317 matches
-
de profesia noastră, de pregătirea sau de vârsta la care am ajuns. Mama e veșnică. Că așa este, martor al discursului meu îl iau pe nimeni altul decât pe prea devreme plecatul, marele și apreciatul de sufletul meu, poetul și cugetătorul de largă adâncime în sondarea gândurilor ‐ IOAN ALEXANDRU. Să‐l urmărim împreună și să‐i judecăm spusele. Să ne străduim să i le descifrăm iar concluziile pot fi păstrate și ca intimități. Câte intimități n‐au păstrat mamele noastre, protejându
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
al țării, întruparea cea mai minunată și mai caracteristică a munții românești, cristalizată în geniala lui natură” Nicoale Iorga îl înfățișează ca „cea mai mare minte și cel mai mare om de cultură, cel mai mare orator, cel mai mare cugetător politic”. Alexandru Zub arată că între „Mihail al luminii” și „Mihail al sabiei”, posteritatea l a preferat pe cel din urmă iar această predilecție își află justificarea în însăși persistența unora dintre problemele social-politice cu care a fost confruntat. „Mihail
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și rostul de a crea o nouă armătură, vie și, în cel mai bun înțeles, modernă Bisericii noastre ceva mai suferinde: armătura filosofică. Nu este oare o ironie că Biserica Răsăriteană, care a dat cel mai mare și mai strălucit cugetător de esență și origine religioasă, pe Origen, stă astăzi văduvită de gânditori și oarecum în marginile filosofiei? Și este asta din vina doctrinei ei, care nu ar fi propice unei speculații în ordinea rațională, sau numai datorită sălbăticirii noastre și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
limbii moldovenești atunci când vorbește de pângărirea valorilor naționale moldovenești, a limbii, a credinței ortodoxe strămoșești, de către „latinime”. Și, evident, trebuie să înfăptuiască un fals grav, și o profanare a memoriei lui Alexei Mateevici, cânt afirmă: „Alipirea Basarabiei la Rusia, menționa cugetătorul moldovan de la începutul secolului XX, Alexei Mateevici, s-a dovedit a fi un act salvator atât pentru limba moldovenească, cât și pentru slujba religioasă moldovenească”. Care era părerea poetului citat despre rolul civilizator al Rusiei în Basarabia și despre însăși
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
franțuzitul M. Korné, închisul estetic Burghele cu vârtosul glumeț Creangă, juristul Mandrea cu hazliul Paicu, agerul și recele Buicliu cu sentimentalul Gane, spaniolul Vârgolici cu obscurul german Bodnărescu, horațianul OllănescuAscanio cu liricul ofițer Șerbănescu, tăcutul Tasu cu vorbărețul Ianov, viul cugetător Conta cu poligraful Xenopol, exactul Melic cu „volintirul“ Chibici, amarul critic Panu cu blândul Lambrior, anecdotistul Caraiani cu teoreticianul Missir“, bunul „papa“ Culianu cu epi gramaticul Cuza, izbucnitorul Phillippide „Hurul“ cu blajinul Miron Pompiliu, super gingașul Volenti cu filologul Burla
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
285. Scipione Bădescu considera aceasta "o regretabilă nebăgare de seamă. Ar fi și dureros și rușinos, ca istoria contimporană să fie silită a transmite viitorului trista pomenire, că țara românească a fost osîndită să străbată o epocă de-atîta cruzime, încît cugetători iluștri, ca Eminescu, cărora generațiunile viitoare le vor ridica desigur monu mente să fie lăsați a pieri de... foame!"286. În ultimele cuvinte, trebuie să recunoaștem o exagerare intenționată. Din banii care mai rămăseseră necheltuiți, la băi, Gr. Focșa îi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ale „școlilor literare“ și de alegerile fiecărui scriitor. Personajul tipologic este eroul reprezentativ pentru o largă categorie umană sau estetică: - Tipologiile generalumane sunt configurate încă din literatura Antichității și perfecționate de clasici (eroul, avarul, ipocritul, lăudărosul, soțul încornorat, naivul, visătorul, cugetătorul, fata ingenuă ori fata bătrână, cocheta etc.). - Tipologiile sociale (țăranul, soldatul, aristocratul, burghezul parvenit, intelectualul, artistul etc.) sunt „obiectul de observație“ al realiștilor, iar în versiuni parodice, al postmoderniștilor. - Tipologiile estetice vizează canonul impus de o școală literară, de un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acest grafem, ideile abstracte de vin reprezentări poetice semnificative. 3. Nu voia să poarte singur povara unei asemenea responsabilități. 4. teme: cunoașterea/aspirația spre cunoașterea totală; existența ca înlănțuire de ci cluri existențiale/ succesiunea viață- moarte; motive literare: elanul vital, cugetătorul, soa rele, apele primordiale, călătoria, cumpăna. 5. dimensiunea spațială: urcând din soaren soare; prin săli orgolioase; umede caverne; în Pământuri; vaste porți. 6. Multiplele antiteze din textul poetic citat au rolul de a reliefa opoziția viață-moarte, de a accentua diversitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine - amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine cugetătorii și adevărații patrioți" (Albineț, 1845, p. XXXII). Criptic și evaziv, nu putem decât intui că ținta dorințelor adevăraților patrioți este unirea celor două Românii, Moldo-România și Munteno- România, într-o singură entitate politică. Manualul... lui Moldovan, dedicat istoriei Transilvaniei, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a identității etnice românești - cea mai stilată și originală, deși nu scutită de contradicții lăuntrice și ocluziuni intestine (vezi Muscă, 1996, pp. 33-36), doctrină identitară a duhului românesc. Lucian Blaga rămâne vioara întâi într-un concert al românismului în care cugetătorii specificului național se întreceau în acte de virtuozitate intelectuală, unele dintre ele ieșind chiar de pe portativul raționalismului fie acesta chiar și "ecstatic" pentru a interpreta o partitură din care răzbăteau sunetele "apriorismului românesc". Avangarda reflecției istoriografice: naționalism critic. În plină
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lui s-a ameliorat și starea psiho-mentală a poetului. Dar inima poetului, inima aceea în care s-a răsfrânt o viață de zbucium, de chin și de mizerie neagră, se oprise în mișcarea ei tocmai când creirul celui mai mare cugetător poet al țării părea a renaște la o viață nouă. Și astfel a intrat Eminescu în Nirvana pe care o meditase și o dorise atâta. (Adevărul)”. Vedem efectul de presă: bietul doctor Tomescu, pe un diagnostic al căruia, presupus, se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Primul procuror, față cu această invitațiune puțin umanitară a direcțiunii de alienați, a cerut de la o comisiune medicală un raport asupra stării poetului Eminescu. Acest raport fiind depus, dintr-însul se constată că boala crudă care a lovit pe ilustrul cugetător se agravează din zi în zi. În urma acesteia, primul procuror a cerut de la primul președinte al tribunalului Ilfov să instituie o cutratelă asupra averii bolnavului, adică asupra modestei pensii de 250 lei, pe care i-a acordat-o nu de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mormântul poetului. Asistența. Serviciul divin. Cuvântările. Adunat în fața Arenelor române din parcul Carol, publicul pornește în procesie la Bellu, la mormântul poetului. Un grup de scriitori din jurul revistei „Gândirea” au luat inițiativa să ridice celui mai reprezentativ dintre poeții și cugetătorii noștri, lui M. Eminescu, un monument măreț în Capitală, și să-i organizeze în fiecare an un pelerinaj la mormânt, în semn de pioasă comemorare. Duminică dimineață s-a făcut comemorarea a 37 de ani de la moartea poetului. încă de la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că filozofia se realizează printr-o mare varietate de opere, diferite prin obiect, prin opțiunile metodologice, prin principiile pe care se sprijină și, îndeosebi, prin concluziile la care se ajunge. Ingeniozitatea speculativă, spiritul de observație și geniul personal al fiecărui cugetător stau la baza unei diversități aproape nelimitate de concepții care explică, uzînd de diferite limbi, problemele fundamen-tale ale lumii. Din acest motiv, este pe deplin admisibilă constatarea lui Charles M o r r i s, potrivit căreia limbajul filozofic exprimă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ei, determină modul de gîndire și de comportare a oamenilor. În ultimă instanță, se poate constata că filozofarea poate avea două dependențe: una care privește individul cugetător creator de filozofie și alta care pornește din limba în care se exprimă cugetătorul respectiv. S-ar putea deduce de aici mai multe posibilități de creație filozofică în funcție de proporția dintre ceea ce produce filozoful individual și ceea ce vine din limba sa: 1) o situație în care procentul ar fi aproximativ egal, 2) o situație în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
putea concepe și situații în care individualul este complet anulat sau în care, dimpotrivă, filozofia din limbă este complet neutralizată, dar aceste cazuri sînt în general greu de realizat, căci, pe de o parte, este greu de admis că un cugetător se poate identifica întru totul cu limba sau că, pe de altă parte, el s-ar putea sustrage în totalitate matricii limbii sale, spiritualității imanente a limbii sale316. Întrucît situația în care limba ar fi determinantă în raport cu individualitatea copleșită a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
opțiunile metodologice, prin principiile pe care se sprijină etc. și diferite prin maniera în care sînt scrise. Observația și speculația inițiate pe terenul unor domenii cognitive determinate și extinse sau nu asupra altora, interpretările voit nuanțate, precum și forța originalității fiecărui cugetător conduc la o diversificare aproape nelimitată a concepțiilor care explică fundamentele lumii, cu mijloacele limbii naturale. S-ar putea spune, de aceea, că, asemenea artei, filozofia este o construcție individuală care se propune ca ceva universal. Gînditorul filozof este marcat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cazul artistului, de mediu (adică de spațiu, de timp și de formație), dar problematica spre care se orientează filozoful și modul ei de abordare sînt condiționate parțial de acest mediu. Adîncimea acestei abordări ține însă numai de forța spirituală a cugetătorului. În plus, filozofii manifestă tendințe centrifuge și în ceea ce privește maniera de alcătuire a textelor și de utilizare a mijloacelor limbii, în general. Există pentru filozof, spre deosebire de omul de știință, preocuparea de a realiza un text care să reflecte și prin formă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fiecare sistem filozofic atribuie în multe cazuri conținuturi sensibil diferențiate termenilor pe care îi vehiculează. Prin urmare, spre deosebire de conținutul termenilor științifici, care este în general stabil, conținutul termenilor filozofici cunoaște o anumită mobilitate, încît el poate fi diferențiat de la un cugetător la altul, nu numai în epoci diferite −căci aceasta se poate întîmpla și în cazul termenilor științei−, ci și în condiții de contemporaneitate. Cu toate acestea, mulți dintre termenii filozofiei au un conținut relativ stabil în elementele lor de bază
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceleași în mai multe sisteme filozofice. Totuși, și în acest caz, diferă de obicei ierarhia atribuită elementelor de conținut sau nuanțarea dată de relațiile dintre noțiuni. Pe de altă parte, întrucît de obicei obiectul reflecției filozofice este diferit de la un cugetător la altul și tot diferit este unghiul din care este privită realitatea, mulți dintre termenii filozofici nici nu sînt vehiculați în toate sistemele, fiecare dintre ele preferînd pe unii dintre ei și acordîndu-le o importanță mai redusă sau ignorîndu-i pe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
spiritul lui "anticonstructiv" nu poate fi începutul unei noi mișcări filozofice, ci, mai degrabă, un moment final al filozofiei realizate pînă acum. Dar, deși respinge maniera de filozofare favorizată de Martin Heidegger și, în general, nu urmează căile deschise de cugetătorul german, în efortul de a caracteriza spațiul stilistic, de a exemplifica specificitatea diferitelor spații și, mai ales, de a caracteriza spațiul mioritic românesc, Lucian Blaga ia în discuție uneori și fapte de limbă concrete, îndeosebi cuvinte. În această întreprindere, se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lui M. Heidegger, aflate sub dominanța ființării și orientate spre temeiurile limbii. De altfel, Noica se dorește "un filozof al limbajului și al ființei ce locuiește în el", dovedind în mod clar afinitatea cu "sălășluirea în limbă" vizată de acest cugetător german. Pe de altă parte, Noica este în mare măsură tributar ideilor unor înaintași din cultura română, precum Eminescu, în concepția despre arhei, Vulcă-nescu, în efortul de a afla matricea spirituală a poporului român, sau Blaga, în încercarea de a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
omului pe sine, iar această exprimare este o concepție, o gîndire despre realitate. Forma desăvîrșită a gîndirii despre realitate este filozofia și, de aceea, chiar pe această cale intermediară se relevă o legătură între limbă și filozofie. În general însă, cugetătorii din toate timpurile au presupus o relație strînsă, nemijlocită și permanentă între cele două realități spirituale. De aici, la Noica s-a născut ideea că există o necesitate a eludării adevărului (științific) în analizarea limbii în favoarea investigației filozofice (speculative), pentru
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este dedicat poetului Mihai Eminescu: sunt reproduse Doina și poemul Lui Eminescu de D. Anghel și St. O. Iosif. Cezar Petrescu semnează eseul Poetul durerilor noastre, Tiberiu Crudu scrie articolul Înrâurirea literaturii populare asupra lui Eminescu, Mihai Ciutea articolul Eminescu, cugetător politic și gazetar, iar Mihail I. Țupa dă evocarea După 45 de ani. Tiberiu Crudu, prezent fără întrerupere în R., publică în prima serie schițele Ispita, premiată la concursul „Vieții literare” din București, și Dezlegare. Lucia Oprescu îl evocă pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289360_a_290689]
-
pare-se, într-o seară de vară mediteraneană, cînd, la ieșirea din mare, a fost cuprins de un soi de cutremurare ființială și și-a pus întrebările pe care și le pun din zorii omenirii gînditori "de meserie" sau simpli cugetători: ce caut eu aici?, de ce există ceva mai degrabă decît nimic?, există ceva după moarte? și, evident, există Dumnezeu?. Întreaga desfășurare a textului este și o scurtă istorie a credințelor noastre, fără partipriuri, fanatisme, sau încrîncenări de vreun fel, comentariile
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]