293 matches
-
cercetător în cadrul Institutului de Geografic, trebuie subliniată participarea activă la ședințele periodice de comunicări ale Institutului, unde avea intervenții de mare utilitate prin precizia și pertinența observațiilor referitoare la temele discutate, contribuind la aprofundarea dezbaterii unor probleme controversate științific (depozitele cuaternare, inclusiv cele purtătoare de culturi materiale, periglaciarul din tara noastră, peneplenizarca unor platforme, etc.). Din acea epocă vor rămâne în memoria mereu vie a membrilor Institutului de Geografie ședințele de comunicări pe care le anima prin expunerea cu pasiune a
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
mereu vie a membrilor Institutului de Geografie ședințele de comunicări pe care le anima prin expunerea cu pasiune a rezultatelor cercetărilor sale de teren, ale analizelor de hartă, intervențiile sale în dezbaterea unor aspecte controversate, ca, de exemplu, stratigrafia depozitelor cuaternare, inclusiv a celor păstrătoare de cultură materială sau a celor periglaciare. Orizontul său de cercetare început cu "Cîmpia Olteniei" se lărgește la întreaga Câmpie Română - căreia îi consacră, în 1976, o sinteză a cercetărilor de teren a unei bogate informații
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
Dealurile Roandolei, Podișul Vânători) se găsesc dealuri asimetrice, care adeseori se termină la partea superioară a interfluviilor cu suprafețe plane, cu înclinare ușoară longitudinală și transversală, spre axa rețelei de drenaj. Aceste particularități sunt rezultatul evoluției în special mio-pliocene și cuaternare, posterior exondării regiunii, precum și a modelării accentuate a reliefului favorizate de rocile sedimentare predominant miocene (gresii, marne, nisipuri, argile -la sud de râul Hârtibaciu) și pannoniene (nisipoase cu intercalații de argile - la nord de axa principală de drenaj, Hartibaciu). Alternanța
Podișul Hârtibaciului () [Corola-website/Science/316904_a_318233]
-
livezi, pășuni împădurite, fânețe, drumuri de exploatare agricole. Structura suprafețelor agricole se prezintă astfel: Sunt înregistrate 1385 de gospodării și 1577 de locuințe. Teritoriul comunei Volovăț face parte din Podișul Sucevei, cu subdiviziunea „Depresiunea Rădăuților”.tetren aproape plan, de varsta cuaternara, cu o ușoară înclinație spre sud-est. Altitudinile care descresc de la vest la est (de la 450 m la 375 m) și de la sud la nord (520 m la 415 m). Prezintă o fragmentare și o energie redusă, formate din lunci, terase
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
la începutul Cuaternarului) ridicați de mișcările valahe. Exondarea zonei subcarpatice va face ca eroziunea puternică să transporte materialele grosiere la baza acesteia în lacul pliocen, materiale din care se vor contura platformele piemontane Cotmeana, Cândești și Gruiurile Argeșului. Deși perioada Cuaternară (1,7Ma) este caracterizată de oscilațiile fazelor glaciare și interglaciare, ghețarii au modelat numai zona montană din nord iar în zona subcarpatică a funcționat un sistem de modelare periglaciar care are ca depozit reprezentativ luturile-argilose (depozitele loessoide) de pe platoul Gruiu
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și Plaiul Strâmbei, Poiana Rotunda și Muchia Pleșilor (1143m). Acestea sunt Plaiurile Plăticăi, paralele între ele și despărțite de văi strâmte și adânci de peste 300m. Nivelul de eroziune corespunde Platformei Gornovița, ridicată treptat spre est și reactivată din cauza mișcărilor orogenetice cuaternare. Toată suprafața înclină spre sud până sub 800m, în Plaiul Slănicului și Plaiul Schitului și apoi coboară în trepte spre vest în Depresiunea Corbi-Brădet iar spre est și sud, înclinarea foarte mare a versanților fiind dată de sculptarea acestora în
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
au la bază marmite. Evoluția văii s-a produs pe traseul complex al unei rețele de falii și diaclaze, ce au deschis condiții pentru apariția unor tuburi de presiune din care se păstreaza marmitele laterale etajate pe versanți, de vârstă cuaternară .
Canionul Șapte Scări () [Corola-website/Science/323245_a_324574]
-
orizontal sau monoclinal, cu caracteristici de platformă. Înclinarea dinspre nord și nord-vest spre sud și sud-vest al formațiunilor sedimentare situate peste fundamentul cristalin, în special cele neozoice, demonstrează faptul că provin din Munții Carpați. Depozitele sedimentare cele mai noi sunt cuaternare și se eșalonează pe fâșii cu direcții vest-nord-vest, est-sud-est, care se succed de la nord la sud, ca și formele de relief. Depozitele nisipoase de dune și nisipuri lutoase de interdune ocupă suprafețe întinse în toată zona. În general, nisipul löessic
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
s-a constatat că grosimea depozitelor de luncă este de: 6 m la Cetate, 12 m la Pisculeț, 15 m la Desa. Din punct de vedere al genezei solurilor, depozitele de suprafață au o mare importanță. Acestea sunt în totalitate cuaternare și constituie roca mamă sau materialul parental. Relieful luncii se caracterizează prin alternarea gridurilor, cu bălți părăsite, precum și cu unele suprafețe plane rar inundate. În Poiana Mare predomină löessul și depozitele löessoide, nisipurile, iar în luncă depozitele fluviale. Zonele cu
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
realizată pe baza unor metode moderne de investigare, metode care abia începeau să pătrundă în epoca respectivă, în cercetarea geografică. Profesorul Obreja a utilizat tehnici noi în studiile de detaliu, și anume, analizele granulometrice folosite pentru determinarea originii anumitor depozite cuaternare și a dat o atenție deosebită fenomenelor provocate de neotectonică. Din păcate, lucrarea nu a fost publicată în volum, ci doar capitole sub forma unor studii în domeniul geomorfologiei și hidrologiei. A desfășurat o activitate de excepție în mediul academic
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
Bisocii (970 m)la nord, Blăjani (483 m), Budei și Căpățânii (592 m) spre sud. Grupa se poate subdivide în două mari subunități: una nordică,formată din sedimente mai vechi(mio-pliocene) și, o altă sud-estică formată din depozite levantine și cuaternare, măi moi, cu suprafețe mari și expuse degradării. Alunecările au o acțiune puternică asupra versanților și furnizează albiilor râurilor cantități mari de materiale erodate. Eroziunea se desfasoara și prin procese intense de ravenare și de spălare, accentuate de despăduririle din
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
numele culmii principale din Sudeții de nord-vest, a fost dat și parcului național de aici, care cuprinde întregul masiv. În esență, aceasta reprezintă un platou granitic cu versanții abrupți, acoperit de păduri masive, deasupra cărora se înalță vârfuri semețe. Ghețarii cuaternari, ocupând locul bazinelor torențiale anterioare, au scobit circuri adânci, pe fundul cărora s-au ascuns lacuri limpezi, în care își răsfrâng conturul cenușiu stâncile din jur. Către marginea masivului, de-a lungul unor vechi rupturi ale scoarței, se insinuează către
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
posibil să se observe radioactivități cluster mai intense decât dezintegrarea alfa. Poenaru și colaboratorii au extins teoria fisiunii binare la fenomene mai complexe, cum ar fi fisiunea ternară (fisiune însoțită de emisii de particule) și au prezis fisiunea multicluster. Fisiunea cuaternară (fisiune însoțită de emiterea a două particule alfa) a fost experimental descoperită de Goennenwein et al. Pyatkov, Kamanin et al. din IUCN Dubna au efectuat experimente de fisiune ternară coliniară. În 2005, când s-au comemorat 50 ani de la moartea
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
fundamentul cristalin intră roci magmatice și metamorfice: granit, gnais, șisturi cristaline, gabronorite de vârstă arhaică și proterozoică. Stratul sedimentar este reprezentate de argile, nisipuri, calcare, marne, care constituie depozite de diferite vârstă. Rocile de suprafață sunt reprezentate preponderent de depozitele cuaternare loessoide. Aceste roci sunt martori ai erelor și proceselor geologice desfășurate pe teritoriul municipiului. În atlase geografice teritoriul orașului este intersectat de falia tectonică Răuțel, care se întindea prin cursul râului omonim și prin cursul Răutului până la Florești. Determinarea faliei
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
1 la 15 ani. În municipiul Bălți predomină cernoziomurile tipice moderat humifere, formate pe argile și luturi argiloase. Vegetația ierboasă foarte bogată și variabilă a contribuit la formarea unui strat profund de sol bine structurat și humificat. Pe luturile loessoide cuaternare s-au format cernoziomuri tipice slab humifere. Prezența aproape de suprafață a apelor freatice a condiționat formarea clasei de soluri hidromorfe (cernoziomoide), iar prezența în rocile parentale și apele freatice a sărurilor solubile contribuie la formarea solurilor halomorfe. Solonețurile sunt răspândite
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Regional al Olteniei. Expoziții permanente au fost organizate în 1934, 1954 și 1963. Este desființat abuziv în 1974. A fost reorganizat în clădirea fostei tipografii Ramuri. Clădirea este monument de arhitectură datând din 1926 și adăpostește o colecție paleontologică (mamifere cuaternare), colecție malacologică, colecție entomologică, colecție oologică, colecție ornitologică și mamalogică, ierbar, precum și colecții de mineralogie. Închis parțial pentru renovare. Clădirea este monument istoric și de arhitectură (1906), fostă Școală de fete a bisericii Madona Dudu până în 1948. A fost restaurată
Muzeul Olteniei () [Corola-website/Science/331343_a_332672]
-
trecut în industria polimerilor. Are atât o legătură dublă între atomii de carbon, cât și una triplă (poate fi considerată ca fiind și alchenă și alchină). Vinilacetilena a fost obținută pentru prima dată prin eliminarea Hofmann a sării de amoniu cuaternară respectivă: De obicei, se prepară prin dehidrohalogenarea 1,3-dicloro-2-butenei. De asemenea, se poate obține prin dimerizarea acetilenei sau prin dehidrogenarea 1,3-butadienei.
Vinilacetilenă () [Corola-website/Science/332104_a_333433]
-
de arhitectul Rafael Rivera. Casă de Caritate, în prezent Muzeul de Preistorie este format din parter și două etaje, aranjate în cinci curți. La parter se gaseste magazinul , cantină, două expoziții temporare, ateliere educaționale, depozite și laboratoare de restaurare, fauna cuaternara, precum și birouri și , în timp ce Biserică devine Sala de Reprezentări . La primul etaj sunt Bibliotecă, și camerele permanente dedicate paleoliticului, neoliticului și epocii bronzului. La etajul al doilea se găsesc camerele permanente dedicate culturii Iberica și lumea română. al și Muzeul
Muzeul de preistorie din Valencia () [Corola-website/Science/335938_a_337267]