675 matches
-
câștiga de partea unui punct de vedere“ (Robert apud C. Cucoș, 1999, p. 217). Subiectul asupra căruia se exercită acțiunea (elevul, în cazul nostru) nu trebuie să fie conștient de activitatea care-l are drept țintă. O. Reboul (apud C. Cucoș, 1999. p. 214 - 217) evocă cele mai des întâlnite ipostaze ale îndoctrinării în învățământ din care le preluăm pe cele mei semnificative studiului nostru. 1. A preda o doctrină dăunătoare. Se face diferența între a preda o doctrină dăunătoare și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
al societății, al poporului, al culturii, al adevărului și exercită o putere pe care o consideră legitimă. Pentru ca fiecare profesor să se poată testa în ce măsură îndoctrinează sau nu și implicit dacă el contribuie sau nu la construirea autonomiei elevului, C. Cucoș propune un set de întrebări: „Oare îndoctrinez când caut să conving pe cineva de propria mea opinie? Nu, atât timp cât nu mă servesc de autoritatea mea de profesor în încercarea de a-i convinge pe alții de ceea ce gândesc eu. Îndoctrinez
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ar fi intenționată nu ar mai avea nici un efect. Care este cadrul cel mai prielnic pentru îndoctrinare? Învățământul. dacă acesta este însoțit și de puțină religie, predată defectuos, sau de alte tipuri de ideologii, șansa este și mai mare“ (C. Cucoș, 1999, p. 218) În sfera socialului, în general, și în cea a educației, în special, persuasiunea poate fi benefică sau malefică. aspectul benefic se materializează atunci când (emițătorul) profesorul îndeplinește competent rolul de consilier tehnic și afectiv, de persoană cu experiență
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
craft of reading, wrtiting and mathematics, Center for the Study of Reading, Cambridge, MA, 1987; 6. Cosmovici,A., Probleme moderne ale motivației , (înă Revista de psihologie nr.1, 1984; 7. Cristea, S., Dicționar de termeni pedagogici, EDP, București, 1998; 8. Cucoș,C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002; 9. Gagne, R., Condițiile învățării, EDP, București, 1975; 10. Golu,P., Intelect și motivație,(înă Revista de psihologie. nr.1,1964; 11. Golu,P., Psihologia învățării și dezvoltării, Editura Fundației Humanitas, București, 2001; 12
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
viziuni mai pragmatice și pro-active în abordarea problematicii mondiale, cel de-al doilea referindu-se la mijloacele informatizate folosite în educație. Corelând termenul de educație globală cu cel de educație interculturală, sau cu conceptul mai vechi de educație multietnică, Constantin Cucoș (2000168) asociază educației globale accepțiunea de educație pentru înțelegerea interdependențelor între națiuni care are ca scop clarificarea atitudinilor față de alte națiuni și restructurarea percepțiilor comune față de aceste probleme. Astăzi, imperativele revizuite privind educația îmbrățișează ideea unor cetățeni ai noii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Development Journal 35 (4), Oxford University Press, p.323-336 85. Crețu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Polirom, Iași 86. Crețu, C., 1998, Politici educaționale conflictuale. Conflicte egalitate-excelență. Centralizare-descentralizare, în Stoica-Constantin, A., Neculau (coord.), Psihologia rezolvării conflictului, Polirom, Iași, pp. 258-271 87. Cucoș, C., 2000a, Educația. Dimensiuni culturale și interculturale, Polirom, Iași 88. Cucoș, C., 2000b, Reforma învățământului. Posibilități, dileme, probleme, în "Vremea școlii" nr./, p. 12-18 89. Daniels, H., 1989, Visual Displays as tacit relays of the structure of pedagogic practice, în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
C., 1997, Psihopedagogia succesului, Polirom, Iași 86. Crețu, C., 1998, Politici educaționale conflictuale. Conflicte egalitate-excelență. Centralizare-descentralizare, în Stoica-Constantin, A., Neculau (coord.), Psihologia rezolvării conflictului, Polirom, Iași, pp. 258-271 87. Cucoș, C., 2000a, Educația. Dimensiuni culturale și interculturale, Polirom, Iași 88. Cucoș, C., 2000b, Reforma învățământului. Posibilități, dileme, probleme, în "Vremea școlii" nr./, p. 12-18 89. Daniels, H., 1989, Visual Displays as tacit relays of the structure of pedagogic practice, în "British Journal of Sociology of Education", 10 (2) 90. Dasen, P.
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
însă o transfocare inedită a structuranților conținuturilor educaționale de pe materiile de învățat pe nevoile și interesele cognitive ale elevilor. Disciplinele nu mai sunt valorificate ca scop în sine, ci ca furnizoare de situații și de experiențe de învățare/formare” ( C. Cucoș ,2005, p. 120). Transdisciplinaritatea fundamentează învățarea pe realitate, favorizează viziunea globală, transferul cunoștințelor în contexte diverse, dar, introdusă excesiv, prezintă pericolul acumulării de lacune, al lipsei de rigoare și de profunzime în cunoaștere. Abordarea transdisciplinară plasează procesele individuale de învățare
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
mâna pe bâta care o aveam pregătită. -Nu plecăm, nu plecăm-chițcăiau arătările, căutând să-mi facă în ciudă. Începui să lovesc cu bâta în stânga și dreapta în arătările scârboase și hidoase, care zburau pe sus schelălăind de durere. La cântarea cucoșilor strigoii rebeli au dispărut ca înghițiți de pământ. Adoua zi am găsit butoanele de la aragaz deschise și în pod un început de incendiu, din cauza unui scurt circuit inexplicabil la instalația electrică. Situație bizară și fără cauze justificative. Am aeresit imediat
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pe care o lasă un astfel de eveniment în sufletul unui copil ce nu își explică rânduiala lumii, ci doar o observă și o notează în suflet. În preumblarea noastră prin Sat, naratorul ne face cunoștință cu un preot: popa Cucoș. Cu această ocazie aflăm povestea vieții sale și rolul jucat într-o vară secetoasă. Biserica este stâlpul de bază al oricărei societăți, cu atât mai mult al celei patriarhale. De aceea, oamenii se raportează la ea și la puterea sa
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
o nevestică în lume Cu basma neagră pe cap Singură, fără bărbat. A plecat din al ei sat Cu un prunc de legănat și nimică n’a luat Decât două nume în brață Să se mai aline în viață. Popa Cucoș Căldura se ridica ușor din pământul crăpat. A trecut vreme multă de când praful nu a mai fost liniștit de stropii de ploaie. Cumpăna de la fântână stă nemișcată. Apa s-a retras de mult și cei din mahala merg la fântâna
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mahala merg la fântâna din deal pentru a-și potoli setea. E cald. Soarele nu are milă de nimic. A pârjolit tot ce a găsit sub razele sale. - și-a întors Dumnezeu fața de la păcătoși, maică. Ah, bine spune popa Cucoș. Suntem o mână de oameni și ne mai lăsăm fărădelegilor. Toate porcăriile o ieșit acum, nu-i a bună, ascultați ce vă spun eu... Da’ mai taci, țață Ileană, nu mai vorbi atâta cu păcat, ci ai și matale acum
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
s-o mai duce pe vale să aducă niște căzi de apă. Sî îi dau oare polobocu’ cel mare? țața Ileana rămăsese pe gânduri cu găleata în mână, vorbind doar cu ea și făcând socoteli doar de ea știute. Popa Cucoș stătea în dreptul porții la biserică, în cealaltă parte a satului, pe pământul ungurenilor. Ieșise din casa pariohială cu gândul de a da mâncare la porci. Scroafa i-a fătat șase purcei și mai are o animală mare de porc într-
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
din casa pariohială cu gândul de a da mâncare la porci. Scroafa i-a fătat șase purcei și mai are o animală mare de porc într-un coteț, lângă biserică, la câțiva pași. Asta e de fapt toată averea popii Cucoș. Asta și credința. Va vinde porcii și își va permite să meargă în stațiune la băi. Dacă va avea timp. E cald, iar popa Cucoș și-ar lepăda veșmintele negre și s-ar răcori la pârău, departe de ochii curioși
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
într-un coteț, lângă biserică, la câțiva pași. Asta e de fapt toată averea popii Cucoș. Asta și credința. Va vinde porcii și își va permite să meargă în stațiune la băi. Dacă va avea timp. E cald, iar popa Cucoș și-ar lepăda veșmintele negre și s-ar răcori la pârău, departe de ochii curioși ai lumii. Are treabă, iar gândul i se oprește. Nu e nici apă. Stă în poarta bisericii și așteaptă ploaia. Așa a stat și-a
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Se prelinge și îi ajunge la bărbie. În alte zile ar șterge-o repede, acum o lasă așa. Poate adie vântul și-l răcorește. Cu grijă, astâmpără porcii. Flămânde și înfierbântate, animalele se supun și tac. E cald, iar popa Cucoș nu are curajul să cheme icoana. “Să se mai învețe oamenii minte, să fie mai buni. Să se întoarcă singuri la Cel de Sus Sfântul. De ce să le aduc icoana? Să îi ajut și apoi să se întoarcă în păcat
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
la slujbă. Îl durea. Ar fi vrut să-i încurajeze pe oameni, dar nu a avut tăria. Simțea că trebuie să îi mustre. Abia acum au deschis ochii să vină cu mic cu mare în Casa Domnului. În sufletul popii Cucoș se ducea o luptă crâncenă între a-i ajuta sau a-i pedepsi. Oare nu era Dumnezeul lui, al lor, cel bun și milostiv, cât să-i mai țină așa, când va chema icoana? - S-a umplut Biserica? De ce? V-
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
câteva secunde, gândul negru îi încețoșă mintea și se mustră pentru scăparea sa. Porni o rugăciune în timp ce lepăda veșmintele. În al treizeci și treilea an al preoției sale în sat, în ziua întăi a lunii lui cuptor, popa Cucoș, fiu de preot din tată-n fiu, s-a lungit pe patul moale cu rugăciunea în gând. Mirosea frumos, a mentă și a tămâie. Candela ardea liniștită, fără flacără și împrăștia parfumul de smirnă, împletind aromele. Rugăciunea părintelui Cucoș zbura
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
popa Cucoș, fiu de preot din tată-n fiu, s-a lungit pe patul moale cu rugăciunea în gând. Mirosea frumos, a mentă și a tămâie. Candela ardea liniștită, fără flacără și împrăștia parfumul de smirnă, împletind aromele. Rugăciunea părintelui Cucoș zbura spre Cer, purtată de pala de vânt a credinței, a dragostei sale pentru sat. Erau oițele lui. Decizia o luase, dragostea pentru ei e prea mare. S-a întins cu rugăciunea în gând, căutând în ea salvarea fiecărui suflet
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
S-au primenit și au început a striga către Domnul. La strigătul lor a ieșit din pârăul mic un râu mare, o revărsare de ape care nu înghițea nimic. A strălucit lumina și soarele s-a înălțat semeț. Fața popei Cucoș era apă. A păstrat visul în inima sa. știa ce avea să facă Dumnezeu, cunoștea hotărârea Sa și era gata pentru ea. Cuvântul lui, mereu la inima norodului, a rămas încrustat în sufletele lor. Toate predicile sale erau de acolo
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
era gata pentru ea. Cuvântul lui, mereu la inima norodului, a rămas încrustat în sufletele lor. Toate predicile sale erau de acolo, dintre ei, și date înapoi spre a le folosi, iar ei au priceput. Căzuse întunericul peste pleoapele popei Cucoș, iar cuvântul fusese plăcut satului. Ploua. Fața popei Cucoș era apă. - Cer întodeauna în rugăciunile mele ca să am, prin bunăvoința Lui, cale până la voi. Să fiu printre fiecare și prin sufletul celor ce vor urma. Să să mă pot mângâia
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
norodului, a rămas încrustat în sufletele lor. Toate predicile sale erau de acolo, dintre ei, și date înapoi spre a le folosi, iar ei au priceput. Căzuse întunericul peste pleoapele popei Cucoș, iar cuvântul fusese plăcut satului. Ploua. Fața popei Cucoș era apă. - Cer întodeauna în rugăciunile mele ca să am, prin bunăvoința Lui, cale până la voi. Să fiu printre fiecare și prin sufletul celor ce vor urma. Să să mă pot mângâia cu dragostea voastră, împreună cu voi, prin credință să ne
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
și plăcerile de jos. Ploua, iar el îi învățase ce e răbdare, mângâierea și dragostea. Luase toate relele lor asupra lui oferindu-le roadele pământului. Dar când vor învăța ei că sunt datori cu o viață? Ploua. Pe fața popei Cucoș curgea apa. Pe fața sătenilor, câștigători, curgeau lacrimile. Singuri pe lume - Andrei, Andrei mamă, spune, tu ai luat proteza lu’ bunică’tu? Zii, măi, Andreiuț mamă... țața Tinca avea dreapta la inimă, iar stânga și-o sprijinea de stâlpul frumos
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Aici aproape.” “O să stea la tine, că doar de...” “Da, da, nu mă lasă ea singură” “Te tot foiești ca o babă, mai bine te-ai da jos din pat și ai da drumul la găini, că pârdalnicul cel de cucoș iar a cânta. Hai, hai Rariță, fă ochișori.” Femeia s-a urnit din pat, a întins așternuturile, apoi a dat cu o cană de apă pe ochi și s-a închinat. A avut pentru un moment pornirea să treacă în
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
a decăderii, într-atăt Încât să se desprețuiască ei pe sine, Asta s-a împlinit...Romanii vechi și mândri Învingătorii lumii, au devenit Romunculi... Dar cu ce s-ocupă ei? Or fi crescând căței, or fi-nvățînd {EminescuOpIV 106} Să strige ca cucoșii... un popor Ce se desprețuește pe el însuși trebui S-ajungă la d-acestea. - "Nu, vorbesc franțuzește și fac politică" - "E tot atîta". "De unde vii? " - întreabă Odin blând. - "Am răsărit din fundul Mărei-negre, Ca un luceafăr am trecut prin lume
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]