139,341 matches
-
fățiș, din spatele aceleiași baricade, cu dihania pe care comunismul ne-a însămînțat-o în grădini și în suflete, unul prin angajare politică explicită, celălalt prin acțiune civică și prin pildă morală, după cum s-au mai întîlnit acum la Bistrița, în ograda culturală a prietenului meu Gavrilă Țărmure, adică a lui Țî, pe care n-am mai apucat să-l sun eu la telefon din pricina simplă ca m-a sunat el încă o dată, evident pentru a mă întreba ce se mai întîmplă cu
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
ai putea să mai îmblînzești puțin tonul, și cînd e vorba despre mine, și despre Ministerul Culturii? -Nu, îi răspund eu, nu pot nici una, nici alta, pentru că tu și bietul Ștefan Drăghici de la Călărași ați fost cei mai buni consilieri culturali din țară, iar Ministerul Culturii v-a măturat ca pe niște gunoaie. Pe Drăghici împingîndu-l indirect în mormînt, iar pe tine aruncîndu-te cît colo, din plină performanță managerială și administrativă. De-asta te-am lăudat pe tine și am hulit
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
Groza - și chiar până la eseuri despre jazz - Virgil Mihaiu) cât și prin modul armonios în care interacționează, generând totuși tendințe foarte diferite. Dintre acestea, cea pe care Flavia Teoc o urmărește constant e raportarea reverentă a acestor scriitori la viața culturală din anii '70 - '80, viață culturală pe care ea o vede cel mai bine exprimată de către revista Echinox. Desigur, nu e o asociație întâmplătoare, această revistă - ce debutează, simbolic aproape, în 1968 - constituind rampa de lansare pentru mulți din scriitorii
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
jazz - Virgil Mihaiu) cât și prin modul armonios în care interacționează, generând totuși tendințe foarte diferite. Dintre acestea, cea pe care Flavia Teoc o urmărește constant e raportarea reverentă a acestor scriitori la viața culturală din anii '70 - '80, viață culturală pe care ea o vede cel mai bine exprimată de către revista Echinox. Desigur, nu e o asociație întâmplătoare, această revistă - ce debutează, simbolic aproape, în 1968 - constituind rampa de lansare pentru mulți din scriitorii intervievați și având un impact major
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
Popa sau descoperirile lingvistice ale Irinei, Petraș ce țin de domeniul gender studies ("limba română ș...ț este cea mai sexuată dintre limbile europene" - pag. 127), sunt diverse repere incitante pe care autoarea le prezintă cititorului interesat de o radiografie culturală a Clujului. Flavia Teoc, Din Capitala Provinciei. Interviuri cu scriitori clujeni, Editura Limes, Cluj, 2002, 152 p.
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
alții, interesat de cursurile de la Universitate ale Florentinei Vișan (ori de cele ale lui Radu Bercea, de filosofie indiană). Afișul era ținut, desigur, de Confucius și de Lao Zi, dar și de multe alte nume de referință pentru acest spațiu cultural. între timp s-au format câțiva traducători tineri, dintre cei mai perseverenți și mai competenți. Printre foarte puținii încă activi se numără și Șerban Toader, cercetător științific la Institutul de Studii Orientale "Sergiu Al-George" din București, departamentul Extremul Orient, specializarea
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
Cristina Ionica Printre propunerile pe anul acesta ale Editurii Albatros se numără Ipocrizia disperării, reeditare a volumului apărut în 1972 la Cartea Româneasca ce aduna între coperte o largă serie de mici eseuri apărute în presa culturală. Volum care cu siguranță va atrage atenția, pe de o parte, pentru că e vorba de unul dintre cei mai cunoscuți dramaturgi români ai perioadei postbelice, pe de altă parte, pentru că această colecție de reflecții constituie un important "document de epocă
Eseuri de Teodor Mazilu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14817_a_16142]
-
am avut ocazia, între 1952-1956, să fim colegi și prieteni, frecventând aceiași profesori și aceleași cursuri, cu o tânără studentă "cehoslovacă" (illi tempore), care studia româna și franceza cu o caldă pasiune, cu mult entuziasm. Sosea în România, în cadrul schimburilor culturale" (tot illi tempore), după ce urmase, la Olomouc, cursuri de franceză, germană și cehă - dar aducea cu sine învățătura unor valoroși specialiști din țara sa (slavistul B. Hravanék printre alții. Să nu uităm că, în fosta Cehoslovacie, mai ales la Praga
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
org); "Consumismul românesc" - eseu umoristic de H. Gârbea etc. Din exemple se poate deduce existența unui subsens influențat probabil de sinonimia de consum = comercial, legat deci nu atît de mania cumpărării, cît de lipsa de valoare artistică a unor produse culturale: "divertisment și valoare în consumism cultural", "cohortă de pelicule de "consumism comunist"" (Observator cultural). Sînt destule atestări și pentru consumerism: "neîncrederea față de consumerism" (orizontliterar.ro); "manelele trimit automat la consumerism" (Monitorul de Brașov, 26.07.2001); "consumerism și românism" (diaspora
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
H. Gârbea etc. Din exemple se poate deduce existența unui subsens influențat probabil de sinonimia de consum = comercial, legat deci nu atît de mania cumpărării, cît de lipsa de valoare artistică a unor produse culturale: "divertisment și valoare în consumism cultural", "cohortă de pelicule de "consumism comunist"" (Observator cultural). Sînt destule atestări și pentru consumerism: "neîncrederea față de consumerism" (orizontliterar.ro); "manelele trimit automat la consumerism" (Monitorul de Brașov, 26.07.2001); "consumerism și românism" (diaspora coronița.ro) etc. Cred că se
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
existența unui subsens influențat probabil de sinonimia de consum = comercial, legat deci nu atît de mania cumpărării, cît de lipsa de valoare artistică a unor produse culturale: "divertisment și valoare în consumism cultural", "cohortă de pelicule de "consumism comunist"" (Observator cultural). Sînt destule atestări și pentru consumerism: "neîncrederea față de consumerism" (orizontliterar.ro); "manelele trimit automat la consumerism" (Monitorul de Brașov, 26.07.2001); "consumerism și românism" (diaspora coronița.ro) etc. Cred că se înțelege din modul în care am descris situația
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
împărțit la doi, pentru că cei care scriu despre cultură fac ei înșiși o dublă greșeală: scriu despre prieteni pe de-o parte, deci intră în jocul compromisului, iar pe de altă parte par să accepte cu seninătate ideea că domeniul cultural e prin firea lucrurilor unul plicticos și tot ce rămîne de făcut e victimizarea. Nu se luptă, nu sînt bătăioși, par lipsiți de orgoliu, nu-și folosesc atuurile, ci se retrag într-un colț și chicotesc. O strategie cu totul
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
cursurilor de creative writing, în cadrul cărora e ușor de menținut statutul de poet prin cantitatea (și nu calitatea) publicată, precum și prin popularitatea atinsă printre studenți. Ei bine, acesta instituționalizare a discursului poetic american este ea însăși un epifenomen al postmodernismului cultural și masificării de rău augur. în același timp, aceste studii aduc informații și asupra unor aspecte mai puțin cunoscute cititorului român. Știați că William Carlos Williams era obstetrician, de exemplu? Că există din toate timpurile și la un nivel acceptabil
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
fac vinovați. Pentru că după 1989 nu au oferit imaginea reală a lucrurilor. Au irosit șansa libertății de expresie. Și din păcate au afectat astfel și tinerii care deși au apărut în spațiul public în anii liberi, educația lor păstrează reziduuri culturale de dinainte de '89. Eu înțeleg destul de bine cât se putea face în comunism. Sunt însă neîmpăcat că 'după' nu s-a făcut gestul ce mi se pare atât de firesc din partea celor care au această responsabilitate, a celor care se
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
prin rigoarea analitică, pot fi găsite frecvent în revista Arta din ultimele două decenii. Așadar, și aici intervine încă un element foarte important, discuțiile nu sunt purtate nici strict teoretic, din exterior, după cum nu sunt nici lipsite de o perspectivă culturală și istorică mai largă, aceea pe care activitatea gazetărească a lui Mihai Sârbulescu o acoperă și o susține cu multă dezinvoltură. într-un asemenea cadru, al relației colegiale și al parteneriatului profesional, discuțiile se desfășoară egal, fără crispare, dar și
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
da seama, după minute în șir de încordare că porumbeii nu se mișcă pe pervaze, copiii sunt încremeniți și nici femeia melancolică nu pare să schițeze vre-un gest... Un Pompei suigeneris al percepției vizuale, imaginat. În Paris, lângă centrul cultural Georges Pompidou, politicianul atât de legat de artă, ca și Mitterand, mai înspre noi, această clădire înșelătoare a ochiului ascunzând, de fapt, o centrală electrică urâtă a cartierului, simbolizează spiritul francez rafinat evitând contrastele ilogice, precum și tot ce ar afecta
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
confortul ei material este mai importantă? Ori ideea ei despre ea însăși, arta, în fond, proiecția spiritului omenesc în natură? Parisul nu ezită aici nici un moment. El, care, imitat, avea să producă ororile asiatice ale lui Pol Pot și gărzile culturale maoiste. Credeam că murdar este numai Bucureștiul. După aproape treizeci de ani de când nu am mai fost în Montmartre, cartierul artiștilor de pe timpuri arată foarte neîngrijit. Metroul ducând într-acolo e o ciorbă de microbi. Ce mă irită este gândul
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
plecat la Limoges, la invitația lui Silviu Purcărete, proaspăt numit director de Ministerul Culturii din Franța, la Théâtre de l'Union? - O groază de lucruri. N-am știut, decît doar teoretic, că există o asemenea imensă diferență între două psihologii culturale, între două popoare. Deși sîntem francofoni, deși statul modern român îl are ca model pe cel francez. Cu toate astea, deosebirea este mare și altfel sesizabilă cînd începi să intri în sistem, să faci parte din altă societate. Nu e
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
de vorbă despre un capitol aflat încă în centrul atenției și neelucidat, nici măcar dus la un stadiu satisfăcător pînă acum: procesul comunismului în România. Ocazia acestei discuții o constituie conferința pe care ați susținut-o și expoziția organizată la centrul cultural, manifestări care atestă doar cîteva din ororile comunismului. Cît poate contribui un scriitor la conservarea memoriei a ceea ce s-a întîmplat în anii "dictaturii roșii"? H. B.: Poate contribui foarte mult! Dacă el a fost martor al deceniilor comuniste cred
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
distanță și cu un fel de ironie cele ce mi s-au întîmplat. Totuși voi scrie, nu întotdeauna și nici exclusiv, despre acei ani trăiți în comunism. R. B.: În Memorialul de la Sighet și în expoziția organizată aici la centrul cultural "Titu Maiorescu" din Berlin, în legăturile pe care le aveți cu societatea civică din România, cu "Alianța Civică", cu Ana Blandiana, cu Romulus Rusan, cu Doina Cornea, cu toți cei care au inițiat în felul cel mai uman acest proces
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
august, își amintesc de ziua de naștere a maestrului. E drept, anii cifrelor rotunde aduc comemorări spectaculoase; în cazul lui George Enescu cu prilejul festivalurilor intenaționale, a competițiilor ce-i poartă numele, aducerile aminte capata o anume strălucire; ...în viața culturală, în cea mondenă, a Bucureștilor. Si cam atât. Căci în afara granițelor țării efortul privind promovarea consecventă a creației marelui nostru muzician, cel mai important în secolul XX, acest act este quasi enexistent. Dar și în țară comemorarea zilei de naștere
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
pitorești mai puțin perfecte dar atât de evocatoare ale pianului de epocă ce i-a aparținut lui Enescu însuși. La capitală momentul a trecut neatenționat; ...deși, nu poți să nu observi, fluxul turistic bucureștean este semnificativ; ...dar idea de turism cultural lipsește cu desăvârșire din sfera interesului autorităților atât culturale cât și a celor din domeniul turismului. In sfârșit, în afara granițelor... cunoscuta Casă de discuri Nonesuh a realizat o ediție integral dedicată creației muzicale camerale enesciene; imprimarea, realizată în ediție discografică
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
pianului de epocă ce i-a aparținut lui Enescu însuși. La capitală momentul a trecut neatenționat; ...deși, nu poți să nu observi, fluxul turistic bucureștean este semnificativ; ...dar idea de turism cultural lipsește cu desăvârșire din sfera interesului autorităților atât culturale cât și a celor din domeniul turismului. In sfârșit, în afara granițelor... cunoscuta Casă de discuri Nonesuh a realizat o ediție integral dedicată creației muzicale camerale enesciene; imprimarea, realizată în ediție discografică CD, cuprinde acea magistrală lucrare de tinerețe, Octuorul pentru
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
căruia îi datorăm prezentarea aceleiași capodopere enesciene în cadrul ultimei ediții a Festivalului Internațional �George Enescu", la București, în anul 2001. Merită a fi reținut faptul că în nici una dintre manifestările menționate, comemorări petrecute în țară sau peste hotare, concerte, autoritățile culturale centrale, de la București, nu au fost implicate. Mai mult decât atât, cu un an înainte de data la care urmează a avea loc viitoarea ediție a festivalului enescian, direcția acestei importante manifestări artistice internaționale nu a fost încă numită; ...iar pliantul
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
Cristian Pătrășconiu Tema generală a acestui articol este televiziunea. Tema sa specifică este cultura la televiziune, iar ilustrarea acesteia, emisiunea ("culturală prin excelență", cum sună unul dintre sloganurile sale auto-publicitare) de la postul particular de televiziune Analog TV, A Cincea Roată, moderată de Robert Șerban. într-un foarte important (pentru că problematizant la modul cel mai acut) apendice la cartea sa "Teoria democrației
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]