718 matches
-
și entuziasmul specific al tinerilor căsătoriți aduc o boare de prospețime, speranță și consistență care dau sens și fac viața tuturor mai valoroasă. Întemeierea și reîntemeierea, ca atitudini și acțiuni, sunt contaminante și circulă de la unii la alții. Finii Învață cumpătarea și Înțelepciunea din experiența nașilor, iar aceștia Învață (sau Își aduc aminte) cum e să te bucuri de lucrurile simple, de puținul și de avântul Începuturilor. Nașii pot juca rolul de arbitri imparțiali, de repere echidistante În situațiile mai tulburi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a conflictului decât cea armată, prin forță, așa cum de altfel fuseseră acaparate teritoriile de către Israel, în cele trei războaie din 1948, 1956 și 1967, când numărul refugiaților palestinieni crescuse simțitor. Fiind prezent la convorbiri, în calitate de interpret, am apreciat curajul, răbdarea, cumpătarea și înțelepciunea cu care președintele român a susținut și a apărat poziția adoptată de România față de evenimentele din Orientul Mijlociu și nu numai. Explicațiile pe care le prezenta nu puteau fi combătute cu argumente logice pentru că țineau seama de realitățile crude
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
poezie a peisajului rustic, contemplat de un horațian care degustă farmecul fiecărui anotimp, exultând la venirea primăverii, dar savurând și pitorescul decorului hibernal. Totul respiră armonie, o împăcare senină cu rânduiala veșnică a firii. Un spirit, clasic, de ordine și cumpătare domnește pretutindeni. Îmbătat de splendoarea peisajului scăldat în lumină sau înveșmântat în straie de iarnă, poetul, retras în casă, la gura sobei - el are teroare de intemperii -, se lasă împresurat de fantasme, deslușind în jocul limbilor de foc plăsmuiri nemaivăzute
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași -, dedicate operei de tinerețe a poetului. Cercetarea se înscrie, programatic, în ramele unui comentariu aflat la confluența dintre critica modernă și cea tradiționalistă, cu predilecție evidentă pentru cea de a doua, pentru cumpătarea ei. Istoricul literar e un adversar tenace și îndârjit al exagerărilor protocroniste, precum și al acelora care urmăresc reevaluări radicale. Reluând o veche dispută referitoare la valoarea postumelor și antumelor eminesciene, D. înclină net în favoarea textelor antume, considerate singurele care au
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
să apară „Foaie literară”. În același an, la 12 martie, iese „Gazeta de Transilvania”, iar la 2 iulie „Foaie literară” se transformă în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Acestea sunt periodicele pe care B. le conduce cu energie și cumpătare până la începutul anului 1849. Spre a se dedica lor, renunță, în 1845, la cariera de profesor. Ziaristul contribuie intens la pregătirea mișcării de la 1848, scrie febril, de pe o poziție politică totuși prudentă, mai puțin radicală decât a altor revoluționari. Depășind
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
de puține ori textele includ meditații despre condiția artei. Volumul Între Ulysse și Don Quijote (1978) înscrie programatic exegeza critică între, pe de o parte, contemplarea entuziastă a scrisului artistic și, pe de altă parte, necesitatea conceptualizării. De aici, preferința pentru cumpătarea comentariului istorico-literar. Într-o primă etapă, cuprinsă între 1950 și 1970, se observă înclinarea către îmbinarea biografiei spirituale a creatorului cu biografia operei. Monografiile Calistrat Hogaș (1960), G. Topîrceanu (1966), Mihail Sadoveanu (1966) și Hortensia Papadat-Bengescu (1973) sunt „studii monografice
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.3, în Filocalia, vol. II, p. 87 fotnote>. La cei începători în viața duhovnicească, căderile se
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
moravurilor neamului său”. Altfel un autor stimabil, I.H. Crișan pare să fi plătit tribut clișeului măreției „conducătorului suprem” și limbajului de lemn, ambele proprii ceaușismului din anii ’80 : „O asemenea măsură - conchidea autorul - se înscrie în politica de sobrietate și cumpătare preconizată de marele rege” (79, p. 140). Dar explicația cea mai inadecvată în această privință a formulat-o, cred, preotul și teologul creștin- ortodox Ioan Coman. Surpriza este cu atât mai mare cu cât articolul său despre Deceneu a apărut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Surpriza este cu atât mai mare cu cât articolul său despre Deceneu a apărut la începutul anilor ’40 ai secolului trecut într-o publicație de mare calibru, Zalmoxis. Revistă de studii religioase, editată de Mircea Eliade. Cuvintele de ordine sunt „cumpătare”, „asceză spirituală” și chiar „primatul sufletului”. Sub deviza mens sana in corpore sano, preotul zalmoxian Deceneu (sprijinit de preotul creștin-ortodox Coman) a tăiat vița-de-vie pentru a eradica alcoolismul și desfrâul sexual în rândul bravului popor geto-dac. Alcoolismul - scria Ioan Coman
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mi le trimiți sunt clare, dar merită oare omenirea asta, așa imperfectă cum e ea, să treacă prin pârjolul pe care i l-am pregătit? ― Nu știu unde am greșit când v-am făcut. Se pare că undeva am scăpat prea multă cumpătare. Nu, nu! Nu spune nimic! Nu în fiecare dintre voi. Lăsat singur, omul e ființa aceea schimbătoare pe care mi-am dorit-o mereu. Când sunteți mai mulți însă... deveniți temători. Responsabili. Deveniți prea asemnă-tori mie și asta mă neliniștește
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Boierii formau aristocrația rom(nă ce cuprindea pe cei care merită o astfel de onoare nu doar prin nume ș( moștenire, iar "boieribilii" sunt "toți cei care pot deveni eroi fiindcă dovedesc că au calitățile necesare pentru aceasta: muncă onestă, cumpătare, inteligență ș( mai presus de toate un devotament nemărginit pentru nație" (Ungureanu, 1988: 57). "Nu toți boierii sunt oameni onești, nici luminați nici distinși (n vreo specialitate; ci tot omul onest cu știință ș( calități a avut cariera Boieriei deschisă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
exagerată. Dar la Mihăilescu (2003) apare și o explicație. Ospitalitatea era ca o monedă de schimb. Dacă ești ospitalier, oaspetele nu îți va face rău și de asemenea îl faci să vorbească, să îți spună de prin lume. Lipsa de cumpătare este o altă caracteristică, indicată mai târziu de Golescu la categorii ale populației care dispuneau de resurse. Dacă în vest exista grija pentru menținerea unei balanțe între venituri și cheltuieli și, conform eticii protestante, pentru continuarea muncii Domnului prin crearea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.3, în Filocalia, vol. II, p. 87 fotnote>. La cei începători în viața duhovnicească, căderile se
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
transmite. Pe de altă parte, virtutea nu poate fi învățată de oricine. Educația trebuie să fie orientată pe calitățile înnăscute, preexistente în spirit. Ce este virtutea? Este o însușire care întrunește elemente etice, estetice, ontologice (armonia și frumusețea sufletului, ordinea, cumpătarea, pietatea, dreptatea, curajul). S-a spus că virtutea este renunțarea la plăceri cu scopul asigurării libertății de gândire. Socrate nu ținea discursuri, nu avea teorii gata făcute pentru a fi servite ascultătorilor. Prin convorbiri în aparență libere îi ajuta pe
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
să contribuie la mântuire. El luptă împotriva a tot ceea ce generează frică, durere, suferință. Ansamblul operei sale decurge din preocuparea unică a eradicării negativității și a definirii pozitivității ca realizare a păcii sufletului și a trupului. Epicur aduce elogii prudenței, cumpătării, prieteniei și râsului, tot atâtea variațiuni pe tema bucuriei de a trăi. Epicur a fost un cetățean ce ducea o viață simplă și frugală, dar considera că nu este necesar să-și pună avutul în comun (cum spunea Pitagora). Se
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
acțiunilor noastre este să fim liberați de suferință și frică; plăcerea autentică este posibilă ca echilibru, ca dreaptă măsură. "Meden agan" este principiul care îl urmărește pe Epicur și îl leagă de individ și nu de societate cum credea Aristotel; cumpătarea se raportează la plăcerile trupești, dar nu la toate; epicurianismul este un hedonism de un fel aparte, diferit de cel stigmatizat de Aristotel. Epicur face din plăcere temeiul existenței noastre, sensul ei, dar nu eșuează în amoralismul la care l-
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
oricărei morale este împiedicarea suferinței, durerii. Un mare păcat este privațiunea de plăcerile existenței. Practicate cu moderație, fără a fi contra naturii, nici una nu este interzisă. Sexualitatea este naturală, divină, căci este voită de Dumnezeu. Trebuie să evite excesele, păstrată cumpătarea, echilibrul. Recomandă, ca și Epicur, o dietetică a plăcerii. După moarte, gândirea lui Charron se răspândește rapid și dobândește o influență considerabilă. Să nu te abați niciodată de libertatea ta de spirit, de judecată, de conștiință. Charron a inaugurat un
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.3, în Filocalia, vol. II, p. 87 fotnote>. La cei începători în viața duhovnicească, căderile se
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
de redresare. 142 George M. Taber, "A Question Revisited: Is Capitalism Working?", Time, March 4, 2009. 143 "Visul american" este un termen cu o încărcătură specială în cultura americană. El se asociază invariabil cu câteva idei de bază: muncă asiduă, cumpătare, succes, celebritate, bani, frumusețe și condiție fízică, excelență, talent, realizări ieșite din comun. Termenul ca atare (the American Dream) a fost folosit pentru prima dată într-o lucrare din 1931 a scriitorului James Truslow Adams, The Epic of America, dar
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
va preschimba trupul smereniei noastre făcându-l asemenea cu trupul măririi sale...” (Fil 3,20-21). „Mântuitorul nostru Hristos Isus... a nimicit moartea și a adus la lumină viață și nemurirea...” (2Tim 1,10), iar creștinii sunt îndemnați să trăiască „în cumpătare, dreptate și evlavie în această lume, așteptând nădejdea fericită și arătarea slavei marelui Dumnezeu și Mântuitor al nostru Isus Hristos (epipháneian tQÎs dóxQs to¤ megálou theo¤ kaì sÄtQÎros hQmÄÎn Christo¤ IQso¤).” (Țiț 2,13) Epistola a doua a lui Petru îl
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
curați, fie ca ei înșiși să-i curețe. E și just. După aceea, crezi că ar putea să schițeze forma constituției Statului? Adică? Punând „culoarea”, filosofii vor trebui, apoi, să privească des în ambele direcții, atât la dreptatea, frumosul și cumpătarea aflate în firea lucrurilor și la toate pe potriva lor, cât și către /imaginea/ pe care ar obține-o în oameni, realizând prin amestec și îmbinări de ocupații ceva care seamănă, într-adevăr, cu un adevărat bărbat și având drept călăuză
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
treilea vigoarea - la fugă sau în privința tuturor celorlalte mișcări corporale - iar al patrulea bogăția, însă nu aceea care aduce orbire, ci vedere clară, însoțită fiind de înțelepciune. Iar între bunurile divine cel care are întâietate este înțelepciunea și al doilea cumpătarea sufletului călăuzită de rațiune; cu acestea două unindu-se curajul, ar rezulta ca al treilea dreptatea, iar al patrulea este curajul. Acestea din urmă sunt, prin natura lor, rânduite înaintea bunurilor omenești, așadar legiuitorul trebuie și el să le rânduiască
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să aibă, în chip natural, un suflet nobil; și, dacă toate acestea ar fi să fie de vreun folos, să se alăture acestui suflet și acea calitate pomenită mai devreme ca fiind un adaos necesar pentru toate componentele virtuții”. CLEINIAS: Cumpătarea, o, Megillos, mi se pare că este acest adaos la care se referă străinul, nu-i așa? ATENIANUL: Cumpătarea în înțelesul ei comun și nu în cel înalt conform căruia înțelepciunea este asociată cumpătării; cea care se manifestă de la început
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să se alăture acestui suflet și acea calitate pomenită mai devreme ca fiind un adaos necesar pentru toate componentele virtuții”. CLEINIAS: Cumpătarea, o, Megillos, mi se pare că este acest adaos la care se referă străinul, nu-i așa? ATENIANUL: Cumpătarea în înțelesul ei comun și nu în cel înalt conform căruia înțelepciunea este asociată cumpătării; cea care se manifestă de la început în chip natural la animale și la copii, pe unii făcându-i să se poarte cu stăpânire de sine
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
necesar pentru toate componentele virtuții”. CLEINIAS: Cumpătarea, o, Megillos, mi se pare că este acest adaos la care se referă străinul, nu-i așa? ATENIANUL: Cumpătarea în înțelesul ei comun și nu în cel înalt conform căruia înțelepciunea este asociată cumpătării; cea care se manifestă de la început în chip natural la animale și la copii, pe unii făcându-i să se poarte cu stăpânire de sine în privința plăcerilor, iar pe alții făcându-i să fie nestăpâniți. ș...ț Fie ca tiranul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]