10,969 matches
-
Dél-Alföld, depășind 34 astfel media națională. Cele trei județe din Ungaria prezintă diferențe semnificative în privința caracteristicilor. În timp ce în județul Békés sunt utilizate terenurile arabile de cea mai bună calitate, zonele nisipoase din Kunság sunt mai puțin adecvate pentru cultivarea plantelor. Astfel cea mai mare pondere a terenurilor arabile în total terenuri la nivel național o are județul Békés (92%). În Regiunea Vest un procent de 58% din suprafața agricolă este utilizată ca teren arabil, cu o pondere sub media
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
care județul Bács-Kiskun deținea 90%. Producția viticolă era asigurată în procent de 27% de către această regiune. Asemănător situației naționale, procentul majoritar al bazei de producție îl reprezentau strugurii de vin, strugurii de masă având o importanță nesemnificativă. În regiunea Vest cultivarea viței de vie reprezenta o ocupație în județele Arad, Caraș-Severin și Timiș. Peste jumătate din producția de struguri era asigurată de județul Timiș, unde s-a obținut o producție medie cu 10% peste media pe țară. Viticultura și vinificarea au
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
cultivau cereale pe o suprafață de 634 de mii de hectare, cu 9,5% mai mare decât în 2008; s-a obținut o recoltă de cereale mai mare cu 34%. În regiunea Vest cu puțin peste jumătate din suprafața destinată cultivării de cereale se găsea în județul Timiș, un procent de 36% era în județul Arad, prin urmare celelalte două județe au o pondere semnificativ mai mică în privința cultivării cerealelor decât primele două. Și în ultimii ani grâul și porumbul au
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
cu 34%. În regiunea Vest cu puțin peste jumătate din suprafața destinată cultivării de cereale se găsea în județul Timiș, un procent de 36% era în județul Arad, prin urmare celelalte două județe au o pondere semnificativ mai mică în privința cultivării cerealelor decât primele două. Și în ultimii ani grâul și porumbul au constituit cele mai importante două tipuri de cereale în ambele regiuni, suprafața totală cultivată cu acestea ajungând la 79% în Dél-Alföld, și la 87% în Regiunea Vest în raport cu
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
22% din recolta de grâu a țării, și 20% din cantitatea de porumb recoltat în țară; Regiunea Vest a asigurat un procent de 12% din recolta de grâu a țării, și 13,4% din cantitatea de porumb recoltată în România. Cultivarea orzului are o pondere mai mare în regiunea din Ungaria, însă producția medie a fost inferioară celei din 2008 în cazul ambelor regiuni. Cultivarea cartofilor s-a făcut pe o suprafață mai mică decât cea din 2008, însă în ambele
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
din recolta de grâu a țării, și 13,4% din cantitatea de porumb recoltată în România. Cultivarea orzului are o pondere mai mare în regiunea din Ungaria, însă producția medie a fost inferioară celei din 2008 în cazul ambelor regiuni. Cultivarea cartofilor s-a făcut pe o suprafață mai mică decât cea din 2008, însă în ambele regiuni producția obținută a fost mai mare decât cea obținută în urmă cu trei ani. Cultivarea cartofilor s-a efectuat pe o suprafață care
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
inferioară celei din 2008 în cazul ambelor regiuni. Cultivarea cartofilor s-a făcut pe o suprafață mai mică decât cea din 2008, însă în ambele regiuni producția obținută a fost mai mare decât cea obținută în urmă cu trei ani. Cultivarea cartofilor s-a efectuat pe o suprafață care a reprezentat 0,8 % din suprafața arabilă din Dél-Alföld și 2,4% în Regiunea Vest; cea mai mare suprafață cultivată cu cartofi a deținut-o județul Timiș, iar cea mai mică, județul
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
județele din Ungaria a depășit-o cu mult pe cea a județelor din România; la nivel de regiune, gospodăriile din Ungaria au obținut o producție aproape dublă față de cea din România pe o suprafață mai mică. În regiunea Dél-Alföld, cultivarea leguminoaselor pe terenurile arabile a pierdut din importanță pe de o parte din cauza creșterii semnificative a costurilor și pe de cealaltă parte datorită importului care asigură prezența mărfurilor proaspete pe parcursul întregului an; în plus tot mai multe persoane renunță la
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
leguminoaselor pe terenurile arabile a pierdut din importanță pe de o parte din cauza creșterii semnificative a costurilor și pe de cealaltă parte datorită importului care asigură prezența mărfurilor proaspete pe parcursul întregului an; în plus tot mai multe persoane renunță la cultivarea legumelor în grădini familiale. În 2011 în ambele regiuni cultivarea legumelor pe terenurile arabile se făcea pe o suprafață aproximativ egală, care reprezenta în jur de 3% din suprafața terenurilor arabile. Cele mai mari suprafețe destinate cultivării legumelor erau deținute
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
o parte din cauza creșterii semnificative a costurilor și pe de cealaltă parte datorită importului care asigură prezența mărfurilor proaspete pe parcursul întregului an; în plus tot mai multe persoane renunță la cultivarea legumelor în grădini familiale. În 2011 în ambele regiuni cultivarea legumelor pe terenurile arabile se făcea pe o suprafață aproximativ egală, care reprezenta în jur de 3% din suprafața terenurilor arabile. Cele mai mari suprafețe destinate cultivării legumelor erau deținute de către județele Csongrád și Arad. Dintre regiunile Ungariei, regiunea Dél-Alföld
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
persoane renunță la cultivarea legumelor în grădini familiale. În 2011 în ambele regiuni cultivarea legumelor pe terenurile arabile se făcea pe o suprafață aproximativ egală, care reprezenta în jur de 3% din suprafața terenurilor arabile. Cele mai mari suprafețe destinate cultivării legumelor erau deținute de către județele Csongrád și Arad. Dintre regiunile Ungariei, regiunea Dél-Alföld deținea cea mai mare suprafață destinată cultivării cepei roșii, a morcovului, pătrunjelului, roșiilor și ardeiului, iar cea mai mare parte a cantităților produse provenea tot din gospodăriile
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
pe o suprafață aproximativ egală, care reprezenta în jur de 3% din suprafața terenurilor arabile. Cele mai mari suprafețe destinate cultivării legumelor erau deținute de către județele Csongrád și Arad. Dintre regiunile Ungariei, regiunea Dél-Alföld deținea cea mai mare suprafață destinată cultivării cepei roșii, a morcovului, pătrunjelului, roșiilor și ardeiului, iar cea mai mare parte a cantităților produse provenea tot din gospodăriile regiunii. În Regiunea Vest, suprafața destinată cultivării cepei roșii și a usturoiului însuma 11%, respectiv 12% din totalul suprafeței semănate
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
și Arad. Dintre regiunile Ungariei, regiunea Dél-Alföld deținea cea mai mare suprafață destinată cultivării cepei roșii, a morcovului, pătrunjelului, roșiilor și ardeiului, iar cea mai mare parte a cantităților produse provenea tot din gospodăriile regiunii. În Regiunea Vest, suprafața destinată cultivării cepei roșii și a usturoiului însuma 11%, respectiv 12% din totalul suprafeței semănate din țară, regiunea contribuind cu o cotă de 11%, respectiv 12% la totalul cantității produse. Un procent de 15% din suprafața destinată cultivării legumelor rădăcinoase din România
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Regiunea Vest, suprafața destinată cultivării cepei roșii și a usturoiului însuma 11%, respectiv 12% din totalul suprafeței semănate din țară, regiunea contribuind cu o cotă de 11%, respectiv 12% la totalul cantității produse. Un procent de 15% din suprafața destinată cultivării legumelor rădăcinoase din România era deținută de Regiunea Vest, 14% din producția pe țară era obținută în această regiune. În regiunea din Ungaria cota stabilită de Uniunea Europeană privind reglementarea producției a afectat în principal cultivarea sfeclei de zahăr, prin
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
15% din suprafața destinată cultivării legumelor rădăcinoase din România era deținută de Regiunea Vest, 14% din producția pe țară era obținută în această regiune. În regiunea din Ungaria cota stabilită de Uniunea Europeană privind reglementarea producției a afectat în principal cultivarea sfeclei de zahăr, prin urmare producția acesteia a înregistrat o ușoară scădere. În 2011 pe terenurile arabile din Dél-Alföld culturile de sfeclă roșie ocupau abia 2 mii de hectare; cantitatea produsă reprezenta 13% din totalul pe țară. În Regiunea Vest
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
este adevărat însă că există diferențe semnificative; ponderea cea mai mare o are în județul Békés (17%), iar cea mai mică în județul Hunedoara, unde în 2011 suprafața cultivată cu floarea soarelui reprezenta doar 0,4% . În ultimii trei ani cultivarea rapiței în cadrul producției vegetale pe teren arabil a cunoscut o creștere dinamică în cazul ambelor regiuni. Suprafața cultivată cu rapiță a crescut cu 16% în Dél-Alföld, iar în Regiunea Vest a crescut de peste două ori și jumătate, cantitatea produsă
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
regiuni. Suprafața cultivată cu rapiță a crescut cu 16% în Dél-Alföld, iar în Regiunea Vest a crescut de peste două ori și jumătate, cantitatea produsă crescând mai dinamic în regiunea din România, fiind de aproape patru ori mai mare. Rentabilitatea cultivării rapiței este indicată de faptul că între anii 2008 și 2011 în Regiunea Vest, cantitatea recoltată a crescut mai semnificativ decât suprafața cultivată. Acest lucru se datorează creșterii randamentului specific, la a cărei bază a stat în principal procesul de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
cantitatea recoltată a crescut mai semnificativ decât suprafața cultivată. Acest lucru se datorează creșterii randamentului specific, la a cărei bază a stat în principal procesul de alegere a solului și îmbunătățirea nivelului său agrotehnic. În regiunea Dél-Alföld creșterea suprafeței destinate cultivării rapiței a depășit ușor creșterea cantității de producție. În regiunea Dél-Alföld cea mai mare parte a producției de rapiță, 41%, a fost recoltată în județul Bács-Kiskun, iar în Regiunea Vest, județul Timiș a asigurat 62% din producția totală a regiunii
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
tehnică poate fi văzută și ca o simplă modalitate de rezolvare a problemei legate de incapacitatea de exploatare pe termen lung a unui teren. Dubletul tehnic al moinei și desțelenirii permanente consta în faptul că alternarea ierbii pentru păscut cu cultivarea cerealelor nu avea un ritm precis, ci se urmărea utilizarea terenului până la momentul în care acesta era complet secătuit. După mai multe utilizări, terenul era părăsit 10-15-20 de ani pentru a se înierba. Între timp, pentru continuarea activităților agricole, se
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de exploatare a terenurilor era stabilită la nivelul alegerii colective și consta în existența Flurzwang-ului. Tehnica bienală a celor două câmpuri: terenurile agricole nu puteau fi cultivate în permanență cu cereale. O tehnică superioară tehnicii rotației cereale-iarbă era cea a cultivării pe două tarlale. În cadrul satului existau mai multe terenuri favorizate care urmau să fie transformate în țarină. Fiecare gospodărie deținea un lot de teren pe fiecare dintre tarlale și se practica o agricultură bienală de primăvară și de toamnă (Stahl
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
aparținând populațiilor alogene (avari târzii, slavi, unguri timpurii ori pecenegi). Concluzii Descoperirile arheologice, observațiile oferite de acestea demonstrează că la nordul Dunării, în perioada secolelor VIII-XI viețuia în cadrul așezărilor rurale o populație sedentară, care avea printre ocupațiile ei de bază: cultivarea plantelor și creșterea animalelor, la care s-au adăugat meșteșugurile, torsul, Țesutul, activitatea de construcție ori cea comercială. Investigațiile întreprinse dovedesc prezența relativ densă a factorului uman, așezările fi ind concentrate pe văile râurilor, în depresiuni ori înșirate alături de cele
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ultimele secole ale mileniului-I-o predominare a râșnițelor de tip romanic. Faptul că locuitorii cultivau cereale demonstrează și descoperirea unor gropi- depozite de cereale. În astfel de gropi au fost găsite și cereale carbonizate. Pe aceeași linie a demonstrării cultivării plantelor cerealiere se înscriu și cuptoarele pentru copt pâine.Au fost descoperite astfel de cuptoare la Gornea( în număr de trei)datate din secolul IX-X.Fusaiolele din lut ars, bitronconomice, indică, în mod indirect, cultivarea plantelor textile[ in , cânepă] și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Pe aceeași linie a demonstrării cultivării plantelor cerealiere se înscriu și cuptoarele pentru copt pâine.Au fost descoperite astfel de cuptoare la Gornea( în număr de trei)datate din secolul IX-X.Fusaiolele din lut ars, bitronconomice, indică, în mod indirect, cultivarea plantelor textile[ in , cânepă] și totodată practicarea unor meșteșuguri casnice: torsul și Țesutul lânei. O altă ocupație legată de agricultură o reprezintă cultivarea grâului și orzului.Orzul îl cultivau ca hrană pentru animale. Au fost descoperite și oseminte de animale
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în număr de trei)datate din secolul IX-X.Fusaiolele din lut ars, bitronconomice, indică, în mod indirect, cultivarea plantelor textile[ in , cânepă] și totodată practicarea unor meșteșuguri casnice: torsul și Țesutul lânei. O altă ocupație legată de agricultură o reprezintă cultivarea grâului și orzului.Orzul îl cultivau ca hrană pentru animale. Au fost descoperite și oseminte de animale ,ceea ce indică ocupația cu creșterea animalelor domestice: bovine, ovine, caprine, porcine:Gorne. Moldova Veche.Dintre animale predominante erau bovinele. Alte ocupații din domeniul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
a bogăției inițiale a înțelesurilor spontane. Grecii, atunci cînd au început să filozofeze, aveau o limbă de o prospețime polivalentă și sălbatică, a cărei luxurianță lexicală avea să fie defrișată treptat pe măsură ce limba își sporea încărcătura abstractă. Cu alte cuvinte, cultivarea unei limbi este însoțită fatalmente de secătuirea fondului ei vital. Mai devreme sau mai tîrziu se ajunge la stadiul unui lexic aspetic și tehnicizat, pe care vorbitorii îl folosesc ca pe oricare alt instrument de lucru. Nu mai vorbim cuvinte
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]