1,159 matches
-
de peruzele, ș.a. Rime facile: dor-ușor; trudită-gătită; viață-față; dor-fuior; dar nu mai puține asonanțe poetice: mâna-totdeauna; dată-retrasă; soarelui-cerului; ș.a. O altă secvență lirică se intitulează: “Ce frumos am trăit!” și în ea exultă bucuria maternității împlinite: “Voi fi prin ei culegător și fericită-n viitor / Și fiecare va purta mesajul din sămânța grea. // Și, o nepoată, răsfoind album de poze sau citind, / Va aminti de ziua-n care am semănat spre neuitare: Cuvinte multe din iubire, copii să intru-n nemurire
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
Duplicitare trepte spre lumină. Mamă Prunc Infinit Tată. PUNTEA CERULUI limbi scânteietoare se ridică din frunzele uscate iluziile ard clipe de gânduri risipite violet, miresme suave, din neutroni sălbatici un Big Bang se ivește rătăciți printre formule, așteaptă miliarde un culegător de aștri, bătrânul măslin e doar o umbră călătoare un mugur e salvarea Blue eyes Katharsis scară în infinit. SĂ APRINDEM RUGUL Beau o cană de lapte, muls din aripa unui aisberg aștept răsar sloiuri de gheață imensitate albă credința
ÎNTÂLNIRE CU NEMURIREA (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347871_a_349200]
-
sinea mea, îmi doream ca într-o zi să ajung acolo, sus, să-i fac cu mâna bunicii ( împlinire realizată peste ani, numai că locul acesteia era luat de mama și soția mea) și să mă considere mânuitor de destine, culegător de stele - cum îmi plăcea să mă numesc câteodată ! Doamne, cât îmi doream ! Și cât de intens simțeam această dorință ! Tot la 12 ani am cunoscut un pilot comandant, Anton Slobodnic, într-o misiune de salvare cu un avion sanitar
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348826_a_350155]
-
-se centrul istoriei “, în cazul nostru poetul se crede în mijlocul Timpului, cel care este infinit și nepieritor dar dispărând cu fiecare dintre noi când trecem apa Styx-ului, a cărei nimfă era fiica lui Oceanus și a lui Tethys. Poetul “ culegător al stelelor “ este o continuă preumblare prin concomitența trecutului și a viitorului. El umblă prin orizontul unui viitor deschis și al unui trecut irepetabil - iată esența “spiritului “ pe care îl descoperim în poezia Elisabetei Iosif. Mnemosina, muza memoriei, muza asimilării
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346747_a_348076]
-
apoi cu poeta Elisabeta Iosif, într-un poem care îi dă de gol afinitatea și apropierea de poezia simbolistă bacoviană, o oboseală a firii după o descindere în lumea uitării. Ea nu încetează niciodată să se definească: Eu sunt Poetul, culegător al stelelor, / Când lovește-n Lună, șirul lung al cocorilor ... (Glasul Deltei), cu o simplitate caracteristică eului poetei, și aceasta o spune nu pentru a impresiona, ci pentru a înțelege că trăiește pentru o lume a ideilor, a sporului angelic
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
teme și probleme, cu prefață, tabel cronologic, note și indice tematic realizate de Pr. Al. Stănciulescu-Bârda. Anton Pann este primul cântăreț bisericesc cunoscut, care s-a înscris la loc de cinste în rândul marilor oameni de cultură, plămăditorilor de limbă, culegătorilor de folclor, muzicienilor rafinați, într-un cuvânt, reprezentanților de seamă, cu care veacul al XIX-lea românesc a intrat maiestuos în istorie. • 10. Al. Stănciulescu-Bârda, Nicolae Iorga. Concepția istorică (Prefață de Acad. Ștefan Pascu), ediția a II-a, Bârda, Editura
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
neființă mireasa.// Spre seară, mama se făcu atât de ușoară/ Că n-a mai fost pentru nimeni povară...” (Visul mamei). Căutătorul sensului colindă, așadar, în realitate, ori în gând, ori în vis, spații intens, dar difuz, semnificante, el este un “culegător de flori” (“drumul culegătorilor de flori”), un căutător de semne, un semiotician sui-generis, un smerit hermenut al abisului. În această încordare, în acest elan frânt, în aceste “amintiri uitate”, în această victorie asupra biruinței indiscutabile a asemantismului (“Cuvinte multe-s
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
mama se făcu atât de ușoară/ Că n-a mai fost pentru nimeni povară...” (Visul mamei). Căutătorul sensului colindă, așadar, în realitate, ori în gând, ori în vis, spații intens, dar difuz, semnificante, el este un “culegător de flori” (“drumul culegătorilor de flori”), un căutător de semne, un semiotician sui-generis, un smerit hermenut al abisului. În această încordare, în acest elan frânt, în aceste “amintiri uitate”, în această victorie asupra biruinței indiscutabile a asemantismului (“Cuvinte multe-s fără de cuvânt”) stă puterea
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
Spre deosebire de animale omul duce în timpul vieții sale două tipuri de activități, numite, de la Hercules încoace „munci”. Ele sunt munca brută efectuată pentru agonisirea hranei și respectiv munca spirituală numită și muncă intelectuală. Munca brută a început odată cu facerea lumii. Din culegători de poame, vânători apoi agricultori, activități ale epocilor copilăriei omenirii pe măsură ce omul crea și folosea unelte, astăzi avem mii de îndeletniciri prin care omul își dobândește hrana. Dese ori indirect. Un cizmar de pildă face ciubote pentru terți care-i
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
temporală și profunzimea analizei și sintezei sale, este pașaportul pentru eternitate al marelui critic literar, și, în același timp, pașaportul pentru Europa și pentru patriomniul cultural universal al DacoRomâniei. Profesorul Ion Rotaru a învins! Mulțumesc și pe această cale tuturor culegătorilor, tehnoredactorilor, corectorilor și meșterilor tipografi! Vivat, crescat, floreat! Prețul lucrării este de numai 300 RON, în România și Moldova, iar pentru străinătate, prețul este de 100 euro. Tirajul este limitat în condiții de criză economică. Lucrarea se livrează la sediul
O NOUĂ EDIŢIE A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT de CAROLINA STROE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345448_a_346777]
-
răsturnăm băncile vindem ruginita flotă dar adu-mi-te pe tine!. Sunt nehotărâtul soldat de partea cui să fiu la Troia dimineața la cafea ne-am trezit din cărțile lui Homer! Nisipul nostru adus de valuri neștiute, doi șchiopi nelegimiti culegători de melci unde e pădurea mândră de cedri din care ne făceam corăbii! Citește mai mult Pe lista morțilorpentru că ți-am furat o clipăți-am redat uitarea de minemie nimbul tău!Am răsturnat clepsidrelecând eram lianerăsturnăm băncilevindem ruginita flotădar adu
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
mișună prin organizații, asociații, dicționare, antologii, uniuni...: - orchestra simfonică „Regal d’Art”, sub bagheta dirijorului, compozitorului și orchestratorului Marius Hristescu; - soprana Alexandra Coman și tenorul Sorin Lupu. Până și roadele de aur ale mărului de aur au avut nevoie de culegătorul povestei...! Încât, nici acest concert nu și-ar difuza strălucirea mărgăritarelor lui, dacă n-ar fi bijutierul prezentării, Octavian Ursulescu. De aceea, va fi! Marea etică a unui magnific spectacol începe acolo unde încetează cuvintele nepotrivite. Cu atât mai utile
DIALOGURILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371720_a_373049]
-
gânduri ( a se elibera din îngândurare), în seninătatea absolută a contemplării. Astfel lucrurile trec în binecuvântare, întemeiate în ordinea Frumosului. La această gramatică onomaturgică poeta Luminița Cristina Petcu, mărturisindu-și tăcerea printr-un jertfelnic trandafir, ne îndeamnă la a asculta culegător înspre:"sufletul întors", (ca a treia voce), "albastra spirală" (fibonaccică, firește), "tăcerile tale"(ale alterității din noi), "fără de timp" (în acum și aici!), "absența mea" (ca plin divinal), "tandra arsură" (înțelegem a flăcării incombuste), malul dinspre viață" (înlănțuitul Decindei), "atenți
A TREIA VOCE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369168_a_370497]
-
cântăreț, un mare, uriaș cântăreț de muzică populară românească. Toate cântecele sale sunt ca grânele treierate, fără puzderie, agonisite din holdă, bob cu bob!”, spunea maestrul Benone Sinulescu, întemeind cele reflectate mai sus prin ideea că maestrul basarabean aparține de culegătorii grânelor dintr-o holdă. În anul 2003, Nicolae Sulac, pe când poate că nimeni nu credea și nici nu prea ar fi avut cineva pricini să bănuiască, a fost secerat, fulgerător. De ce, de unde a venit glonț tragicul sfărșit? Din sine, de la
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
ar pierde tot farmecul și mai cu seamă tot hazul lor. După această introducere vom vorbi de unele cărți pe cari le judecăm din acest punct de vedere și între cari cităm întîi: Pilde și ghicitori, adunate de P. Ispirescu, culegător tipograf, București, 1880. O broșură de 48 pagine. D-lui Ispirescu [î]i datorim și alte culegeri prețioase de literatură populară. Între noi vorbind, pildele, scrise în felul fabulelor lui Donici, fiind produse proprii ale autorului, ne convin mai puțin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cursurile Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvite în 1965, precum și cursuri de politologie la Institutul de Perfecționare și Conducere (1972) și de istoria și teoria artei (1974). A fost metodist la Casa de Creație Prahova, culegător de folclor, realizator de spectacole folclorice, prezentate la festivaluri internaționale, curator al unor saloane de artă și programe expoziționale internaționale, editor de cataloage și autorul unor studii de specialitate despre importanți artiști plastici români. Din 1972, lucrează ca ziarist la
ANTIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285383_a_286712]
-
uzual de culegere: cu gura, nu cu mâna, sau prin contactul mediat de un alt corp, nu prin contact direct; c) schimbarea modului de plecare și Întoarcere În sat: mersul este Înlocuit cu dansul, iar indiferența uzuală a grupului de culegători (de zmeură, de afine, de urzici, de usturoi sălbatic etc.) prin gesturi intens erotizate. Scoaterea din contextul uzual este Însoțită de un alt operator simbolic: inversarea. Astfel, făina nu este Împrumutată sau cumpărată, ci furată. În plus, ea nu este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau, În unele comunități, eliminarea celui Învins (sinteză În J. Townsend, 1997, pp. 447-450). Deși șamanismul a fost considerat de unii savanți drept o formă de exprimare a relației dintre om și lumea supranaturală specifică societăților primitive de vânători și culegători, deși adepții teoriilor evoluționiste consideră că șamanul este Înlocuit treptat de vindecător, de magician și, În final, de preot (M. Winkelman, 1990), studiile antropologice au arătat că șamanii și complexul magic al șamanismului conviețuiesc cu și se adaptează la lumea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
inițierile feminine vezi și M. Douglas, 1965; J. La Fontaine, 1985; M. Mead, 1973). Riturile calendaristicetc "Riturile calendaristice" Riturile legate de ciclurile naturii sunt, așa cum este firesc, mai complexe la societățile agrare și pastorale și mai simple la cele de culegători și vânători. Cu toate acestea, societățile, fie ele simple sau stratificate, au nevoie de astfel de Însemne rituale ale trecerii zilelor, anotimpurilor, anilor, Însemne care Înlocuiesc scurgerea egală a timpului cu una ritmată, fluxul impredictibil al evenimentelor cu o succesiune
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
DOBROTĂ, Eugeniu (23.XII.1893, Poiana Sibiului, j. Sibiu - 11.XII.1973, Poiana Sibiului, j. Sibiu), prozator și culegător de folclor. Este fiul Elisabetei și a lui Nicolae Dobrotă, preot. Și-a început studiile în localitatea natală și le-a continuat la gimnaziul românesc din Brașov și la Facultățile de Medicină din Cluj (1912-1913; 1919-1921) și Budapesta (1917-1918). Pentru
DOBROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286806_a_288135]
-
CULEGĂTORUL, publicație apărută la Cluj în 1933, ca buletin al Arhivei Etnografico-Folcloristice a Muzeului Etnografic din Cluj. Editat într-un singur număr, buletinul e îngrijit de Romul Vuia, directorul Muzeului Etnografic. Un istoric al instituției realizează Ion Chelcea; se publică un
CULEGATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286568_a_287897]
-
Bolintineanu la colecția de poezii populare a lui V. Alecsandri, iar lui Iulian Grozescu i se republică articolul apărut în gazeta maghiară „Fövárosi Lapok”, în care recenza critic, restabilind adevărul, culegerea de balade secuiești ale lui Kriza János, în care culegătorul inclusese multe balade populare românești. C. mai adăpostește un studiu al lui I. G. Sbiera despre colindele de Crăciun și un articol al lui Aron Densușianu consacrat poeziei populare. Acesta tipărea și o ambițioasă încercare de definire a operei lui
CONCORDIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
, Barbu (1839, Ploiești - 30.XI.1891, București), culegător de folclor. După studii gimnaziale la Ploiești și la București și studii teologice la București (1852-1858), face studii universitare de filosofie și pedagogie la Leipzig (1860-1866), luându-și aici doctoratul în filosofie (1866). Revenit la București, este profesor de liceu
CONSTANTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286382_a_287711]
-
, Avram (1868-1951), culegător de folclor. Preot ortodox în localitatea Coștei de lângă Vârșeț, C. a cules în anii 1889 și 1890, de la lăutarul Vichentie Micu, mai multe balade, pe care le-a reunit în volumul Balade poporale, apărut la Caransebeș în 1899. Parte dintre
CORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
Parte dintre aceste balade C. le publicase în câteva numere din ziarul „Tribuna” de la Sibiu. Cântecele bătrânești culese sunt transcrise cu deosebită grijă de a respecta întocmai textul obținut de la informator. Însă, din dorința de a le face mai accesibile, culegătorul a preferat să renunțe la particularitățile fonetice ale graiului bănățean. Cântecelor vechi, C. le recunoaște nu numai o valoare poetică, ci și una lingvistică. Din prefață se rețin câteva detalii asupra împrejurărilor în care s-au cules baladele, a ocaziilor
CORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]