307 matches
-
a fost și mi-a rămas un frate adevărat! Ce zic eu frate? Că mai sunt și frați care se dușmănesc și nu se ajută la nevoie. Prin fața unui om ca Trestie nici să nu treci până nu-ți scoți cușma. Da, da! Să te pleci în fața lui!... Să știi, Marandă, că dacă nu era el atunci... atunci când m-o pălit glonțul, ajungeam în groapa comună a morților sau și mai rău rămâneam pe linia frontului inamic și mă lăsau să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
a luat fără nici un cuvânt și a pornit spre ieșire cu mers legănat, dondănind: „Ce știu aiștia despre viscol? Să fi umblat ei prin viscolul din Rusia și atunci mai stăteam de vorbă”... Ieșit pe ușa crâșmei, și-a tras cușma mai pe ochi și a pornit spre casă. Viscolul nu lăsa zăpada să se așeze; o târa prin ascunzișuri încât zloata din zilele trecute se prefăcuse într-un strat de gheață lustruită ca sticla. Pentru Toaibă fiecare pas însemna o
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
călca pe ulițele satului ca doctor al comunei... Era prima lui zi de muncă în calitate de doctor... Când au ajuns la dispensarul satului, s-au oprit... Câțiva săteni care așteptau sosirea medicului s-au ridicat de pe banca din fața porții scoțându-și cușmele. Moș Carpen a deschis vorba: Să trăiești, Gruia, băiatul moșului, și bine ai venit înapoi în sat! Și nu oricum, ci ca doftor! Bine v-am găsit, oameni buni, și îți mulțumesc pentru urare, moș Carpen. Să vă trăiască feciorul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și care au beneficiat nu numai de o pregătire școlară su peri oară din partea unor cadre didactice - profesori într adevăr, iar pe deasupra și cu acces la diferite biblioteci și spectacole, iată-ne zic, sosiți îmbrăcați în costume naționale și cu cușme ca re m ai de care mai deocheate, în curtea unei clădiri școală care ni se pare deosebit de semeață., așteptând să intrăm - la ce? - la examene, să fim ascultați, notați, selecționați și poate desprinși pentru o vreme de cei de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
trenuri de mare viteză, nu s-ar gîndi În nici un caz la un film intimist, n-ar pricepe de ce intimist și-ar pulveriza În cîteva minute de proiecție zeci de elicoptere, avioane cu pasageri speriați dar curajoși, doi munți cu cușme de zăpadă și-un cartier de zgîrie nori, ar angaja mii de figuranți numai pentru a se ivi cîțiva pentru o fracțiune de secundă Îngroziți În prim-plan, restul fiind Îngroziți În general, i-ar Îmbrăca, i-ar dezbrăca, sfîșiindu-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
din start cu lanțuri printre degetele de la picioare dîrji, cu boneta de oaie așezată pe-un ochi, eram stagiari, era tragic, un pensionar ne-a somat să părăsim cinematograful, și-am rîs cu lacrimi pînă i-a căzut unui sătean cușma-n mocirlă. Încurajat de succesul mondial cu țărani de care-și amintește azi de parc-ar fi fost ieri, senatorul Îi va trimite o scrisoare lui Robert De Niro, În care-l invită să joace-ntr-un alt film regizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu se mai aud chemările năvalnice în zeci de „limbi” ale păsăretului... Iată-mă-s în vremurile când pe la poarta hanului treceau legănându-se harabalele dinspre sau spre Pietrărie ori Păun... În ușa hanului se ivesc doi cotiugaragii. Își scot cușmele cu bună cuviință, caută din ochi un loc potrivit și se așează la o masă cioplită cu meșteșug din lemn de paltin. Din obișnuință, fiecare își pipăie chimirul, pentru a se încredința că crăițarii sunt la locul lor. Hangița știe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
las-o pe diseară, Pâcule. Poate până atunci chiticii mai cresc olecuță și ne prindem și noi pofta - l-a sfătuit moș Dumitru.. Printre nămeții cu spinările cocoșate, Crâșma din drum apărea ca o arătare care și-a tras o cușmă albă mare cât o lume și aceea cam prea pe-o ureche...Când au ajuns mai aproape, au băgat de seamă că fuiorul de fum scos de hornoaică părea ca un stâlp pe care se sprijină un colț de cer
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu te spălai cu toată apa Dragulei. In cele din urmă, au ieșit în șleau. Unduind în lungul drumului, carele păreau că poartă soarele în cârcă...De după dâmb, s-a ivit acoperișul Crâșmei din drum, așezat la fel de șui ca și cușma unui zănatic pornit hai-hui... Lui Pâcu i-a apărut o nouă lumină în ochi. Si-a mângâiat gâtlejul lung ca al unui curcan și a ținut să comenteze motivul noii lui stări: Dumitre, simt o furnicătură aici în gât... Eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să vedem de ce o murit. Așa-i în spital, bădie.” „Si de ce o murit, mă rog matale?” „Pentru că n-o mai avut zile.” „Da’ când să trec s-o iau acasă?” „Cam peste vreo câteva zile.” Omul și-o îndesat cușma pe cap și o plecat acasă, nedumerit încă ce înseamnă „otopsia”. Tot drumul până acasă numai cuvântul aista i-o umblat prin cap și se întreba mereu: „Măi, ce înseamnă asta? Te pomenești că o spală, o îmbracă frumos, o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
urmează pas cu pas, ca un câine credincios”... ― Sărut mâna, Lia! Încotro la ora asta, pe așa o ninsoare? A tresărit. În față avea un bărbat cu o mustață cât doi hulubi, care purta omătul căzut cu dărnicie... De sub marginea cușmei mițoase Îi zâmbeau doi ochi cunoscuți. ― Ce faci, Petrică? Eu mă zbăteam În vârtejul gândurilor și de aceea nu te-am observat. Merg la Nicu, la spital. ― De ce mergi tu și nu vine el acasă? ― A fost operat azi dimineață
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
crivăț, moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe Apis. Zeul Min în egipteană era numit Minu, și se spune că locuitorii din țara Punt dansau în cinstea lui, amintind de zeul Min al tracilor din regatul Pont de la Marea Neagră iar boneta lui seamănă cu cele frigiene sau cușma noastră, divinitatea fiind sărbătorită ca un zeu al fecundității și al vegetației. La o altă sărbătoare a lui Min, pe un stîlp înalt se urcau oamenii pentru a cinsti în felul acesta pe zeu, el fiind în-truchipat și de un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
adoptînd religia geților drept religia oficială a lui, artătînd și latura de judecător al faptelor fiecărui muritor și călăuzitor în lumea de dincolo a sufletelor celor răposați și merituoși în fata lui Sîntu. În latină cuvîntul mitra, înseamnă bonetă sau cușma specifică geților cum a fost ea prezentată pe columna lui Traian, dovedind originea acestei religii. Înrăzarea au făcut-o împărații romani care au considerat că nu se cade ca ei, stăpî- nii lumii să fie prezentați iconografic cu cușma getică
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sau cușma specifică geților cum a fost ea prezentată pe columna lui Traian, dovedind originea acestei religii. Înrăzarea au făcut-o împărații romani care au considerat că nu se cade ca ei, stăpî- nii lumii să fie prezentați iconografic cu cușma getică pe cap, ci musai cu cununa de raze pe care o primise Mitra de la prietenul său, Sfîntul Soare. Dar Mitra în religia geților era în fapt Sarmis sau Sarmise ca ziditor al Neamului Scoborîtor din Cer, cum bine zis
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
un copil mic ridică mîinile în sus, ca semn al bucuriei și nașterii sau renaștere. Mama lui, prezentată lîngă taurină, primește de la Moș Arimin un miel și toiagul cu care să păstorească toate neamurile arimine. Strămoșul nostru are pe cap cușma specifi- ajunsă mitră la romani, poartă un cojoc lung iar pe piept are atîrnat un cap de taur și crucea. Deasupra peșterii este chipul lui Sîntu cu plete, pe care hagiografia iu-deo-cretină la-a luat cu numele de Iisus. La
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
antagonice ale focului creează un spațiu poetic al complementarităților, sensul originar fiind preluat și îmbogățit, așa cum apare într-un descântec rostit în Ajunul Sfântului Vasile: "Săriți săteni, / Săriți poporeni, / Că arde / Înaltul cerului! / Da nu arde / Înaltul cerului, / Ci arde / Cușma ursitorului meu / Cel ales de Dumnezeu, / Cușma-n capul său / Și cămeșa pe dânsul / Și inima-ntr-însul" / Stea frumoasă / Și luminoasă! M-am uitat la răsărit / Și n-am văzut nimic; / M-am uitat la asfințit / Și-am văzut / Pajură păjurată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al complementarităților, sensul originar fiind preluat și îmbogățit, așa cum apare într-un descântec rostit în Ajunul Sfântului Vasile: "Săriți săteni, / Săriți poporeni, / Că arde / Înaltul cerului! / Da nu arde / Înaltul cerului, / Ci arde / Cușma ursitorului meu / Cel ales de Dumnezeu, / Cușma-n capul său / Și cămeșa pe dânsul / Și inima-ntr-însul" / Stea frumoasă / Și luminoasă! M-am uitat la răsărit / Și n-am văzut nimic; / M-am uitat la asfințit / Și-am văzut / Pajură păjurată / Și cu foc înfocată. / Pajură păjurată, / Un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vigoare fiind veșnic un cui în talpa fudulă a plăsmuitorilor de adevăruri ,,elenistice”. În același Ciclu epic Aristofan(445-386 î.e.n.) spune că Telefos regele misilor purta pe cap căciula numită pilou adică pileus cum îi spune Iordanes în Getica sau cușmă țurcană cum am zice cei de astăzi, și purtată în vechime nu de tot neamul tracilor ci numai de daci și geți cum precizează Dio Chrysostomos care i-a cunoscut personal timp de 10 ani cît a fost mazîlit printre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
București? Din avion se coboară. În grădina lui Pândele Sus pe coama munților E un pom plim cu mărgele, Munților cărunților La culoare-s roșii toate Stă voinicul cel țepos Cu codițe-mperechiate. Veșnic vesel și frumos. Când nu e zăpadă Cușma asta de argint Doarme în ograda Nu mă apară de vânt Dar cand ninge afară Dar pe deget dac-o țin, Cu copiii zboară. Niciodată nu mă-nspin. ¾ FABULE Petrecuse cu chitară, Toată vara, Însă, iată că ntr-o zi, Greierele se
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Mic - cu 1 sat component: Giceu- Poieni 2. Giceu Mihăiești - cu 1 sat component: Giceu Corabia 3. Ghiuza - cu 1 sat component: Mireș 4. Galații Bistriței - cu 2 sate componente: Albești Bistriței și Herina 5. Livezile - cu 3 sate componente: Cușma, Dorolea și Valea Poienii 6. Nimigea - cu 2 sate componente: Mititei și Nimigea de Sus JUDEȚUL BRAȘOV Municipii integral în zona montană - 1 1. Săcele Municipii parțial în zona montană - 1 1. Brașov - cu 1 localitate componentă: Poiana Brașov Orașe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
Mic - cu 1 sat component: Giceu- Poieni 2. Giceu Mihăiești - cu 1 sat component: Giceu Corabia 3. Ghiuza - cu 1 sat component: Mireș 4. Galații Bistriței - cu 2 sate componente: Albești Bistriței și Herina 5. Livezile - cu 3 sate componente: Cușma, Dorolea și Valea Poienii 6. Nimigea - cu 2 sate componente: Mititei și Nimigea de Sus JUDEȚUL BRAȘOV Municipii integral în zona montană - 1 1. Săcele Municipii parțial în zona montană - 1 1. Brașov - cu 1 localitate componentă: Poiana Brașov Orașe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
imagini din trecut ale oștirii noastre e greu să distingem unde se află continuitatea croielii. Mai mult: cînd pică iarna, trupeții (dar și ofițerii) poartă niște căciuli care ne bagă frica-n oase. Sigur, n-o să le pretindem să poarte cușma lui Peneș Curcanul, dar nici hidoasa căciulă cu urechi rusești nu-i soluția care să ne liniștească odată pentru totdeauna. Cînd vezi căciula asta, auzi Katiușa. Există fotografia unei "ședințe" la vechea Academie Română, cu Rebreanu, Brătescu-Voinești, Iorga, Cantacuzino, și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
opinci, cu căciuli, trudeau... cu entuziasm pe tarlalele înfrățite. Imaginile destinate paginii întîi a "organului" nu puteau, evident, apărea așa. Deci: retuș. Îi descălțam pe aliații clasei muncitoare de opinci și-i încălțam cu cizme de cauciuc negru-smoală. Le dădeam cușmele jos și-i făceam fercheși, le ghiceam chelia sau moțul și-i puneam să zîmbească viitorului luminos. Și încă: dacă statuia cuiva din vechime, scăpată demolărilor proletare, părea prea tristă în fotografie, trebuia s-o fac să surîdă, îi netezeam
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]