaților Orientali), pe cursul superior al văii Budacului. Abruptul prezintă straturi de marne, nisipuri, mâluri și pietrișuri și un sector cu depozite sedimentare cu conținut de floră
Locul fosilifer Râpa Mare () [Corola-website/Science/325326_a_326655]
-
Cușma este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
în bioregiunea alpina și continentală a nord-vestului Munților Călimani, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor și include ariile protejate: Cheile Bistriței Ardelene, Rezervatia naturală Comarnic, Stăncile Tătarului, Munții Călimani, Tăul Zânelor, Râpă Verde, Locul fosilifer Râpă Mare, Piatra Corbului, Piatra Cușmei și Valea Repedea. prezintă o arie naturală cu o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Acesta dispune de 8 tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
a unor cantități mari de pești autohtoni prădători, pescuitul sportiv. În România au fost desemnate mai multe situri pentru conservare porcușorului de vad : Apuseni, Călimani-Gurghiu, Cheile Nerei-Beușnița, Crișul Alb între Gurahonț și Ineu, Crișul Negru, Crișul Repede amonte de Oradea, Cușma, Defileul Crișului Negru, Defileul Crișului Repede-Pădurea Craiului, Defileul Jiului, Domogled-Valea Cernei, Lunca Buzăului, Lunca Râului Doamnei, Lunca Timișului, Munții Făgăraș, Munții Maramureșului, Munții Țarcu, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, Oltul Superior, Putna-Vrancea, Râul Moldova între
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]