336 matches
-
secolului al XIX-lea, s-a institu?ionalizat ?i la noi sociologia? �n tot intervalul am tr?it �ntr-o �tranzi?ie� cu �nc?rc?tur? politic?�, �n care �c?rturarii� s-au preocupat de r?sp�ndirea ideilor lor, de �culturalizarea� poporului pentru a-l preg?ți s? realizeze evenimente anticipate, dorite, inten?ionate: Unirea, Independen?a, modernizarea societ??îi. �ns? nici dup? 1848, nici dup? Unirea Principatelor nu s-a petrecut o �ruptur? dramatic?� �n societatea rom�neasc? (Al. Zub
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care se precizează: ,, Această sfântă și dumnezeiască carte iaste procitită dă tablă dă dumnealui Matei Cantacuzino, vel serdar.” În răstimpul celor două veacuri de istorie avute în discuție, educația adulților se datorează atât clerului, cât și dascălilor, gramaticilor și copiștilor. Culturalizarea diferitelor categorii de oameni tineri sau maturi este întreprinsă de acești cărturari, care au desfășurat o intensă activitate de copiere a diverselor scrieri. Drept exemplificare, precizăm că dascălul de slavonie de la Sf. Gheorghe-Vechi din București semnează 13 copii, Radu Lupescu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
caracter regional, un învățământ realist, integral și orientat spre activități practice. Ideea ,,școlilor țărănești”, viabile pentru mediul rural, a putut fi materializată printr-o lege specială în timpul ministeriatului său. Emanciparea națiunii nu putea surveni decât prin educație și activitate de culturalizare a lumii rurale, prin ridicarea educativă a acestui mediu putându-se înfăptui prin așa-zisele ,,universități țărănești” (cursuri de culturalizare populară), școli și cămine culturale sătești: Înfăptuind în fiecare sat din cuprinsul României o transformare de stări sociale, prin cămine
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fi materializată printr-o lege specială în timpul ministeriatului său. Emanciparea națiunii nu putea surveni decât prin educație și activitate de culturalizare a lumii rurale, prin ridicarea educativă a acestui mediu putându-se înfăptui prin așa-zisele ,,universități țărănești” (cursuri de culturalizare populară), școli și cămine culturale sătești: Înfăptuind în fiecare sat din cuprinsul României o transformare de stări sociale, prin cămine, și o transformare a persoanelor din sat prin școlile țărănești, prin acest sat nou și țăran nou se va înfăptui
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Miron Cristea era convins, ca și înaintașii săi, de rolul școlii confesionale la nivelul comunității, ea fiind un adevărat focar de cultură, de educație și luminare a oamenilor. Cel mai de preț sprijin al preoților și învățătorilor în opera de culturalizare era Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român, despre meritele căreia vorbea Miron Cristea într-o circulară din 16 octombrie 1910, solicitând preoților să prezinte comunităților rosturile Astrei, să îndemne localnicii să devină membri ai filialei bănățene a Astrei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
poziții sînt specifice, contradictorii, fragile și supuse unor reconstrucții și transformări rapide 7. Cultura media oferă imagini și figuri cu care spectatorii se pot identifica și pe care le pot imita. Deține, ca urmare, un rol important în socializarea și culturalizarea indivizilor prin intermediul modelelor de roluri sociale, sexuale și a unei varietăți de poziții ale cetățeanului care valorizează anumite forme de comportament, un anumit stil, denigrînd și discreditînd altele. De exemplu, există date care certifică faptul că cei doi detectivi din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu flori și zâmbete... la Corbi mașina voievodală a fost întâmpinată de un pâlc de călăreți în mândrele lor straie sărbătorești <...>. La Corbi, Stănești și Nucșoara, Voievodul s-a interesat îndeaproape de activitatea celor trei echipe regale ce lucrează pentru culturalizarea și ridicarea satelor noastre, întreținându-se cu studenții, vizitând gospodării țărănești și ascultând cu simplitate și bunăvoință păsurile țăranilor”. Seara, la lumina unui foc haiducesc, Mihai a asistat la o „șezătoare cu parfum arhaic”, cu sunete de bucium, cântece din
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Tipografia Mitropolitul Silvestru din Cernăuți, popularizat în presa învățătorească și alte publicații dar și prin „fluturași”. * Am redat întreg cuprinsul Calendarului pentru a se înțelege că aceste lucrări erau un fel de Almanah literar și științific, o bună călăuză în culturalizarea poporanilor. Gama acestor lucrări este deosebit de largă în Bucovina, majoritatea publicațiilor editâmd propriile calendare, noi oprindu-ne doar asupra câtorva cu titlul de exemplificare, ele, ca și Anuarele, putând constitui obiect de studiu distinct. * Calendarul de serviciu al funcționarului comunal
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
schematizează Geta Deleanu, civilizația economică, dezvoltarea științelor, artelor și literaturii naționale, precum și legislația națională. Pe de altă parte atrage atenția tot ea -, Eminescu operează o distincție între cultură și educație, aceasta din urmă fiind "parte integrantă a oricărui proces de culturalizare a unui popor". Demonstrația atâta câtă este arată că Eminescu, în gândirea sa filosofică asupra culturii, se bazează pe principii sociale, înțelegând aici principiul instrucțiunii, care nu este altceva decât nevoia de a păstra tradițiile poporului în realizarea unei "civilizații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
scriitorii, cărturarii, intelectualii, sau cum naiba ni se mai spune, avem Încă atâtea și atâtea de Învățat. Un viitor istoric al culturii românești de după războiul nos tru cel norocos va trebui să insiste, odată și odată, asupra acestei farse a culturalizării maselor, cât și asupra dramei intelectua lilor noștri precipitați Într-un climat atât de ren tabil culturalilor și propagandiștilor, adică indivizilor fără nici un talent sau meserie avuabilă, și atât de ostil creato rilor de valori culturale originale, din acelea care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nici un talent sau meserie avuabilă, și atât de ostil creato rilor de valori culturale originale, din acelea care Înfruntă, la rigoare, nivelul de Înțe legere și gustul prea comun al publicului. Am cunoscut și eu de aproape această minciună a culturalizării satelor și orașelor noastre. L am Însoțit pe Bucuța, cu Renault-ul meu de 6 HP, mai Întâi În două inspecții pe la biblio tecile sătești: una, dată În grija Învățătorului din Ciocănești-Ilfov, iar alta În a unui funcționăraș al Asigurărilor Sociale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
luminoase de azi din România noastră socialistă, o subsumează elocvent, aducând cu sine prinosul unei înțelegeri superioare, de calitate nouă a însuși sensului de desăvârșire națională, exultarea programată a condiției sale revoluționare. Este sensul major al politicii partidului nostru de culturalizare generală superioară a întregului popor. El nu este un act în sine, îngust și limitat și prevede o largă colaborare spirituală și materială cu toate popoarele lumii, într-o nobilă și generoasă competiție a ideilor creatoare umane, într-un climat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vadă o producție culturală, vor schimba canalul după cinci minute, neînțelegând nimic, tot va fi un punct câștigat. Data vii toare poate că vor schimba după zece minute. Nu vreau să fiu înțeles greșit: nu am porniri idealist iluministe, de culturalizare a maselor cu orice preț. Cred doar că, dacă arta și cultura vor ajunge în casele a cât mai mulți ro mâni, va fi un pic mai bine în țara asta. (2010) Copii în manej La circ, lumea se distrează
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
crucilor proaspete din cimitir, care întrecuse numărul morților din patru ani de război, însă viața își urmează totuși drumul înainte! Puțin după sosirea în sat sunt numit director al Căminului cultural. Până atunci se muncise bine și frumos în direcția culturalizării. Urma să mă descurc așa cum voi putea. Primul an școlar la Priponești a trecut repede, fără probleme deosebite. Sunt mulțumit de munca didactică și de cea culturală pe care încep s-o duc după directivele venite de la Bârlad. Se părea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Kerenschi, împreună cu alți 40 de activiști revoluționari pentru sprijinirea și adâncirea revoluției ruse. Ajuns la Chișinău, la sfârșitul lunii august 1917, cunoaște și înțelege ce simt, ce doresc și spre ce se îndreaptă moldovenii. Era declanșată o vastă acțiune de culturalizare a satelor pentru reaprinderea conștiinței naționale și antrenarea cetățenilor la un program care să apere interesele și demnitatea basarabenilor. Adunările, mitingurile și congresele desfășurate în întreaga Basarabie au culminat cu constituirea, la 21 noiembrie 1917, a Sfatului Țării - Parlamentul Basarabiei
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și mulți frecventează școli superioare din țară. Este impresionantă efervescența culturală și numărul acelora care acopăr compartimentele vieții spirituale - istorie, religie, politologie, comunicare interetnică, publicistică, Învățământ, literatură, artă, lingvistică, știință, sport. Populația rurală este antrenată Într-un larg proces de culturalizare judecând după numărul formațiunilor artistice, echipe de dansuri, de sport, creatori de artă populară, soliști de muzică, producție folclorică. Din aceste locuri au pornit nume celebre În știință, artă, diplomație, medii academice din România dar și În America și țări
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
pus nota 2 (doi), cu mențiunea "arogant, nedisciplinat"; dacă nu s-ar fi transferat, nu se știe ce soartă aș fi avut. Iată câtă importanță avea o gară în viața mea... Gara era atunci o instanță psihologică, un institut de culturalizare, o scenă. Cel puțin pentru mine așa era. De la sine înțeles că, deși lucrarea " La gară" a fost atât de vehement respinsă (dar câte capodopere nu au avut, la început, o soartă asemănătoare...), eu am păstrat un sentiment de slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
păcat... Îmi place să mă culturalizez, asta-i... și cum văz că sunteți un om distins"... Împrăștia o aromă compozită de rom combinat cu vin... Așa a început experiența mea nocturnă. Nu puteam brusca o persoană care simțea nevoia de culturalizare nocturnă. Sunt politicos și l-am ascultat. Insul nu era atât de beat, avea doar problemele lui, pe care simțea nevoia să le povestească. Așa încât îl ascultam, trăgând cu ochii și la evoluția operației la care era supusă bătrâna mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cheltuit o bună parte din talentul și energia sa în cercetarea sociologică a satului românesc. În perioada 1930-1937, Victor Ion Popa întreține, printre altele, o vie activitate publicistică pe diverse teme. O problemă frecventă întâlnită în articolele scrise acum este culturalizarea satului. Preocupările lui Victor Ion Popa în acest domeniu atrag atenția profesorului D. Gusti, conducătorul școlii sociologice din București. Cu școala lui Gusti satul românesc este cercetat în mod judicios, pe baza unei analize concrete și complexe, urmărindu-se pe lângă
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
celor care au păstrat acest document, în mod special profesorului Luca Dumitru, cel care mi-a pus la dispoziție „Cartea de aur” a Căminului Cultural Dodești. Acest document a demonstrat implicarea totală a scriitorului Victor Ion Popa în dezvoltarea și culturalizarea localității Dodești. Oamenii acestor locuri, dar mai ales ai acelor timpuri, ne obligă să ducem mai departe identitatea acestor meleaguri dragi. “Viața în Dodeștiul bunicilor era mai plină de bucurii, de hore săptămînale cu scrînciob, cîntece și port de sărbătoare
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93474]
-
ale lui Duiliu Zamfirescu, Radu D. Rosetti, I. C. Bacalbașa, Al. Vlahuță ș.a. Tot el recenzează, sub titlul Artă pentru popor, o lucrare a lui Emil Reich, subliniind necesitatea de a face artă accesibilă celor mulți printr-o susținută activitate de culturalizare, sau rezumă teoriile la modă referitoare la falimentul științei (Bancruta științei și budhismul). Sub titlul „Mișcarea literară”, Eugen Vaian se ocupă periodic de aspecte ale vieții intelectuale (polemicile între scriitori, situația presei literare etc.). Tot Eugen Vaian (sub pseudonimul St
ŢARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
Sașa Pană (Bilet de identitate) și Mihu Dragomir. În calitatea sa de ministru al Artelor, Ion Pas scrie despre Arta și cultura în slujba poporului, Nicky Atanasiu se ocupă, în spiritul impus în epocă, de Încadrarea actorului în opera de culturalizare a maselor, legătura artistului cu poporul fiind absolut necesară pentru ca „manechinul [...] maleabil și servil, fără personalitate, fără idealuri constructive” să dispară. Ștefan Tita se exersează în noul mod de a scrie în litera ideologiei oficiale, croind un „portret” al „ziaristului
FORUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287073_a_288402]
-
indică o orientare ce continuă, în parte, aspirațiile pașoptiștilor. Revista își propunea să cultive interesul pentru literatura națională și pentru limba vie, să promoveze talente autentice, să practice o critică folositoare și nepărtinitoare și să desfășoare o amplă acțiune de culturalizare. În afară de cronici și articole despre teatru sau învățământ, se publicau conferințe, dări de seamă, dar și studii de lingvistică, de istorie și istorie literară, cele mai multe purtând semnătura principalilor colaboratori: I. G. Sbiera, Al. și Gh. Hurmuzachi, D. Petrino, V. Mitrofanoviță
FOAIA SOŢIETAŢII PENTRU LITERATURA SI CULTURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
învățătorilor din județul Cluj”. Director este Vasile Chintoanu, redactor responsabil, Nicolae Găgescu, administrator, Damian Popescu. Comitetul de redacție: Nicolae Găgescu, Vasile Patriciu, Augustin Dordai, Dumitru Tăuțan, Vasile F. Călugăru. Revista își propune să antreneze energiile corpului învățătoresc în acțiunea de culturalizare. Rubrici: „Cronici”, „Cărți”, „Reviste”, „Teatru”, „Informații”, „Fapte”. Semnează versuri V. Copilu-Cheatră, Gabriel Țepelea (Lunei), Victor Ilieșiu, Radu Stâncă (Invitație la dans, Olimpică). Proza publică V. Copilu-Cheatră (Mămăligari), Nicolae Albu, Leontin Brudașcu, Alexandru Popescu, iar publicistica, Ion Agârbiceanu (Școala românească și
FREAMATUL SCOLII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287083_a_288412]
-
culturale a lui C., slujită de inteligență nativă, de aplomb și de lecturi întinse. Lipsa de perseverență, poate și împrejurările nefavorabile au împiedicat accederea în primele rânduri, dar contribuția muzicologului, în a doua parte a vieții, mai ales în condițiile „culturalizării” proletcultiste, e mai mult decât meritorie. SCRIERI: Efluvii, București, 1931; Paladinul păcii. Viața și doctrina Papei Pius XI, pref. Andrea Cassulo, București, 1939; Wolfgang Amadeus Mozart, București, 1956; M. P. Mussorgski. La 75 de ani de la moartea compozitorului, București, 1956; Ghid
CRISTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]