735 matches
-
femeile pot întruchipa fie carnalul (târgoveața din Bath), fie pot deveni prototipuri ale celor patru virtuți cardinale: tăria de caracter, curajul și forța morală a Constanței, eroina din Povestea notarului, virtutea eponimă a Prudenției din Povestirea lui Melibeus, abstinența și cumpătarea Virginiei din Povestirea doftorului și obediența Grizildei, care oferă celorlalți un exemplu de răbdare în suferințe, în Povestirea diacului. „Într-adevăr, scriitorii Evului Mediu se pare că preferau reprezentarea feminității ca un simbol al sfiiciunii și al umilinței. Iar personajele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de aici s-a trasat portretul femeii ideale: una tăcută.69 Preotul din Povestirile lui Chaucer oferă o imagine a idealității feminine după concepția epocii 70: femeile ar trebui să evite tot ceea ce însemna viciu, să-și încânte soții prin cumpătare și cinste, să fie discrete în cuvintele pe care le rostesc (Povestirile din Canterbury, X, 929-936). Povestirea preotului, prin poziția autoritară pe care o deține la sfârșitul istorisirilor, vine să accentueze rolul mariajului, considerat „atât de nobil și de demn
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nobil sentiment uman. Plasează gratitudinea la rang de virtute supremă: „Cu toate acestea, departe de a fi una dintre cele trei virtuți teologice (credința, nădejdea și dragostea), recunoștința nu este nici măcar una dintre cele patru virtuți cardinale cunoscute de către antici (cumpătarea, curajul, dreptatea și înțelepciunea). Recunoștința, de fapt, nu este deloc o virtute, ci o compensație socială, 114 Giovanni Boccaccio, Decameron, Edizione di riferimento: a cura di Vittore Branca, Utet, Torino, 1956, p. 1. („Omenesc lucru este să-ți fie milă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
îi 607 Ibidem. (trad. n.) 167 bucură spiritul mai mult decât vederea.”608 Istorisirile ascultate sunt mai mult decât edificatoare, didactice chiar, atunci când, în final, cele șapte nimfe se dovedesc a fi virtuțile capitale: Mopsa este înțelepciunea; Emilia, justiția; Adiona, cumpătarea; Acrimonia, curajul; Agapes, bunătatea; Fiammetta, speranța și Lia, credința. Mai mult chiar, iubiții pentru care își trădează soții reprezintă viciile umane pe care ele, în calitate de virtuți, le vor corecta. Astfel, Adiona sau Cumpătarea se îndrăgostește de Dioneo sau Dezintegrarea, Fiammetta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
capitale: Mopsa este înțelepciunea; Emilia, justiția; Adiona, cumpătarea; Acrimonia, curajul; Agapes, bunătatea; Fiammetta, speranța și Lia, credința. Mai mult chiar, iubiții pentru care își trădează soții reprezintă viciile umane pe care ele, în calitate de virtuți, le vor corecta. Astfel, Adiona sau Cumpătarea se îndrăgostește de Dioneo sau Dezintegrarea, Fiammetta sau Speranța de Caleone sau Pesimismul, Disperarea. Fiecare nimfă va fi ajutată de către o zeiță: Mopsa sau Înțelepciunea este călăuzită de Pallas, Agape sau Caritatea de către Venus. În Comedia delle ninfe fiorentine regăsim
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și mai avea, spun sus și tare,/ O minte a-tot cuprinzătoare”661. Cununa însușirilor este reprezentată de un spirit al dreptății („Era nsetată de dreptate,/ Nicicând făcând vreo strâmbătate”662), de o bunătate nemărginită, de o modestie și o cumpătare demne de o adevărată sfântă. Întruchipare a binelui, personajul feminin nu poate accepta și nici nu este influențat de nimic negativ, chiar dacă cunoaște ce este răul, nu poate decât să rămână străină de el. Este un spirit evlavios: „Încât Credința
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
209 o alternativă a împăcării mult mai nobilă și mai creștină în același timp. Prudenția apare în ipostază de factor unificator, înălțător, prin tot ceea ce militează, transformă o societate a urii și a intoleranței într-una a blândeții și a cumpătării. Slăbiciunile umane vor fi doborâte de bunătate, intoleranța de iubire. Donna angelicata are cu siguranță un rol nu doar misionar, ci și activ politic, într-o societate care a uitat să mai facă apel și la sentimente, nu doar la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
astfel mult mai complexă, pentru că nu dezbate doar răul exterior, ci mai ales pornirile malefice intrinseci, care trebuie înlăturate.769 Prudenția și Sofia devin victime ale violenței masculine, patriarhale. Prudenția ilustrează un exemplu creștin de iertare, bunătate, răbdare, înțelepciune și cumpătare. Încercând să-l schimbe pe Melibeus, să-l facă să conștientizeze decăderea morală la care s-ar supune acceptând violența, personajul feminin sfârșește prin a se oferi pe sine drept exemplu, este așadar conștientă de virtutea proprie. Pacea va aduce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
genezei biblice, „operele lor tind mai curând să fie antimisogine decât pro egalitare”777. Se recunoaște, mai ales în prima povestire citată, rolul femeii ca agent moral, cu o voință liberă, dar nu și cu o situație socială egală bărbatului. Cumpătarea este una dintre virtuțile feminine cele mai apreciate în epoca medievală. 778 Discursul argumentativ al Prudenței se apropie, ca ton, de operele Cristinei de Pizan, apărătoare a principiului feminin.779 Personajul feminin vine să arate că femeia poate fi partener
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Frumoasă fără seamă cum e ea,/ Nici în virtute nimeni n-o-ntrecea./ și lumea, negăsindu-i nici o vină,/ O lăuda cu laudă deplină./ Curată-n cuget și la trup era/ și fecioria-i gingaș înflorea/ În sfioșenie și n cumpătare,/ În umilință și-n răbdare mare;/ Aleasă în purtări și-mbrăcăminte,/ Ea totdeauna răspundea cuminte;/ Măcar cât și Minerva de nțeleaptă,/ Ea pururi vorbea cu vorbă dreaptă,/ Necătând cuvinte-ntortocheate/ Spre-a dovedi ce știe și ce poate,/ Ci cumpătat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
precum îți place/ și eu socot că-i bine cum vei face.”888 Aleasa are însușiri deosebite, deși este clar că opțiunea bătrânului nu a luat în calcul nimic din ceea ce ar fi trebuit să însemne rațiune sau cel puțin cumpătare: „Își zugrăvea în gând icoana-i dulce,/ Frumusețea-i, boitul tras ca prin inel/ și anii fragezi, brațul subțirel,/ Înțelepciunea ei și gingășia,/ Purtarea matură și vrednicia.”889 Ianuarie încalcă și preceptele Bisericii și legea naturii prin dorința de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la sua libertate/ servare è troppo piș savio partito.”1001 O femeie îndrăgostită reprezenta o femeie în pericol de a-și pierde statutul social, de aici reticența personajului feminin în a accepta propunerile amoroase trebuie interpretată ca o dovadă de cumpătare, de echilibru, de înțelepciune practică.” 1002 Iubindu-l pe Troil, Cresida este conștientă că renunță la independența pe care i-o oferea statutul de femeie singură. „Din păcate ceea ce personajul feminin va conștientiza este faptul că fiind femeie - chiar dacă văduvă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la depersonalizare: Așadar, ceea ce trebuie luat de la vechi e numai acel simțământ de perfecție a formei, atât în concepția și-n orânduirea sufletului, cât și-n amănuntele compunerii, acea simplitate care întreține liniștea în minte și noblețea în inimă, acea cumpătare care învață pe om a se purta totdeauna după cuviință, acea mlădioasă armonie a limbei, acea varietate plăcută în idei și-n expresii" După cum sugerează și concluzia articolului citat, observațiile făcute de Al. Odobescu reflectă un spirit lucid, atent la
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
culturii generale umaniste și științifice a elevilor, la modelarea personalității acestora, oferind suficiente date pentru Înțelegerea corectă a societății contemporane. De o mare forță cognitivă și afectivă, valorile de bază promovate de societate sunt o inepuizabilă sursă de Înțelepciune, de cumpătare, de reflecție asupra a ceea ce au făcut Înaintașii pentru apărarea limbii, credinței și moșiei”. Deoarece fenomenele istorice se desfășoară Într-un anumit spațiu geografic și se succed În timp, o atenție deosebită trebuie acordată formării noțiunilor și reprezentărilor despre timpul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
criticii literare. Spre deosebire de Perpessicius, ținându-se și el deoparte de polemici, Tudor Vianu e văzut ca un clasic imperturbabil, care „cultiva linearitatea greco-romană” și „ilustra tipul academic, reabilitându-l”, privea lucrurile cu înțelepciune și superioritate (proprie savantului), cu o distinctă cumpătare și limpezime a judecății, fiind menit să profeseze clasicismul. Tipul opus lui Tudor Vianu e considerat, în multe privințe, G. Călinescu, temperament dramatic, labil, combatant pentru toate conceptele. S. îi descifrează personalitatea, sprijinită pe puterea contradicției și nu o dată pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
la sărbători sau la ceremoniile și alaiurile domnești. În tot acest proces îndelungat de construire și menținere a unei strategii politice, Ilinca și-a urmat și susținut soțul împărtășindu-i experiențele. Sub pana banului revine ca un lait motiv imaginea cumpătării soției care a știut să-l asculte și să-l urmeze, câștigându-i încetul cu încetul afecțiunea și încrederea. Răpus de podagră (gută), boierul primește toate îngrijirile și toată afecțiunea soției. În fapt, ea pătimește alături de el, mai ales că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cunoscut. Informația lăsată de Plutarh despre egipteni revine la Strabo, observîndu-i pe geto-daci: „Burebista, get de naționalitate, după ce a luat asupra sa puterea peste poporul său, s-a apucat să-l refacă în urma deselor nenorociri și prin muncă necontenită, prin cumpătare și disciplină a făcut ca în scurt timp să întemeieze un imperiu mare și să supună geților cele mai multe popoare din vecinătate” Strabo se afla și el în cunoștință de cauză pentru că relata fapte curente și, totodată, pretindea că se trăgea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
observație nu se face în raport cu omul zodiacului. Omul caută fericirea și urmărește binele, iar calea de urmat este practicarea virtuții. Aceasta presupune stăpânirea de sine, libera alegere și găsirea unei căi de mijloc între lașitate și temeritate nesăbuită. La fel, cumpătarea, generozitatea, mărinimia, grandoarea sufletească, blândețea, pudoarea, cultivarea dreptății, echitatea, stăpânirea de sine sunt virtuți la care se ajunge prin efort și alegere liberă, între extreme. Comentariul etic trasează principiile conduitei individului în comunitate, constituind o perspectivă de caracterizare. Astfel, unii
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
morală al caracterului. De atunci și până în prezent, sintagma „om de caracter” definește un om care posedă anumite virtuți. Înțelegerea și definirea virtuților a variat în funcție de coordonatele epocilor și culturilor. Lumea medievală europeană a propus, ca virtuți cardinale, dreptatea, înțelepciunea, cumpătarea și curajul, alături de cele teologice, precum credința, speranța, iubirea. Apoi, în alte vremi, s-au impus virtuți ca perseverența în muncă, spiritul de economie (chiar zgârceniaă, spiritul de familie, patriotismul. Franklin include printre virtuți curățenia, tăcerea, hărnicia. Setea de îmbogățire
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în cadrul căruia se ține buna măsură între extreme. Astfel ar fi curajul, între lașitate și temeritate, generozitatea între risipă și avariție, faptul de a fi prietenos, între a fi certăreț și lingușitor. Alte virtuți semnalate erau: pudoarea, modestia, blândețea, mărinimia, cumpătarea, faptul de a fi drept, grandoarea sufletească, frânarea de sine și altele. Valoarea caracterizantă a virtuților a fost mai puțin reținută decât cea a temperamentelor, atunci când a început să se instituie psihologia științifică, din mai multe motive. Unul este relativa
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lung și opusul său, orientarea pe termen scurt, reprezintă a cincea dimensiune studiată de Hofstede, ea fiind adăugată în urma modelului de chestionar alcătuit de echipa lui M.H. Bond din Chinese Culture Connection. Valorile asociate cu orientarea pe termen lung sînt cumpătarea și perseverența. Cele asociate cu orientarea pe termen scurt sînt respectul pentru tradiție, îndeplinirea obligațiilor sociale și protejarea aparențelor. Atît valorile evaluate pozitiv, cît și cele evaluate negativ ale acestei dimensiuni se găsesc în învățăturile confucianiste, curentul filosofic cel mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al muncii în colaborare cu M.H. Bond (1993), OTL/S are menirea de a explica dezvoltarea economică rapidă din multe țări asiatice, evocînd promovarea selectivă a unui set particular de etici găsite în învățăturile confucianiste. Aceste învățături reunesc valori precum cumpătarea, chibzuința, perseverența, sentimentul de rușine și respectarea ierarhiei. O orientare pe termen lung se caracterizează, așadar, prin prescrierea valorilor de angajament pe timp îndelungat și respect pentru tradiție. Acest lucru este gîndit pentru a susține o etică a muncii angajante
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
această specie de comportament exprimă o "ospitalitate tensionată" (Bogdanov, 1997/1998), a "cuiva" care a trăit frecvent experiența lipsei și care, în pofida comportamentului său cotidian cu cei din in-grup (care nu poate fi pliat decît pe tiparele sărăciei inerente și cumpătării impuse), atunci cînd ajunge în fața străinului "occidental", încearcă să-și mascheze neîmplinirile și lipsurile, exhibînd o prosperitate și o disponibilitate excesivă (numită stereotip "ospitalitate"). Așadar, în culturile colectiviste, străinii (calificați astfel pe baza atributelor diferite de "culoare" a pielii, status
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prin finețea vinurilo r albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Vinul de Cotnari nu se bea. El se degustă. El este promisiune divină. Dar atunci când însoțește un ospăț de durată, băut cu cumpătare, dezvoltă reacții n obile, u imitoare. Declară specialiștii. Manifestând un semn de prețuire aleasă, consu matorul îl degustă în cupe transparente, savurând, totodată, aurul culorii... Bogat în istorie, acest aur lichid poartă în el pe lângă lumina soarelui și bunătatea pământului
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ele însele reprezentând file din istoria locurilor și a țării: - culturii, prin valorile morale pe care le promovează, dar și prin operele de patrimoniu pe care le posedă; - civic, prin exemplele clasice pe care trăitorii acestor lăcașe le oferă prin cumpătare, liniște, supunere ,retragere și reculegere; - lucrativ, prin conștientizarea turiștilor asupra calităților deosebite ale acestor trăitori, prin râvna și abnegația cu care muncesc, exemplul lor personal, agrotehnica și tehnologiile utilizate și, de ce nu, curățenia de la locul de muncă. Nu în ultimul
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]